Page 33 - 1959-10
P. 33
7 *foliotBr
iun fd ro-DVVq PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA)
socialismului 0 Respectarea angajamen i p s i a e loamni
telor o sarcină de onoare în centrul atenţiei!
pentru fiecare colectiv de Principala sarcină care stă în faţa 2.300 kg. boabe Ia hectar. ’
oamenilor muncii de pe ogoarele re
muncă (pag. Ii-a) giunii noastre — recoltarea culturilor Paralel cu recoltatul porumbului,
tîrzi: şi însămînţările de toamnă —
1 0 Pe drumul Teliucului cere o temeinică organizare a mun membrii gospodăriei colective din Hăş
cii şi un efort sporit din partea tutu
(pag. 111-a) ror. Timpul este destul de înaintat şi dat au transportat direct din cîmp Ia
în această perioadă scurtă' ie timp
0 Propunerile sovietice cu trebuie executate o serie de lucrări baza de recepţie 22.000 kg. porumb în
privire la dezarmare şi ex contul contractului încheiat pe acest
plorarea spaţiului cosmic în an. Şi harnicii colectivişti din Nă-
Anul XI Nr. 1492 Sîmbătă 10 octombrie 1959 4 pagini 20 bani atenţia opiniei publice mon dăştia Inferioară îşi achită obligaţiile
diale (pag. IV-a) contractuale cu statul. Eî au trans
sCTjgagaag: agricole. portat Ia baza de recepţie peste 6.000
In gospodăriile colective şi în înto kg. porumb.
vărăşirile agricole în care consiliile Concomitent cu recoltările, pe ogoa
de conducere şi respectiv comitetele rele comunei Hăşdat se însămînţează
de conducere s-au preocupat din timp griul de toamnă. Din cele 470 hectare
de organizarea campaniei agricole de planificate a se însămînţa cu grîu.
toamnă, rezultatele obţinute pînă în s-au însămînţat pînă în prezent 370
prezent sînt bune. hectare din care gospodăriile colective
din Hăşdat şi Nădăştia au însămînţat
La Combinatul siderurgic Hunedoara Organizarea muncii— 260 hectare.
chezăşia succeselor
1 1 5 8 fcme p este plan directă şi permanentă a ingine La Geoagiu rezultatele
rilor C. Catriloiu şi I. Sîntim- mm m ,, In comuna Daia. raionul Sebeş, pot îi mai bune
în 6 zile breanu, muncitorii care execută muncesc în gospodăria colectivă peste
reparaţiile s-au angajat în faţa mm 1.000 familii, fiind colectivizat tot sa Gospodăria colectivă oTTi Geoagîu —
Furnaliştii hunedoreni din sec organizaţiei de partid de a ter tul. Hotăriii ca în anul viitor sa obţi atit după suprafaţa deţinută cît şi
ţia il-a sînt hotărfţi ca în cursul mina în cele mai bune condiţii L Colectivul de munca a1 sectorului ^ nă recolte bogate, colectiviştii din după braţele de muncă — poate fi
acestei luni să obţină succese şi reparaţia cu 2 zile mai devre Daia. îndrumaţi permanent de către considerată printre cele mai mari
mai frumoase în cadrul întrece me, îăcînd totodată economii fa ( II, da la exploatarea minieră Ani- j) organizaţia de partid, efectuează cu gospodării colective din regiunea noas
rii socialiste care se desfăşoară materiale în valoare de 100.000 stăruinţă lucrările agricole de toam tră. Mai mult chiar, gospodăria colec
cu intensitate. Prin eforturile lor lei. Suma îa care s-au angajat L noasa, se mîndreşte cu brigada vc- ij nă. Organizaţi in brigăzi şl echipe, tivă din Geoagiu a luat fiiliţă cu cîţi-
ei obţin din zi în zi un indice a fost şi realizată în ziua de 8 colectiviştii din Daia au fecoltat pînă va ani în urmă şi are Ia Bâză o ex
mai mare de folosire a agrega octombrie a.c. (, tenanului Petru Săcăluş. J în prezent peste 60 hectare porumb perienţă bogată. Ţinînd cont Le acest
telor şi dau tot mai multă fon şi circa 10 hectare cartofi. Aceste cul lucru, ar fi normal ca munca să se
tă patriei. in cele două zile cu care se L In anii noştrii, Petru Săcăluş şi-a ^ turi fiind întreţinute după toate indica desfăşoare cu intensitate, lucrările a-
termină mai repede lucrările o- ţiile regulilor agrotehnice — prăşite si gricole de toamnă să hu fie întîrziate
Numai în primele 6 zile din a- ţelaril vor putea produce un [ construit prin împrumut de stat o } îngrăşate Ia timp — au dat recolte si colectiviştii să participe regulat Ia
ceastă lună ei au reuşit să dea plus de 1.000 tone oţel. bogate. Porumbul, de pildă, a dat muncă. , Din constatările făcute rezultă
peste sarcinile de plan 1158 t. L casă cu etaj. 1 Spectacole teatrale peste 2.500 kg. boabe la hectar. O
de fontă. Realizările dobîn'diie C o e sariî ne rap o rte ază producţie de peste 10.000 kg. Ta hec însă că. situaţia nu se, prezin” aşa
pînă acum arată că ei vor reuşi t Iată-1 în clişeul de taţi, împreu- J „Luna prieteniei romîno-sovie- doara, Cugir, Simeria şi în ora tar a dat şi cultura cartofilor de bine. Din cele 300 hectare culti
să-şi depăşească angajamentul De Ia începutul lunii şi pînă tice" este sărbătorită de către şul Alba lulia. vate' cu porumb s-au recoltat' pînă In
luat. în ziua de 6 octombrie inclusiv, L nă cu tovarăşii săi de muncă, care, ) colectivul Teatrului de stat „Va Concomitent cu recoltările culturilor prezent abia 35 hectare obţlnîndu-se
harnicii cocsari au obţinut un L abia ieşiţi din şut, sînt mulţumiţi j lea Jiului" din Petroşani, prin Noua premieră a teatrului mi tîrzii harnicii colectivişfi din Daia o producţie totală de 15 vagoane. Nici
In ze ce zile , 1 0 0 .0 0 0 leii succes deosebit. In afara sarcini prezentarea a două din crea nerilor din Valea Jiului, pusă pregătesc solul pentru insămmţări si însămînţările de toamnă nu decurg mai
lor de plan au dai 1.072 tone L de rezultatul muncii lor. ţiile artei dramatice sovietice. în scenă de tov. Ion Petro- însămînţează griul de toamnă. Ei au bine la această gospodărie. Din cele
eco no m ii ia sec$Sa c u p to a re cocs metalurgic de calitate su însămînţat cu grîu în teren îngrăşat 400 hectare planificate a se însămînţa
perioară. Spectacolele cu piesele „In vici, este realizată de actorii şi pregătii din timp, circa 100 Hectare. cu grîu s-au însămînţat pînă în .pre
in d u s tria le tr-un ceas bun“ de V. Rozov şi zent numai 15 hectare. Cea mai mare
Succesul obţinut se datoreste „Fiul rătăcitor" de Eugen Ran- Ana Colda, Gh. lordănescu, 1 ' ’¦-. t » suprafaţă de grîu vine Uupă porumb.
Trecînd în hala oţelăriei noi faptului că întreg colectivul din net, noua premieră a teatrului E normal deci să se urgenteze recol
poţi vedea zi şi noapte sute de cocserie. la îndemnul organiza din Petroşani, sînt prezentate în loan Pavtescu, Vladimir Jurăs- La Hăşdat recoltarea tarea porumbului. Dar cum să se ur
muncitori muncind cu elan pen ţiei de partid, şi-n sporit efor oraşele şi satele regiunii. Tur cu şi Heda Hîrjeu. Scenogra porumbului e în toi genteze această lucrare cînd diri cele
tru terminarea reparaţiilor cup turile ca în cursul acestei luni neul piesei „Intr-un ceas bun“ peste 1.000 braţe de mtincă participă
torului 1 înainte de termen. Tim să dea peste sarcinile de olan se desfăşoară între 2— 23 oc fia spectacolului aparţine tui Ion Ţăranii muncitori — colectivişti şi zilnic ia lucru 40-50 colectivişti ? >
pul planificat pentru reparaţia mii de tone cocs metalurgic de tombrie a.c. Prahase de ta Teatrul Tineretu . întovărăşiţi — din satele comunei Hăş
acestui cuptor a fost de 12 zile, calitate superioară. ~ : ' lui din Bucureşti. dat desfăşoară cu intensitate lucrările Comitetul comunal de partid — care
însă datorită unei bune organi Piesa „Fiul rătăcitor", a că agricole de toamnă. Ei recoltează po nu e străin de această situaţie — şi
zări a muncii şi sub conducerea rei premieră festivă are loc du Intîmpinînd cea de-a 42-a a- rumbul şi cartofii, însămfnfează orzul organizaţia de bază din gospodărie au
minică 11 octombrie, în oraşul niversare a Marii Revoluţii So şi griul de toamnă şi efectuează ară
Deschiderea cursurilor Deva, va mai fi prezentată şi- cialiste din Octombrie, Teatrul turi adinei de toamnă cu intensitate sarcina să mobilizeze colectiviştii ia
în centrele muncitoreşti Hune sporită. Din cele 269 hectare cultivate lucru şi să organizeze în aşa fel mun
învajamfiitului de partid la oraşe de Stat „Valea Jiului“ din Pe cu porumb, ţăranii muncitori din co
troşani, aduce omagiul său ma muna Hăşdat au recoltat mai mult de ca îneît recoltarea porumbului şi în-
La U. M. Cugîr m int Aci au fost organizate 30 făşurat în bune con'diţiuni. Pes relui popor sovietic a cărui prie
de cercuri şi cursuri. te tot frecvenţa a fost bună, iar tenie ne e scumpă. 170 hectare. Fiind prăşit în perioada sămînţarea griului de toamnă să fie
Deschiderea anului şcolar în optima, porumbul s-a dezvoltat vigu
învăţămîntul de partid la U.M. Datorită măsurilor politice şi ros şl a ' dat o producţie de peste urgentate pe cît posibil.’
Cugir, datorită măsurilor luate, organizatorice luate din timp, în
s-a desfăşurat în bune condi- văţămîntul s-a deschis în bune propagandiştii s-au prezentat
ţiuni în toate organizaţiile de condifiuni, iar frecvenţa cursan bine pregătiţi în faţa cursanţilor.
bază. La deschidere âu partici ţilor a fost de peste 85 la sută.
pat peste 95 la sută din totalul Propagandişti ca tov. Gheorghe Totodată au fost stabilite zilele,
cursanţilor. Măgureanu, turnătorie, Gheor
ghe Petricăloiu, transport, Iuliu orele şi locurile unde îşi va des
'Aci au fost organizate şi vor Varga, electrică, şi alţii, au ex
funcţiona în acest an şcolar, 12 pus lecţii bine pregătite. făşura activitatea flecare cerc de
cercuri de studiere a Istoriei
P.M.R. anul i şi 4 cercuri anul tiH. SPERIOSU învăţămînt. 1 Ciclu de conferinţe
II, 4 cursuri serale anul I, 14 corespondent
cercuri de studiere a Statutului AUREL' HOZll
La E. IVI Vulcan
corespondent In scopul popularizării suc respectiv II octombrie, tov. A-
ceselor repurtate de oamenii so lexandru Matei, directorul obser
La mina Telîuc vietici pe tărîm economic, cul vatorului astronomic popular
tural şi ştiinţific, Consiliul re din Bucureşti va conferenţia
In ziua de 6 octombrie, peste gional A.P.L.U.S. a organizat despre lansarea cu succes a ra
150 de cursanţi din cele 4 orga ţinerea unui ciclu de conferinţe chetelor cosmice de către oame
nizaţii de bază ale minei Teliuc, In diferite localităţi ale regiunii nii de ştiinţă sovietici, despre
P.M.R., 8 cercuri de economie Comitetul de partid de ia ex au participat îa deschiderea în noastre. 'Astfel, la Simeria şi succesul epocal al acestor rea
concretă, 4 cercuri de studiere a ploatarea minieră Vulcan, raio Hunedoara, în zilele de 10 şi lizări ştiinţifice.
Istoriei P.C.U.S. anul I şi 3 cer nul Petroşani, a luat din timp văţământului-de partid.
curi anul II, cît şi un curs de măsuri pentru asigurarea deschi Fotosxpozitii şi fofogazefe
economie politică. derii în bune condiţiuni a învă Cu această ocazie,- tov. Mun-
ţământului de partid. Pentru a a- Pentru o prezentare cit mai sovietici. Asemenea fotoexpoziţii Marin Costea a terminat şcoala profesională din Petroşani doar anul
Numărul cursanţilor care stu sigura controlul asupra deschide teanu Tovică, secretar al Comi bogată a muncii şi vieţii oa se găsesc la Deva, Petroşani, trecut. Deşi tânăr în meserie, el este unul dintre cei mai apreciaţi strungari
diază în cercurile şi cursurile de rii învăţământului în organiza tetului de partid al minei Teliuc, menilor sovietici, Consiliul re Hunedoara etc. de la uzina de reparat utilaj minier Petroşani. Lucrînd cu pricepere şi
învăfămînt este de peste 1.100 ţiile de baza, membrii comitetu â vorbit despre importanţa în gional A.P.L.U.S. a organizat hărnicie, îşi depăşeşte norma în medie lunar cu 30—40 la sută.
membri şi candidaţi de partid, lui au fost repartizaţi să parti văţământului de partid şi a dat in diferite localităţi ale regiunii De asemenea, au fost afişate
cît şi tovarăşi din activele fără cipe la deschidere şi să ajute apoi indicaţii practice privind noastre fotoexpoziţii care oglin în diferite centre din regiunea In foto: Tînărul Marin Costea la locul de muncă.
de partid. organizaţiile de bază. Aceştia au buna desfăşurare a învăţământu desc munca şi viaţa oamenilor noastră un număr de 500 foto-
vorbit cursanţilor despre sarcini lui. gazete.
La uzina „Victoria“ le pe care le au, despre necesi
Călău tatea participării regulate la în Prima lecţie, „Expunerea to URMIND EXEMPLUL LUI NICOLAE M1L1TARU
văţămînt şi a însuşirii în mod varăşului Gh. Gheorghiu-Dej la
In toate organizaţiile de bază creator a învăţăturii marxist-le- Sesiunea Marii Adunări Naţio U R M A— Dragă Misy, în locul tău ALEGE să-i mustre pe minerii din
din secţiile şi atelierele uzinei niniste. nale cu ocazia celei de a XV-a schimbul de după-masă. A con
„Victoria“ Călan a avut ioc des aniversări a eliberării patriei n-aş proceda aşa. Păi fă şi tu siderat că exemplul oferit a-
chiderea noului an de învăţă- In urma măsurilor luate, des noastre de sub jugul fascist*.: a o mică socoteală. Cu o astfel junge. Şi aşa a fost. Din a-
chiderea învăţământului s-a des- fost prezentată de către tov. Ni- de brigadă nu treci de 50 lei
colae Tiu, directorul' minei Te ceastă zi schimburile s-au fă
¦stssas- liuc. cut la faţa locului. Oamenii
s-au împrietenit, au început
U. M. să-l preţuiască şi să-l stimeze
pe noul şef.
Pînă acitiri câţiva ani, aceste focuri erau pustii. Astăzi, aîci se ridică cel mai frumos pe post. Asta înseamnă că nu că al acestei brigăzi însă, se — In felul acesta nu se poa
cartier al oraşului Petroşani, cartierul „Gheorghe Dimitrov“. In anii regimului de democraţie „prinzi“ nici 1.500 lei la lună. află abatajul cameră nr. II. te face treabă bună. Şi apoi Rezultatele s-au arătat şi ele
populară, aici au fost construite blocuri moderne, confortabile. .Aici s-au construit şi localuri Or, tu acum mergi mai tot Toţi inginerii şi maiştrii spun sintem . sau nu plătiţi pentru curlnd. In luna septembrie, de
deauna la 2.000... că aici există condiţii optime 8 ore ? De astăzi înainte nu pildă, brigada lui Gali Mi
de magazine. de lucru. Ba unii mineri îi in- trebuie să se mai repete... hai a extras în afara sarcini
In clişeu: Noul bloc magazin, din cartierul „Gheorghe Dimitrov“ din Petroşani. — Nu, nu mai dau înapoi. vidiau pe cei-de la 11 pentru lor de plan mai bine de 600
M-am hotărît. Am încredere în condiţiile pe care le aveau. Şi Şi lucrul a început. Toţi oa
băieţi. Cei mai mulţi dintre ei totuşi, brigada de aici rămînea menii tăceau. Noul şef era pri tone de cărbune. Ciştigul pe
sînt vrednici. M-oi descurca eu in fiecare lună sub plan. vit pe furiş. Aşa s-a scurs tot post ele miner a depăşit 107
şi cu ceilalţi. Şi-apoi, tu nu timpul acelui şut. Cînd mai era lei, ceea ce face lunar peste
ştii cum zicem noi de obicei: In faţa acestei situaţii, bi vreun sfert de oră pînă la sfir- 2.700 tei.
urma alege. roul organizaţiei de partid şi şitut primului schimb, Gali i-a
şeful sectorului i-au propus şe observat pe noii ortaci că se Cu citeva zile în urmă, la
...Aşa discutau într-o după- fului de schimb, Gali Mihai, să pregătesc de plecare. Le-a vor o halbă de bere, s-au întîlnit /
amiază, acum două luni, în sa preia el conducerea din abata bit din nou : din nou cei doi prieteni. Nu- }
la clubului minerilor din Ani- jul nr. 11. Acesta nu s-a pri mai că de astă dată, discuţia
noasa, şeful de schimb Gali — N-au trecut încă cele 8 a avut alt curs.
Mihai, cu un prieten al său. pit să accepte sau să refuze. ore. De altfel, planul pe astăzi
Dar iată cum s-a născut dis Nu vroia să se facă de ruşine. nu l-am realizat. Eu rămîn să —• E rlndul tău să dai de
cuţia. A cerut şi sfatul prietenilor. băut, Mişule. De altfel tu ai
Aşa a ajuns la discuţia de mai lucrez în continuare. Cine cîştigat mai bine.
...Brigada lui Ion David este sus... vrea, poate să plece.
cunoscută pentru rezultatele — Bine, dau cu plăcere că
frumoase pe care le obţine, nu Citeva zile mai tîrziu, Gali Şi s-a apucat de lucru mai am de unde. Dar iţi mai aduci
numai printre minerii sectoru Mihai intra pentru prima oară vîrtos ca înainte. După ce au aminte de discuţia noastră de
lui 1, ci în întreaga exploata în abatajul nr. 11, în calitate făcut un schimb de priviri, mi acum două luni?
re. Ortacii lui David alcătu
iesc un colectiv bine închegat de şef de brigadă. Din prima zi nerii, i-au urmat pilda. N-au — Da... ai avut dreptate.
şi pun mult suflet în munca a avut însă o surpriză: ta ora plecat nici atunci cînd sirena Urma alege!
tor. Cu toţii sînt oameni de nă
dejde. Printre ei se număra, 6 dimineaţa s-a trezit singur a dat semnalul terminării pri N. ANDRONAGHE
pînă acum două luni, şi şeful în frontul de lucru. Prin urma
re punctul de plecare îl găsise. mului schimb. De fapt schim
bul 11 nu sosise. Aşa că au aş
de schimb Gali Mihai. Cînd au sosit toţi minerii, le-a teptat. De astă dată, şeful de
Nu departe de locul de mun- spus doar citeva cuvinte; brigadă n-a spus nimic care
