Page 31 - 1959-10

Nf. Í491
La fabrica de ciorapi „Sebeşul“
Formalismul şi dezinteresul
f aţă de evidentă şi urmărirea
economiilor trebuie lichidate
Fabrica de ciorapi „Sebeşul" este
o întreprindere de curînd reprofilată,
cu un colectiv de muncă în corflinuă
formare. In această situaţie greutăţile
în muncă, lipsa de cadre calificate, in­
suficienta cunoaştere a fluxului tehno­
logic al noului produs etc. sînî ine­
rente. Nu înseamnă însă că ele nu pot
fi învinse,
Desigur, nu se poate spune că aceas­
tă întreprindere n-a obţinut şi unele
realizări frumoase, mai ales în ce pri­
veşte ridicarea calificării unui mare
număr de muncitoare tinere, îmbunătă­
ţirea calităţii produselor, mărirea nu­
mărului de sortimente etc. Păcat însă
că aceste succese sint umbrite de u-
nele aspecte negative, care, deşi par
mărunte la prima vedere, planează a-
supra întregului coléctiv ; este vorba
de ceea ce se numeşte formalism în
urmărirea îndeplinirii angajamentelor
luate, sau mai concret, de lipsă de in­
teres. Légat de această problemă dăm
doar un singur exemplu : din suma de
300.000 lei economii pe care 'colectivul
fabricii s-a angajat s-o realizeze în
Cursul acestui an — ca răspuns la
chemarea patriotică â celor opt între­
prinderi din Capitală — s-au dat, în
primele opt luni ale anului, doar 75.000
lei realizîndu-se abia o pătrime din
angajamentul iniţial. Delăsarea în a-
ceastă direcţie este evidentă. La drept
vorbind rezultatele nici nu puteau fi
mai bune avînd în vedere stilul defec­
tuos în care s-â lucrat, in ioc să insti­
tuie antecalCule temeinice, bazate pe
posibilităţile rea le'a le întreprinderii, care lasă ca întrecerea socialistă să se
precum şi o evidenţă clară în urmări­
rea economiilor realizate, conducerea
administrativă a întreprinderii d irec­
tor Simion Groza) s-a mulţumit cu
post calculele, în sensul : „Ce va ieşi
vom vedea la urmă". Bineînţeles se
vede...
De menţionat că rezultatele puteau
fi totuşi mai bune dacă acŢiunea de
a da patriei cît mai multe economii
ar ti devenit în cadrul întreprinderii;
o acţiune de masă privită cu simţ de
răspundere şi bazată pe elementul sti­
mulativ, evidenţă. Pracffi! însă iată cum
se procedează Ia fabrica de ciorapi din
Sebeş. Se ţin odată pe lună consfă­
tuirile de producţie (pe secţii ori pe
schimburi, nu pe grupe sindicale) în
Care se arată realizarea planului şi se
propun fruntaşii. Care sînt însă crite­
riile care stau la baza promovării frun­
taşilor? frt primul rînd cantitatea —
îndeplinirea planului — ca deziderat
de bază desigur just. In al doilea rînd
calitatea (tot just) dar după un pro­
cedeu nu lipsit de'compromisuri. Bu­
năoară indiciul de bază în ce priveşte
calitatea se ia după deşeurile predate de
muncitoare. N-ai deşeuri multe, în­
seamnă că ai realizat calitate şi vice-
verso. La un moment dat insă! după
cum însăşi maiştri au recunoscut, toa­
te colţurile erau tixite de deşeuri. Sis­
temul este, aşadar, cît se poate ele de­
fectuos.
buJui, aî pădurilor, ăl vînătoărei
ori al cooperaţiei meşteşugăreşti,
vezi în fiecare, lucruri care-ţi
confirmă încă odată cît de bo­
gată şi puternică este prima ţară
a socialismului biruitor. Şi gîn-
dul te readuce din nou la fău­
ritorul acestor „minuni“, la o-
mul sovietic.
* re : 1.864 de clădiri şi 1.092.000
Nădăjduiesc să fie cu folos
pentru noi dacă poposim puţin
într-un compartiment căruţa sta­
tul sovietic îi acordă mare im­
portanţă. E vorba de rezervele
de muncă — unul din cele mai
de seamă rezervoare de cadre
constructoare ale societăţii noi,
comuniste. In pavilionul acesta,
cifrele de pe grafice şi' expona­
tele grăiesc de iă sine cît de
mare este grija statului pentru
a creşte un tineret instruit te ­
meinic şi multilateral pregătit.
Prin sistemul de învăţămînt al
rezervelor de muncă sînt pre­
gătiţi anual sute de mii de tineri
în peste 700 de profesiuni.
50.000 de maiştri şi profesori lu­
crează în acest sistem. De-a
lungul celor 18 ani de la înfiin­
ţarea rezervelor de muncă au
fost pregătiţi peste 10.000.000 de
muncitori.
Faptul că din rîndul acestora
s-au ridicat 50 de eroi ăi muncii
socialiste, 34 de laureaţi ai pre­
miilor Lenin şi Stalirî şi 20 de
deputaţi în Sovietul Suprem al
Uniunii Sovietice,, reflectă înal­
tul grad dc pregătire practică şi
teoretică, împletită cu o puter­
Un alt exemplu negativ ediiicator în ce
priveşte stimularea întrecerii socfallste
şi a elementului om, îf constituie evi-
denţa acelor maşini. îo v . Katopschi
fosif, şeful secţiei circulare, a menţio­
nat cu mîndrie că fiecare maistru rea­
lizează lunar economii de ace. Con­
cret maistrul Wagner Martin a econo­
misit în luna iulie 335 de ace, iar în
luna septembrie 318 ace. Foarte bine.
Nu se poate spune că maistrul, prin
înlăturarea ori prevenirea unor defec­
ţiuni tehnice ale maşinilor, nu contri­
buie la economisirea de ace. Consider
însă că cea mai marc contribuţie în
această direcţie o aduc muncitoarele
care lucrează la maşini. Or, întrebîn-
du-1 pe tov. Wagner Martin care din
cele 6 muncitoare din zona luî rf eco­
nomisit mai multe ace, n-a putut să
precizeze.
Am relatat aceste aspecte simple,
mărunte, la prima vedere, dar c'are în
procesul de producţie au o importanţă
cdvîrşîtoare. La fabrica de cio­
rapi din Sebeş există însă şi
alte deficienţe care nu contribuie la
antrenarea colectivului într-o întrecere
socialistă vie, pe măsura poSrbi','tăti-
lor. Şi, în această direcţie se face vino­
vat în primul rînd comitetul de între­
prindere (preşedinte Besoiu Petru)
desfăşoare de fa sine. (Nu există bri­
găzi de calitate, de economii eic.j.
Organizaţia de partid (secretară li-
teanu Angela) n-a analizat niciodată
în acest an situaţia întrecerii socialiste, Remorcînd trenuri cu
nici îndeplinirea angajafnentuluî privi­
tor la economii. E drept că in planul
de muncă din luna iulie a fost prevă­
zută o aslfel de analiză dar ce folos
dacă planul a rămas doar pe hârtie ?
Situaţia creată fa această întreprin­
dere nu mai poate dăinui, Factorii de
răspundere de aici sînt datori să ana­
lizeze în cel mai scurt timp problema
economiilor şi, legat de aceasta, între­
cerea socialistă, să introducă o eviden­
ţă clară Şi operativă în urmărirea e-
conomiilor realizate de fiecare secţie
(şi n-ar fi rău dacă s-ar putea de fie­
care om în parte). Io acţiunea de a
realiza cît mal multe economii uj loc
de frunte trebuie să-l ocupe tehnicienii
şi inginerii întreprinderii, câre Sînt da­
tori să-şi aducă aportul tor, prrn ino­
vaţii, raţionalizări, reducerea consu­
mului specific etc.
Sîntem convinşi că dacă marea masă
a muncitorilor în frunte cu comuniştii
vor dezbate cu tot simţul de răspunde­
re problemele ridicate aci, dacă se va
avea în vedere în prim ii rînd antre­
narea tuturor muncitorilor în întrecerea
socialistă şl stimularea frunlaşilot. a
inovatorilor şi raţionalizatoriîorţ anga­
jamentul privind cete 300.000 tei va
putea fi îndeplinit şi chiar depăşit.
Posibilităţi există. W
N. MARCU
nica educaţie patriotică. Dealt­
fel, graficele expuse şi expona­
tele existente în acest pavilion
demonstrează ca şcolile rezerve­
lor de muncă participa intens la
munca de construire a comunis­
mului, că tinerii din aceste şcoli
se călesc la şcoala practică a
muncii. Sînt elocvente în aceas­
tă privinţă următoarele doua cif­
tone de oţel — contribuţia şco­
lilor rezervelor de muncă în ca­
drul muncii practice efectuate în
timp de un an.
Mulţimea şi diversitatea expo­
natelor construite de elevii aces­
tor şcoli au uimit lumea'. La ex­
poziţia de la Bruxelles, din 18
premii acordate pentru aceste
şcoli, 16 au revenit şcolilor din
U.R.S.S. care au prezentat ma-
şini-unelte şi mecanisme de cea
mai înaltă tehnicitate. Cutreierînd
pavilionul întîlneşti maşini, con­
struite de elevi, deosebit de com­
plicate şi cu o mare productivi­
tate. lată ciudata maşină elec­
tronică de sudat, maşina com­
plect automată de recoltat stuf,
calea ferată electrificată' coman­
dată de la dispecer, tractorul e-
lectrîc, combina Carboniferă şi
alte citeva zeci de maşini şi uti­
laje de tot felul. Dar cutezătorii,
nu s-au oprit aici. Firea lor ti­
nerească le-a dat ghes şi au
construit şi o mică termocentra­
lă care funcţionează pe bază de
minereuri atomice.
Pe unul din pereţii pavilionu­
53333373 DIW MUZ SOCIALISMULUI Pag. 3
^ws^msssa^^isssiajosKisiissaspsi,!nagEiszKiSESEgirgBamgssEaa
I CU ®i harnic
comitet
Wâ activitate rodnică de sfrijii
i(<y- * ..-W:; . ţ%.. i:. !•:v \ ’\ Şi în raionul Haţeg comitetele exe­ prin valorificare,, uşurează mult exe­
; v G¦?: lîlIS B M iS IIS Iil!
?JÉÉI
cutive ale sfaturilor populare acordă cutarea lucrării. Pe’ lîngă spitalul din Cugir
atenţia cuvenită comisiilor permanente Activitatea comisiilor permanents a activează cu bune rezultate un
pentru' ca acestea Să desfăşoare o ac­ comitet de sprijin. Acest comitet
tivitate cît mai rodnică. Fiind spriji­ fost îndreptată şi înspre descoperirea repartizează zilnic cit© două-trei
nite în organizarea muncii şi orien­ şl valorificarea altor resurse locale. tovarăşe la spital pentru a asis­
tate să studieze şi Verifice activitatea De exemplu, comisia permanentă gos­ ta la cîntărirea alimentelor, la
întreprinderilor şi instituţiilor subor­ podărire comunala' şi drumuri, de pe pregătirea şi distribuirea hranei
donate sfatului popular, comisiile per­ lingă Sfatul popular al comunei Bre­ pentru bolnavi, cît şi la menţi­
manente au făcut propuneri preţioa­ tea Romînă, a cărei preşedinte esté nerea curăţeniei în spital.
se privind îmbunătăţirea activităţii gos­ deputatul Âchim Neagu, pe baza son­
podăreşti şi sccial-cufturale, cit şi pen­ dajelor făcute în pădurea comunală, De asemenea, comitetul de
tru valorificarea resurselor locale. a întocmit un referat către comitetul sprijin a organizat o acţiune de
executiv al sfatului popular comunal muncă voluntară în care 25 de
Comisia permanentă pentru proble­ in care a arătat că există lemn tovarăşe âu reparat lenjeria spi­
me agricole, gospodăreşti şi drumuri de mesteacăn bun pentru construirea talului.
de pe lingă sfatul popular comunal acoperişului la căminul cultural din
Sarmizegetusa, spre exemplu, în urma satul Gînţaga şi alt material lemnos Pentru Ca spitalul din Cugir
unor sondaje făcute, a constatat că bun pentru construcţii şi reparaţii de să fie Cît mâi bine aprovizionat
există pe raza comunei mari resurse poduri. Comitetul executiv comunal, cu conserve pentru iarnă, comi­
pentru exploatarea pietrei de calcar. îrtsuşindu-şi propunerea, nu a mai fost tetul de sprijin a pregătit ur­
Pe baza propunerilor comisiei, comi­ nevoit să deplaseze atelajele din comu­ mătoarele conserve: 600 kg. go-
tetul executiv al sfatului popular co­ nă pe o distanţă de peste 50 km. unde goşari, 400" kg. ardei în sare,
munal a luat măsuri de înfiinţarea avea repartizat materialul, rezolvînd 400 kg. salată de ardei şi cas­
mai multor cuptoare pentru arsul va­ această problemă pe plan local. traveţi, 300 kg. castraveţi mu­
rului' în satul Zeicani, care asigură raţi, 300 kg. marmeladă de cai­
nevoile locale ale construcţiilor şi re­ Comisia permanentă de gospodărire se, 200 k'g. compot de prUrte etc.-
paraţiilor de interes gospodăresc şi şi drumuri de pe lingă sfatul popular
cele alé cetăţenilor. Toteşti, făcînd mai multe sondaje prin In această acţiţune s-au evi­
săpături, a descoperit în apropierea lo­ denţiat tovarăşele Rozalia Şulu-
La fel comisia permanentă pentru cului unde se construieşte grajdul gos­ ţiu, Maria Roşcat Eugenia Bir-,
probleme economice şi gospodăreşti din podăriei agricole colective o carieră ză, Maria Lăncrăjan, Maria O-
comuna Livadea, condusă de depu­ efe nisip şi balast din care se poate prea, Victoria Roşea, Margareta'
tatei Viadislav Petru Hodorog, a des­ asigura întreg materialul necesar a-
Darabant, Ana Almăşan şi al-'
coperit că pe raza satului Vafea Lu­ cesfei construcţii, iele.
pului există posibilităţi pentru a se DOINA TEŞELEANU
exploata piatra de var necesară con­ corespondentă VASIL1CA ADAM '
corespondentă
Printre numeroasele const rucţii miniere executate în anii strucţiei căminului cultural din sat. é
de democraţie populară în Valea Jiului se numără şi puţul frt urma propunerilor, comitetul execu­
„Gh. Gheorghiu-Dej“ de la mi na Aninoasa terminat în anul
tiv a luat măsuri de scoaterea şi ar­
1958.
In clişeu : Turnul de extracţie a f puţului „Gh. Gheorghiu- derea piefréi dé var. Tot această co­ COOPERATIVA „RETfcZATUL“ HAŢEG
misie a mai descoperit şi o carieră
Dej“ de la mina Aninoasa.
de nisip în apropierea şantierului de
1 construcţie a căminului cultora!, care, Sediul Cenfra! sfr. Sfalin 2
execută
prin cerifrefe sale, pentru deservirea populaţiei:
realizăm importante economi 0 confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii
reparaţii radio şt maşini de scris
tecrărî de dactiiografîe
de combustibil % lucrări de artă fotografică
construcţii, zugrăveli, zidărie, vopsitorie
şi iîmpîărie
$ Îucrări de cojoeărie şl curelărie
(H reparaţii iinichigerie
Plenara C.C. al P.M.R. din subţire şi împrăştiat pe toată su- 8 luni ale acestui an economii H încălţăminte de comandă şi reparaţii
13— 14 iulie ax,, a pus in faţa praţaţa grătarului, iar infectarea de combustibil în valoare de
Execuţie prompfă şi de caîifafe
organizaţiilor de partid, a tutu- păcurii in cazan să se facă Co- 604.692 iei. Cu combustibilul e-
v/v->Ws...
ror comuniştilor, sarcina de a rect. El are grifă ca cenuşarul conomisit în această perioadă se
desfăşura o muncă susţinută pen- să nu fie înfundat cu zgură pen­ poate realiza planul de produc­
tru realizarea de cît mai multe tru a avea un tiraj necesar unei ţie al depoului nostru pe' timp de
economii în producţie. In aceas- arderi cit mai complecte a com- 25 de zile.
tă acţiune, membrii şi candida- bustibilului. Succesele obţinute în îndepli­
ţii de partid trebuie să fie in nirea şi depăşirea sarcinilor de
frunte ca prin exemplul lor să Remorcînd trenuri cu tonaj producţie au dus la cîştigarea
mobilizeze întreaga masă de sporit, folosind. calea liberă in
muncitori, Ca membru de partid punctele greu de remorcat şi de către depoul 'nostru a drape­
şi agitator, m-am. străduit şi mă forţa vie a trenului, reuşesc să lului de unitate fruntaşă pe re­
străduiesc să fiu la înălţimea realizez lună de lună însemnate gionala C.P.R: Timişoara şi la Tineri şi tin ete! , CITITORI 1
sarcinilor ce-mi revin, să fiu e- ocuparea locului II în întrece­ Pentru a vă asigura primirea căr-’-
xemplu în. muncă. economii de combuştibil, De rea cu celelalte depouri din ţară. Citiţi publicaţiile so­ Ailor din orice domeniu de activitate\
pildă, în luna iulie am realizat vietice : Tehnica pentru 4a domiciliu sau locul de muncă,
Pentru a putea realiza cit mai 25 tone com.lmstibil economie, îndeplinirea şi depăşirea sar­ tineret, In jurul lumii,
multe economii de combustibil. iar în august 12 tone. Pentru cinilor de producţie ne dau po­ Tînărui naturalist, Pri­ SISTEMUL
economiile realizate, noi sîntem sibilitatea să realizăm cîştiguri chindelul.
m-am îngrijit in primul rînd ca stimulaţi, Pe luna iulie am pri­ frumoase. De pildă, în luna iu­
mit pentru economiile realizate lie, am realizat un cîştig brut Abonamentele se tac
starea termotehnică a cazanului 665 lei. Mecanicii Iosif Albu şi de 2.463 lei. Cîştiguri asemănă­ prin oficiile poştale, tac-
Ioan Barbu au primit, primul toare au realizat majoritatea me­ torii poştali şi difuzor ii
locomotivei să fie cît mai. bună. 499 lei, iar ai doilea 472 lei. canicilor din depoul nostru. de presă.
In acest scop tratez apa cu de- Popularizînd metodele de în­ In prezent, acţiunea de econo­
grijire şi întreţinere a locomo­ misire a combustibilului, remor-
sincrustant şi fac regulat pur- tivelor, extinzînd metoda remor- carea trenurilor cu tonaje spo­
cării de trenuri cu tonaje spori­ rite, se desfăşoară cu iot mai
jările pentru a elimina nămolul te, comuniştii din depoul nostru mult avint. întregul nostru co­
au reuşit să antreneze în acţiu­ lecţia este animat de dorinţa de
de pe fundul cazanului. De ase­ nea de economisire a combusti­ a realiza şi în viitor economii
bilului toate echipele şi brigăzile cît mai importante de combus­
menea, fochistul cu care lucrez de locomotive. Drept urmare, in­ tibil.
a fost instruit în ce priveşte con­
ducerea şi întreţinerea focului, ANUNŢ
pentru ca focul să fie elf mai
ÎNTREPRINDEREA .
CINEMATOGRAFICĂ
|REGIONALĂ DE STAT
HUNEDOARA—DEVA
dicii planului de producţie au FRANCISC SUSAN angajează operatori-
fost îndepliniţi şi depăşiţi. De­ mecanic de locomotivă proiecţionişti, posesori
lui observi un ceas foarte cu­ poul nostru a realizat în primele depou! C.F.R. Sidneria ai carnetelor de califi­ CARTEA pm 1POŞTA 1
care categoriile I, II şi
rios, compus doar dintr-un cadran
de sticlă şi cele două arătătoare. SIMBATĂ, 10 OCTOMBRIE 1959 III, sau cu altă şcoalăj TRIMITEŢI COMANDA DVS. PE J
Ceasul funcţionează perfect. Este CADRESA:
firesc să te în treb i: Cum ? Un- Spectacole cinematografice de specialitate. ( Librăria Noastră, secţia „CARTEA
de-i mecanismul? Ce forţă mi­ Doritorii se vor adre­
raculoasă învîrteşte cele două a- DEVA: Dragoste pe n ete: ALBA MBRIA : Frunze roşii; SEB EŞ: sa întreprinderii cine­ \P R IN POŞTĂ“, Deva, str. Dr. Pe­
rătătoare ? S-apoi să-ţi crească IULIA : încotro ? BRAD : Săgeata al­ Trenul prieteniei; BARU MARE: Fa­ matografice din Deva, ntru Groza nr. 6.
uimirea cînd afli că întregul me­ bastră ; 1LIA : Pasagerul clandestin'! ta cu chitară; LONEA: Pagini de str. Dr. Petru Groza, nr.jj Cărţile comandate, se exp'fecflaza
canism se află... în arătătoare. HAŢEG: Pagini de vitejie; HUNE­ vitejie; TEIUŞ : Mingea ; ZLATNA :
DOARA Aici a trăit L enin: CgAŞ- Balada Voinicului; APOLDU DE 5, telefon 355. •contra ramburs.
Ceasul acesta este construit T IE : Al 41-lea : Marinarul îndrăgos­ SUS : S-a întîrriplat la Penkov • CA-
de elevii şcolii profesionale. tit; PETROŞANI: Fete de aceeaşi LAN : Prirriă zi. r~1r “»r-'/¦*¦*r »r*»/-» r-*r*»
vîrstă; Pe drumurile Rcfnîniei; SI­
Dar aceste cîteva maşini şi PRODUCĂTORI!
mecanisme, înşirate lapidar, re­
Uniunea Cooperativelor de Consum din Uia
flectă doar o parte din !activita­ m Ak i® ii o
tea elevilor din sistemul rezer­ Programul 1: 6,15 Muzică uşoară tămînă, cîntec, joc şi voie bună; 23,00. cumpără *
velor de muncă. Expoziţia de executată la xilofon şi acordeon ; 7,30 Muzică de dans.
picturi, sculpturi, cusături şi alte Muzică uşoară ; 8,30 Muzică ; 9,00 orice carsfsftate de fîn
lucruri de artă aflate în acest Concert de dim ineaţă; 10,00 Diin crea­ Programul I I : 14,07 Muzică uşoară
pavilion dovedeşte cu prisosinţă ţiile lui George Enescu; 10,40 Gintă sovietică; 14,30 Muzică populară ro- prin csnfrele sale de achiziţie din foafe
un înalt nivel de cultură gene­ Corul „Doina“ din R.S.S. Moldove­ m înaască; 15,00 Muzică instrumentală;
rală, precum şi stimularea şi o- nească ; 11,03 Muzică de estradă ; 16,15 Muzică u şo ară: 16,30 Melodii C cooperaiivele săieşfi
12,30. Melodii populare romîneşti exe­ populare romîneşti; 17,00 Luna prie­
rientarea talentelor, cultivarea cutate la diferite instrumente; 13,05 teniei romîno-sovietice; 17,35 Muzică l Plata se face imediat
şi educarea elevilor în spiritul Concert de prînz; 14,00 Program mu­ uşoară; 18,05 Concert de muzică popu­
dragostei şi preţuirii artelor fru­ zical dedicat fruntaşilor în producţie lară romînească; 19,30 Medalion li­ •S i J u J u J J V / \~ J l— l <—J \ > t— 7 I t\ fi t W—7 1 I I 11 t 1 l\ t I t\ t \ t I t, /
moase. Este de ia sine înţeles, din industrie şi agricultură; 15,10 Mu­ terar : Konstantin Fedin ;• 19,40 Muzică
că asemenea elevi pot deveni zică uşoară; 15,35 Concert dc muzică din operele; 21,15 Muzică . de dans; B*KOE»fUCĂirOICi! *
22,00 Muzică de dans ; 23,15 Concert
aşa cum spune o vorbă uzuală : din opere; 16,45 Gîntece despre fero­ serenadă. Uniunea raională a cooperativelor de consum Haţeg
viari ; 17,25 Cîntece ciobăneşti şi jocuri
artişti în meseria lor. populare romîneşti; 18,00 Roza vîntu- Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;. CUMPĂRĂ
Gîte lucruri nu s-ar putea rilor; 18,30-Muzică uşoară romîneas-
c ă ; 19,05 Muzică populară rbmîrteas- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00; ORICE CANTITĂŢI DE FÎN
scrie despre expoziţia U.R.S.S. că ; 20,40 Muzică de dans; 21,15 Cine
Tomuri întregi de multe sute de ştie cîştigă 1; 22,30 La sfîrşit de săp- , 22,00; 23,52 (programul 1); 14,00; prin centrele de achiziţie din raioanele
pagini ri-ar f'i în stare să cuprin­ 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul Haţeg şi Pefroşani:
dă un asemenea material bogat.
11).
ÎJn modest articol de ziar tiu Timpul probabil în regiunea noastră S a rm iz e g e iu sa , C îm eşti,
P o e n i, P e ş t e a n a , Pui,
poate avea nici pe departejeeas- Pentru ziua de 9 sept. 1959 potrivit din sectorul sud-vestic, ’ Dimi­ B aniţa, P e tro şa n i etc.
ta pretenţie ci încearcă s"a facă
cunoscut principalele impresii vdeme schimbătoare cu cerul mai muff neaţa ceafă locafă.
despre expoziţia Marii noastre noros, temperatura staţionară, ziua va Pentru următoarele trei zile,
prietene de fa răsărit, în nădej­ i urca între 14 şi 19 grade iar noaptea vreme nestabilă, favorâbifă ploilor lo­ m f a c e lîM iE M ^ ir
dea că va fi folositor.
PETRE TIRÂU va cobori între — 1 şi 4 grade. Vînt cale şi temperatura staţionara. IV v \ w /