Page 34 - 1959-10
P. 34
Pag. 2 DRUMUL S'OWAEtSMüLU} Nf. 1492
v b a t /% p i e i p a p t i i p Lucrări de
C a o e x ig e n ţă to t m a i m a re obştesc
Cînd au pornit la începutul acestui Adunarea de dare Vorbitorul s-a arătat de asemenea
an la întrecere pentru îndeplinirea sar de seamă şi alegeri din
cinilor izvorîte din documentele plena organizaţia de bază de nemulţumit de munca cu agitatorii. In In raionul Haţeg, folosirea judicioa primit sarcină din partea' adunării
rei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 la O. S. M. 1 din C. S. bl
şi din hotărîrea Conferinţei regiona evidenţa organizaţiei — a spus el — să a fondurilor din contribuţia volun populare ca pînă la venirea iernii să
le de partid, muncitorii secţiei i-a o- îndemnul organizaţiei de bază, comu
ţelărie de la Combinatul siderurgic Hu niştii din secţie au luat iniţiativa de a avem un număr destul de mare de agi tară stă în centrul activităţii' sfaturilor procure toate materialele astfel 53 în
nedoara, în frunte cu comuniştii, au ridica indicele de utilizare â cuptoarelor, tatori. Dar cum sînt instruiţi aceştia ? populare comunale. In mCilte localităţi primăvară să se poată începe lucrările.
analizat posibilităţile secţiei, şi-au cîn- iniţiativă care a fost îmbrăţişată apoi Foarte rar. Şi este limpede că dacă ale raionului s-au construit pînă în , Comitetul de construcţie, îri frunte cu
tărit puterile şi apoi şi-au spus cu- de numeroşi topitori. Aplicînd această nu sînt înarmaţi la timp cu sarcinile prezent cu ajutorul acestor ~ion3uri. şi deputatul Gheorghe Raţ, a mobilizat
vîntul: 16.500 tone de oţel peste plan, iniţiativă, ce.i mai mulţi topitori mem ce le stau în faţă, ei nu pot aduce prin munca voluntară a cetăţenilor un toţi cetăţenii din sat reuşind ca rutiViai
şi 2.500.000 lei economii la preţul de bri şi candidaţi de partid au reuşit să aportul cuvenit la îmbunătăţirea muncii mare număr de localuri de şcoli, că în ultimele două săptămîni să procure
cost pînă la sfîrşitul anului. obţină succese care i-au ridicat în politice de masă. mine culturale, poduri şi podeţe, dru 2.000 kg. ciment şi să extragă prin
fruntea întrecerii, devenind exemple muri, s-au electrificat sate etc. Iată muncă voluntară din Valea Sîreiului
Cuvîntul dat în faţa partidului a pilduitoare pentru întregul colectiv. Aşa după cum era şl firesc, locul cîteva din aceste acţiuni care au dus 50 care de piatră pe care au şi trans
fost privit cu toată seriozitatea de centra! în discuţii l-a ocupat analiza Ia o mai bună gospodărire a satelor portat-o la locul construcţiei.
muncitorii vechii oţelăril. in frunte cu Iată numai cîteva nume dintre a- rea activităţii organizaţiei de bază fn şi comunelor din raion.
comuniştii, ei s-au frămîntat zi şi noap cestea: echipa lui Simion Mihăilă a mobilizarea colectivului secţiei la spo împrejmuiri de şcott
te pentru a descoperi noi rezerve in dat peste plan de la începutul anului rirea producţiei şi reducerea preţului Pentru electrificarea
terne, pentru a găsi noi căi de ridi 1.778 tone oţel, a lui Constantin Mo- satelor In ultimele adunări populare, cetăţe
care a productivităţii şi de reducere gonea 1.497 tone, Loghin Topor 1.343 nii din satele Cîrneşti şi Reia, raionul
a preţului de cost. Căutările, munca tone, Alexandru Nojogan 1.322 tone, Haţeg, au hotărît ca prin cotifribuţie
neobosită, frămîntările lor, n-au rămas Dumitru Brujan 1.297 tone, Traian
fără rezultat. Cuvîntul dat a fost tra Bîrlea 1.232 tone, Dumitru Şerban de cost al oţelului. Mulţi dintre vor In raionul Haţeg o atenţie deosebită şi muncă voluntară să execute împrej
dus în fapte. Angajamentele luate au 1.255 tone.
fost îndeplinite şi depăşite în primul bitori s-au străduit să arate cauzele a fost acordată şi acţiunii de electrifi muirea şcolilor din localităţile lor. In
semestru. Sub îndrumarea organizaţiei de ba il care a unor sITie. Astfel îrT ultimul timp urma acestei hotărîri cele două comi
ză, comitetul de secţie sindicală a s-au executat lucrări de electrificare în tete de cetăţeni alese pentru â coor
Măsurile luate de plenara C.C. al trecut la organizarea mai bună a con care frînează lupta colectivului pen satele Păolişa, Vadul şi Băraşti. Nu dona lucrările au trecut la procurarea
P.M.R. din 13—14 Iulie, au dat co sfătuirilor de producţie, ceea ce a dus mai în satul Păolişa, cetăţenii prin materialelor necesare şi apoi cu spriji
muniştilor şl tuturor celorlalţi oţelari la atragerea unei mase mai largi la tru mai mult oţel.
de la secţia l-a un nou imbold. Noi munca de conducere a procesului de
şi noi rezerve au fost scoase la ivea producţie, la participarea mai activă — Noi ne cunoaştem datoria pa
lă cu ocazia dezbaterii documentelor a muncitorilor, la descoperirea şi fo
acestei importante plenare. „Putem rea losirea rezervelor interne, la creşterea triotică de a da cît mal mult oţel — muncă voluntară au întins reţeaua e- nul cetăţenilor la executarea lucrărilor
liza pînă la sfîrşitul anului peste an avîntului întrecerii socialiste. a spus tov. Filip Ţoras — şi luptăm lectrică pe o distanţă de 1,5 km., iar propriu-zise.
gajamentul luat încă 2 milioane şi din toate puterile pentru a cîştiga cei din satul Vadul pe o distanţă de
jumătate lei economii la preţul de Succesele obţinute în ridicarea ni întrecerea cu reşiţenii. Organizaţia de 1 km. Toţi stîlpii pentru reţeaua de Pînă în prezent s-au extras prin
cost“ —' şi-au spus ei — şi şi-au du velului activităţii organizaţiei de bază partid trebuie să vegheze mai bine joasă tensiune, sîrma, cit şi cele două muncă voluntară din albia Rîuîui Mare,
blat angajamentul. Spre sfîrşitul lunii care a determinat obţinerea de re ca şi conducerea secţiei şi a combi transformatoare electrice“ necesare elec 45 m.c. piatră şi 25 nici băTâst'iar cu
septembrie, angajamentele anuale ale zultate bune în producţie, n-au împie natului să se preocupe mai mult pen trificării satelor amintite, au fost pro ajutorul fondurilor din contribuţie vo
oţelarilor din secţia I-a au suferit o dicat pe participanţii la adunarea ge tru asigurarea de condiţii care să dea curate numai cu ajutorul fondurilor din luntară s-au procurat 2.000 kg. ciment
nouă modificare: totalul tonelor de nerală să analizeze într-un spirit cri posibilitate fiecăruia să lucreze din contribuţie voluntară. şi 150 m.l. plasă de sîTrhă lată de 1,30
oţel pe care secţia le va da peste plan, tic şi autocritic sănătos, activitatea plin. Or, Ia noi se întîmplă adeseori metri. Turnarea fundaţiei şî a stîlpilor
se ridică la 28.000, iar suma econo organizaţiei, să dezvăluie cu simţ de să lipsească ori flerul vechi, ori fiero- Lucrări importante s-au tăcut şi la din beton, cît şi întinderea plasei de
miilor la preţul de cost Ia 6.500.00P răspundere şi curaj, .lipsurile care se manganul, ori dolomita. electrificarea satului Băraşti. fn mo sîrmă se face numai prin muncă vo
lei. mai manifestă în activitatea politică mentul de faţă aici se lucrează la li luntară. O contribuţie de seamă la
şi în activitatea de producţie, să facă Referindu-se la aceeaşi problemă, nia de înaltă tensiune, care se Vâ în procurarea materialelor necesare îm
Despre hotărîrea cu care se munceş propuneri pentru îmbunătăţirea mun tov. Traian Bîrlea a rem arcat: tinde pe o distanţă de 3 km. Pînă în prejmuirii şcolilor amintite cît şi lş
te pentru îndeplinirea acestor anga cii de viitor a organizaţiei de bază. prezent în această acţiune de electrifi executarea lucrărilor au adus-o cetăţe
jamente sporite, vorbesc realizările cu — Cuptoarele noastre nu merg tot care a satelor s-au evidenţiat în mod nii Dumitru Longinescu, losif Hîcă,
care au fost întîmpinate alegerile de Relevînd succesele frumoase obţinu deauna după capacitatea pe care o au. deosebit cetăţenii Gheorghe Drăgan şi Gheorghe Mureşan, lzidoni Tămăştoni
partid de către colectivul secţiei: te, cei aproape 20 de participanţi la De multe ori, ele merg după felul în losif Mărtinescu din satul Băraşti, şi alţii.
20.606 tone oţel peste plan, 4.271.150 discuţii au manifestat o exigenţă spo care sîntem aprovizionaţi cu fier vechi Nagy Carol şi Ionel Resedea din Pă-
lei economii Ia preţul de cost, 10,8 rită faţă de activitatea biroului şi a şi cu alte materiale... clişa, Artur Wassermann şi losif Ghi- Prîn contribuţie
la sută depăşire a productivităţii pla întregii organizaţii. osermeni din satul Vadul. în muncă
nificate. Tovarăşul Gheorghe Şerban a cerut
Fiiii Lucrările adunării generale a orga Rezultatele obţinute sînt bune — La propunerea In ultimul timp, Sfatul popular al
nizaţiei de bază pentru darea de sea au subliniat mai mulţi vorbitori. Ele deputatului comunei Sîntămăria Orlea din raionul
mă şi alegeri au scos în evidenţă ac puteau fi şi mai bune dacă biroul Haţeg' a acordat o atenţie deosebită
tivitatea susţinută desfăşurată de bi organizaţiei de bază ar fi făcut un
roul organizaţiei de bază, de membrii control mai temeinic la locurile de organizaţiei de bază să acorde o a- Şcoala elementară de 4 ani din sa: îndeplinirii do către cetăţeni a planu
şi candidaţii de partid din secţie, muncă pentru a urmări îndeaproape
precum şi experienţa bogată acumu cum îşi îndeplineşte sarcinile fiecare tenţie mai mare felului în care sînt tul Bucium, raionuT Haţeg, funcţionea lui contribuţiei în muncă. Astfel, fiind
lată de organizaţia de bază în antre membru şi candidat de partid.
narea întregului colectiv la lupta pen îngrijite şi folosite utilajele. ză de mai mulţi ani într-un lodăl ne mobilizaţi de către deputaţi, cetăţenii de părinţi pe şcoală
tru îndeplinirea sarcinilor de plan. Tovarăşul Iordan Toma s^a declarat — Dacă utilajele cu care lucrăm — corespunzător. Pentru înlăturarea aces din Sîntămăria Orlea au extras pînă
nemulţumit de felul în care a muncit tui neajuns, la propunerea deputatului în prezent din albiile nurilor, au trans
Organizaţia de bază şi-a îndeplinit organizaţia în ce priveşte primirea a arătat el — ar fi mal bine îngri Gheorghe Raţ, cetăţenii din satul Bu portat şi împrăştiat pe drumul Rîu de
cu competenţă rolul de conducător po în partid.
litic, analizînd cu regularitate acti jite, am putea să dăm oţel mai mult cium au hotărît de curînd să-şi con Mori o cantitate oe 290 m.c. pietriş. De
vitatea conducerii secţiei şi principa — In secţia noastră — a spus el —
lele probleme ale producţiei, adoptînd lucrează mulţi muncitori buni, care peste plan şi în acelaşi timp să facem struiască în localitatea lor prin con asemenea, tot prin contribuţie în mun Cu cîteva zile în urmă, la fostului comitet de părinţi din
hotărîri juste, şi urmărind cu perse luptă cu devotament pentru aplicarea Şcoala medie din Orăştie a avut anul şcolar 1958—1959. Cu a-
verenţă aplicarea lor în viaţă. Biroul în viaţă a politicii partidului şi guver mai multe economii. tribuţie şi muncă voluntară fin nou că cetăţenii din Sîntămlria CJrlea au loc prima adunare generală a ceastă ocazie, tov. Ioanichie
organizaţiei de bază a repartizat for nului. Ţinînd seama de numărul ma Participanţii la discuţii au vorbit local de şcoală. In acest scop a fost săpat pînă în prezent 1.200 m.l. şanţ părinţilor elevilor. Moisin, directorul şcolii, a făcut
ţele în aşa fel încît în fiecare schimb re al acestora, consider că numărul ales un comitet de construcţie 'care a nou şi au desfundat 435 lii.l. şanţ. o expunere privitoare la proce
să existe comunişti şi agitatori. La celor primiţi în ultimul an în rîndul în spiritul unei exigenţe sporite şi faţă De început, s-au ţinut adună sul instructiv-educativ.
candidaţilor de partid e prea mic. rile' pe clase, fiecare diriginte
de alte laturi ale activităţii organiza- discutînd cu părinţii diferite' In cadrul adunării festive a
probleme ce interesează învă fost ales apoi noul comitet de
ţiei de baZ.ă : conducerea şi desfăşura ţătura şi purtarea elevilor. S-au părinţi pe şcoală, alcătuit din
ales apoi comitetele de părinţi
rea învăţămîntului de partid, educarea .'&4 pe clase. cîte un delegat al fiecărui co
şi mobilizarea tineretului în produc
In sala festivă a şcolii s-a mitet de părinţi pe clase.
ţie. întărirea. disciplinei etc. Obser Ingrijindu-se în prezentat în faţa părinţilor o da
vaţiile critice şi propunerile făcute în deaproape de unge re de seamă asupra activităţii ELENA IOAN
cadrul dezbaterilor au contribuit la rea şi curăţirea la- corespondentă
întocmirea unui proiect de hotărîri cu tim p a agregatelor,
prinzător oare a fost aprobat apoi de m aistrul de schim b Material sportiv nefolosit
adunarea generată. Schnell Friderich a-
Nu încape îndoială că dacă noul sigurâ buna func- înainte cu cîţiva ani, la Şcoa tă şcoală, care să fie transfor
birou al organizaţiei de bază va ţine ţionare a pompelor la medie mixtă din oraşul Ha mată în club sportiv, aşa cum
seamă în activitatea sa de toate cri- din sala de pompe ţeg s-a acordat atenţia cuvenită de altfel au cerut, pe bună drep
ticile juste făcute cu ocazia adunării a cocseriei din H u activităţii sportive. Rezultatele tate, elevii şcolii în repetate rîn-
pentru darea de seamă şi alegeri, or nedoara. n-au întîrziat să se arate. duri ?
In fo to : M aistrul Această şcoală dispune de un Este cazul ca materialelor
bogat şi variat stoc de mate sportive de aci să li se dea în
ganizaţia de bază va obţine noi şi Schnell în sala de riale sportive şi echipament, ca trebuinţarea cuvenită şi să nu
importante succese în mobilizarea co pompe. re, din nefericire stă nefolosit. fie lăsate să se aştearnă peste
ele praful.
lectivului la lupta pentru oţel mai Ar fi oare aşa de greu ca să
se găsească o sală, din nume N1CU SBUCHEA
mult, mai ieftin şi de mai bună cali roasele pe care ie posedă aceas
corespondent
tate. W Ë&m
M. CRiSTESCU
Respectarea angajamentelor — rezultatele slderurgiştiior din CălaR nu cum se desfăşoară întrecerea socialistă neajunsuri puteau din Călan şi exprimă răspunsuf lor la
o sarcină de onoare sînt încă Ia nivelul posibilităţilor. şi căutînd să justifice lipsurile pe sea chemarea pe care partidul a adresat-o
ma unor condiţii obiective n-au dove fi îftlăfuraffe oamenilor muncii din toate sectoarele
*pentru fiecare colectiv de muncă Fsecare secii© să-şi dit suficientă preocupare pentru valo de a contribui mai mult la dezvoltarea
respecSe ( Snfegra! rificarea tuturor rezervelor Interne. Realizarea angajamentelor luate de economiei noastre socialiste. Aceste an
întrecerea care se desfăşoară între Pe marginea unor constatări de la progrese însemnate în ceea ce priveşte angajarrtenîul pinde în primul rînd de activitatea pe gajamente trebuie să fie îndeplinite in
siderurgiştii din ţara noastră pentru uzina „Viotoria“ Călan întreţinerea în mod organizat a agre Se constată de asemenea că la tur care o depun muncitorii, tehnicienii şi tegral. Cunoscînd felul în cafe ele s-ău
gatelor şi instalaţiilor. Cu cîleva luni Deşi pînă acum s-au obţinut unele nătoria uzinei se realizează planul pro inginerii din sectorul respectiv. Din a- realizat pînă acum, se impune ca în
îmbunătăţirea indicilor de utilizare a angajamentele luate. Bilanţul întrecerii în urmă schimbarea cablului la maşi rezultate pozitive faţă de prevederile ducţiei globale dar aproape în fiecare cest punct de vedere colectivul de timpul scurt care a mai rămas pînă
agregatelor şi reducerea preţului de socialiste care s-a desfăşurat în pri na de şarjare necesita 3-~4 ore, timp planului de producţie, realizările nu lună turnătorii rămîn în urmă cu două muncă de lâ uzina „Victoria" Călan ta sfîrşitul anului să se ia cele mai
cost, a fost primită cu mult interes şi mele 9 luni ale anului arată că aproa în care se întrerupea producţia. Mun sînt în concordanţă cu angajamentele trei sortimente, ceea ce denotă că re n-a făcut tot ceea ce se putea face. E eficiente măsuri.
de către muncitorii, tehnicienii "şi ingi pe fiecare sector de producţie şi-a de citorii şi tehnicienii au găsit un nou luate atît în ceea ce priveşte cantita zultatele se urmăresc în general. La adevărat că au existat şi o serie de
nerii care lucrează la uzina „Victoria" păşit planul stabilit. De exemplu, pînă procedeu prin care schimbarea cablu tea cît şi volumul economiilor. Colec turnătorie s-au obţinut anul acesTa e- greutăţi, independente de voinţa colec In acest scop organizaţiile de partid
din Călan. însufleţiţi de hotărîrea ple la 29 septembrie, ia secţia turnate s-au lui se face acum în numai o jumă tivul de muncitori de la semicocserie, conomii în valoare "de 281.000 lei. Fără tivului. De pildă, termenul de recon vor trebui să îmbunătăţească întreaga
narei C.C. al P.M.R. din noiembrie realizat 3.769 tor.e fontă peste preve tate de oră şi în timpul mersului. Me de pildă, s-a angajat ca pînă Ia sfîr îndoială că valoarea economiilor putea struire a furnalului nr. 1 a fost pre muncă politică, să mobilizeze mai mult
1958, ei au analizat posibilităţile de derile planului, iar turnătorii au rapor- rită să fie subliniată preocuparea co şitul anului să dea peste plan 10.000 să fie mai mare dacă ar fi existat a- lungit pînă acum cu mai bine de o pe muncitorii, inginerii şi tehnicienii
care dispun pentru valorificarea rezer lat aproape în fiecare lună importante lectivului de muncă de la bateria I-a tone semicocs. După 9 luni de între celaşi interes în fiecare lună pentru lună de zile, deoarece constructorii de uzinei pentru valorificarea tuturor re
velor interne şi au hotărît ca anul a- depăşiri de plan. Pe de aftă parte, co de semicocs care realizează cele mai cere, ei nu numai că n-au respectai reducerea preţului dfe cost. Acest lucru la I.C.S.H. nu şi-au respectat angaja zervelor interne în vederea sporirii pro
cesta să producă peste plan 1U.O0Q lectivul de muncă a realizat peste mari economii şi depăşeşte cu regula angajamentul dar au şi rămas datori este demonstrat ue situaţia diferenţiată mentul de a termina această' lucrare la ducţiei şi realizarea de cît mai multe
tone fontă, 10.000 tone semicocs, im 1.109.000 lei economii la preţul de cost. ritate planul de producţie. cu peste 600 tone semicocs faţă de care s-a înregistrat în luna iulie şi au 23 August. Din cauza întârzierilor, fur- economii la preţul de cost. Este necesar
portante cantităţi de piese turnate şi Cea mai mare parte cîin acestea provin prevederile planului de producţie. Dacă gust. In timp ce in luna iulie s-au naliştii de la Călan au pierdut mult şi să existe mal multă preocupare pentru
să realizeze 2.500.000 lei econom ifla de la semicocserie, far în ansamblu Nu este lipsită de importanţă nici la bateria l-a Ab-der-halden se obţin realizat economii la preţul de cost în vor mai pierde dacă nu se rezolvă ur urmărirea întrecerii socialiste şi respec
preţul de cost. efortul propriu al muncitorilor şi teh munca electricienilor. Nu de mult, în rezultate bune, celelalte două baterii valoare de 357.000 leî, suma economi gent această problemă. Reconstrucţia tarea angajamentelor la fiecare loc de
nicienilor constiluie principala sursă urma unei descărcări electrice, electro rămîn în urmă cu realizarea planului, ilor obţinute în luna august se ridică furnalului nr. 1 se putea realiza în muncă şi de către fiecare muncitor.
Apreciind după tortele uzinei, aceas de reducere a preţului de cost. motorul de la turbosuflantă s-a aprins. in acest domeniu există şi unele condi la numai 13.000 iei, tar datele opera termen, dacă exista mai multă preo
ta este o hotărîre îndrăzneaţă, da"r an- In frunte cu comunistul Gheorghe Ro- ţii obiective determinate de mersul pro tive pe luna septembrie arată o eco cupare din partea conducerii I.C.S.H. Agitatorii şi colectivele de redacţie
gajamentul luat a fost précédât de o Este un fapt pozitiv că procentul de moşan, brigada de tineret condusă de cesului tehnologic la bateria a III-a nomie de aproximativ 35.00U iei. pentru asigurarea muncitorilor califi ale gazetelor de perete, cu sprijinul
serie de calcule şi analize, iar între fontă declasată şi rebuiul ia turnăto Aurel Şinca a reparat într-un timp şi de lucrările care se fac pentru re caţi şi o aprovizionare ritmică cu ma comuniştilor, să fie mai mîilt mobili
gul colectiv şi-a exprimat părerea că rie s-a redus, de mufte ori fiind sub foarte scurt acest electromotor care în construcţia bateriei a Il-a. Acest lucru Faţă de angajamentele luate, nici teriale. zaţi în jurul problemelor actuale ale
va fi realizat şi chiar depăşit. Sub normele stabilite. Pe de altă parte, mod normal trebuia demontat şi trimis nu justifică însă serioasa rămînere în secţia furnale nu stă tocmai bine. La producţiei, să popularizeze pe" fruntaşi
îndrumarea organizaţiilor de partid, faţă de aceeaşi perioadă a 'anului tre la o altă întreprindere pentru ă îi re urmă care se constată la semicocserie. furnalul nr. 1 au existat unele greu Necazuri serioase au întîmplnat şi şi realizările lor şi să critice fără re-
angajamentele luate au fost'defalcate cut, s-a redus' şi consuniuPTehnic de parat. Fapta electricienilor a adus ast încă de la data and a fost luat anga tăţi care justifică oarecum rămînerea turnătorii, deoarece refacerea turnători zervă lipsurile existente.
pe luni, pe sectoare şi agregate, Iar cocs, ceea ce iniluenţează preţul de fel importante economii de bani şi jamentul, conducerea secţiei şi organi in urmă. Dar !a furnalul nr. Z, despre ei s-a tărăgănat într-un mod cu totul
prin agitaţia vizuală şi prin convor cost al fontei. La baza acestor succe timp pentru uzină. zaţia de partid cunoşteau coridiţiiie de asemenea greutăţi nu poate fi vorba. nejustificat peste termenul stabilit. S-ar Pe de altă parte conducerea uzinei
birile agitatorilor au fost pe larg popu se slă munca tuturor siderurgişlilor. muncă. Dc asemenea, se cunoştea şi Totuşi, din angajamentul de 3.594 tone putea spune chiar că o mare parte din şi a sectoarelor trebuie să se ocupe cu
larizate. Acum, după 9 luni de muncă, Sub îndrumarea organizaţiei de bază După cum se vede fapte noi au ve forţa de muncă a colectivului şi toc fontă, care revine furnalului 2, pînă în pierderile pe care Ie-a avut turnătoria mai multă răspundere de aproviziona
e bine şi necesar să cunoaşTem şi re P.M.R. de la secţia furnale, (secretar nit să complecteze bilanţul întrecerii. mai pe baza acesteia s-a concretizai prezent s-au realizat doar 2.473 tone în primul semestru al anului se Caio- rea ritmică cu materii prime şi mate
Eremia Kiss) care analizează perio Cu toate acestea realitatea arată că angajamentul amintit. Pe parcurs însă, fontă. E puţin probabil că în'urm ătoa resc tocmai acestui fapt Reiese deci riale a fiecărui loc de muncă şi să ur
zultatele. organizaţia de bază şi conducerea sec rele trei luni se va produce peste plan că şi constructorii trebuie să sprijine mărească îndeaproape asigurarea con
dic mersul producţiei şi rezultatele ţiei n-au urmărit îndeaproape felul încă 1.121 tone tontă. T mai mult activitatea sTderurgiştiTor de diţiilor necesare pentru realizarea sar
C e spune bSianfu! m ire c e n i la Călan prin realizarea unor cuîistruc- cinilor ce revin întregului colectiv. Nu
obţinute, la furnalul nr. 2 s-au făcui ţii de bună calitate şi mai ales prin mai în felul acesta siderurgiştii din
Fără îndoială că muncitorii, tehnici înfăptuirea lor în teriiienele stabilite. Călan vor putea sa prezinte la sfîrşi
enii şi inginerii uzinei i}-aü uitai de tul anului trn bilanţ cît mal bogat în
Ar realizări.
Este bine ştiut că angajamentele lii- ' V. PÎŢAN
ăte reprezintă cuvîntul siderurgişlilor S. GORJANU