Page 36 - 1959-10
P. 36
Pag. 4 N r, 1492
TELEGRAMA rotUmeAs şU ri » xUAurteJLe şllrd » ju ltlm ele ş iir i »xii&juate şiir i
EXCELENŢEI SALE Propunerile sovietice cu privire
Generalului maior Abdel Kerim Kassem la dezarmare şi explorarea spaţiului coaie
V* PRIM M IN IS T R U AL R E P U B L IC II IRAK în atenţia opiniei publice mondiale
BAGDAD
Profund indignat de atentatul criminal să- uneltiri îndreptate împotriva luptei pentru con
vîrşit împotriva excelenţei voastre îmi exprim solidarea independenţei şi suveranităţii patriei
sincer bucuria că acest act mîrşav, pus Ia cale sale.
de către duşmanii independenţei şi libertăţii po
porului irakian, a eşuat. In numele guvernului şi poporului romîn vă
urez, excelenţă, grabnică însănătoşire şi ani
Sîntem convinşi că poporul irakian care se mulţi de activitate rodnică pentru progresul şi
bucură de simpatia caldă a tuturor popoarelor viitorul luminos al poporului irakian prieten.
iubitoare de pace, va şti să zădărnicească orice
GH1VIJ STOICA
Preşedintele Consiliului de Miniştri al
Republicii Populare Rotnîne
S ta ţia a u to m a tă iB ite p p la tie to râ s e m ític a Lupta oamenilor de ştiinţa japonezi Relatările presei americane
c o n tin u ă s ă î n a i n t e z e p e © ris ita
MOSCOVA 9 (Agerpres), TASS a n u n ţă : trecînd la 18 octombrie, ora 20, la o distanţă de pentru lichidarea armei nucleare NEW YORK 9. Trimisul spe cum. Ziarul notează: „In timp
Continuînd să înainteze pe orbita sa, la 9 oc aproximativ 40.000 km. de suprafaţa Pămîntului cial Agerpres, G. Răducanu a- ce puterilor occidentale le este
tombrie ora 20, (ora Moscovei), staţia automată cu o viteză de 4 km. pe secundă. TOKIO 9 (Agerpres). TASS nală pentru interzicerea armei n u n ţă : Ziarele americane pu imposibil să respingă o astfel
interplanetară se găsea în constelaţia Ophiuchus a n u n ţă : In ultimul timp nu atomice şi cu hidrogen. blică în continuare ecouri la de conferinţă internaţională, ele
avînd o ascensiune directă de 16 ore, 40 minute Perioada rotaţiei sale în jurul Pămîntului meroşi oameni de ştiinţă, frun ultima propunere a Uniunii So intenţionează însă să preseze
şi o declinaţie de minus 2 grade 36 minute. In fiind de aproximativ 15 zile, în cursul unei ro taşi ai vieţii publice şi repre Ziarul „Asahi“ relatează că vietice de a se convoca sub puternic pentru un comitet de
acest moment staţia se află deasupra unui punct taţii staţia va parcurge peste 1.000.000 de km. zentanţi ai diferitelor organiza la 7 octombrie consiliul pre- auspiciile O.N.U. o conferinţă lucru al Q.N.U. asupra proble
de pe suprafaţa Pămîntului avînd coordonatele ţii din Japonia, au cerut dezar feotural din prefectura Hiodo ştiinţifică internaţională pen melor legale referitoare la su
Potrivit rezultatelor obţinute în urma prelu marea cît mai grabnică şi lichi a adoptat o rezoluţie în care tru schimb de experienţă în ex veranitatea în spaţiul cosmic,
3 grade latitudine sudică şi 22 grade longitu crării datelor emisiunii din 8 octombrie, apara- darea armei nucleare. Agenţia în numele populaţiei din această plorarea spaţiului cosmic. recuperarea vehiculelor spaţia
tajul ştiinţific, utilajul şi mijloacele automate Kiodo Ţuşin relatează că un prefectură, cere ca guvernul şi le, folosirea frecvenţelor radio
dine vestică. Distanţa dintre staţie şi suprafaţa grup de fizicieni japonezi în parlamentul Japoniei să depună Făcîndu-se ecoul numeroa fonice şi alte asemenea aspecte.
ale staţiei continuă să funcţioneze normal. frunte cu Sakata, profesor la împreună cu celelalte ţări efor selor luări de poziţie favorabile După cum a subliniat însă Kuz-
Pămîntului a fost de 466.000 km. universitatea din Nago, a spri turi pentru lichidarea armei nu unei asemenea iniţiative, edito neţov în discursul său „spriji
Următoarele emisiuni vor avea loc în zilele jinit apelul oamenilor de ştiin cleare. rialul ziarului „New York He nind ideea creării acestui comi
Staţia va atinge apogeul orbitei sale la 10 ţă de la Hiroşima de a nu par rald Tribune“ salută declara tet, Uniunea Sovietică se opune
de 12 şi 15 octombrie intre orele 17 şi 18, ora ticipa la cercetările ştiinţifice e- Hotărîrea de a consacra toate ţia delegaţiei Statelor Unite, însă formării lui într-o compo
octombrie şi va începe să se apropie de Pămînt Moscovei. fectuate în scopuri militare şi forţeU luptei pentru o pace trai în O.N.U., scriind: „Propune nenţă care încalcă principiile e-
distructive. Acest apel a fost rea sovietică de a se organiza galităţii tuturor ţărilor inte
Zborul rachetei cosmice sovietice adoptat în august a.c. de cea nică şi pentru prosperitatea o- o conferinţă internaţională a- resate“.
reţine atenţia opiniei publice mondiale de-a 5-a conferinţă internaţio- supra spaţiului cosmic sub aus
menirii este exprimată în tele piciile Organizaţiei Naţiunilor Ziarele americane semnalea
MOSCOVA 9 (Agerpres). — rom în: Acest miracol al seco dea însfîrşit cu proprii săi ochi Unite a primit tocmai ceea ce ză de asemenea că a survenit o
Zborul celei de-a treia rachete lului al XX-lea este asociat de Moscova, fată ce a declarat el : grama de salut adresată lui trebuia să primească, adică o nouă amînare de o jumătate
cosmice sovietice continuă să fiecare dintre noi cu neuitatele promptă şi caldă acceptare din de zi îp discutarea aşa-zisei
reţină atenţia opiniei publice zile ale lui Octombrie, cînd în Înmărmuritor! Fantastic! A- N. S. Hruşciov, prin interme partea Statelor Unite şi Marii chestiuni a Tibetului de către
mondiale. ţara care acum a lansat rache cum o lună cînd racheta sovie Britanii. Lansarea celei mai Comitetul general, a cărei în
tele cosmice, au fost zdrobite tică a nimerit Luna, întregul diul ambasadei sovietice din noi rachete sovietice în Lună scriere pe ordinea de zi ă fost
lată ce scriu joi in „Litera- pentru prima oară cătuşele ro Melbourne şi-a pierdut pur şi a împrumutat sugestiei d-lui cerută de Malaya şi Irlanda. In
turnata Gazeta" ciţiva oameni Tokio, de adunarea municipală Ruzneţov forţa de impuls ne acelaşi timp, ziarul „New York
de cultură din diferite ţă ri: biei. Rachetele sovietice ves simplu minţile. Ziarele puneau cesară pentru ca o astfel de Herald Tribune“ semnalează că
din Kudzi, prefectura Iwate. conferinţă să tie convocată“. A- autorii acestei iniţiative „au
PETER TEMPEST, poet en tesc omenirii începutul istoriei asemenea titluri de-ai fi crezut ceeaşi idee este exprimată şi pus în circulaţie o nouă versiu
glez : Oricărui om simplu ii este Chemarea ţăranilor mexicani înfr-o serie de articole publica ne, mai diluată, a proiectului
limpede că această experienţă interplanetare. că între Moscova şi Lună cir te de ziarele „New York Ti iniţial de rezoluţie prin care
are un caracter exclusiv paş MEXIC 9 (Agerpres). TASS rul „Excelsior“, ţăranii mexi mes“, „Washington Post“ şi speră să obţină un sprijin mai
nic ; ea arată cit de grandioase ANDREI STIL, scriitor fran culă trenuri rapide confortabile anunţă : Uniunea gospodăriilor cani îndeamnă pe toţi ţăranii „Ghristian Science Monitor“. larg şi evitarea obiecţiilor unor
sint sarcinile pe care le-ar pu cez : Ce cotitură s-a săvirşit in ţărăneşti din regiunea Comar- din lume să ceară „guvernelor ţări din Asia şi Africa“. Pe a-
tea soluţiona omenirea termi minţile oamenilor! Superiori cu cabine frumoase şi restau ca Lagunera, care cuprinde o naţionale şi comisiei O.N.U In acelaşi timp însă, ziarul ceeaşi linie este interpretată şi
tatea ştiinţei sovietice este con parte din statele Durango, Coa- pentru dezarmare, încetarea „New York Herald Tribune“ sugestia făcută fratelui lui Da
nind cu războiul, înfăptuind siderată acum ca ceva de ne rante bune. De altfel nu mă în nila şi Zaguetecas, a chemat producţiei de tunuri, bombe încearcă să susţină necesita lai Lama, care se află la New
tăgăduit, firesc, ca ceva ce se pe ţăranii din întreaga lume, atomice şi de alte arme şi, în tea unui comitet al O.N.U. pen York „de a nu participa la dez
dezarmarea şi stabilind pacea pe înţelege de la sine, iar pe fon doiesc că în curind chiar aşa indiferent de convingerile lor tru problemele spaţiului cos bateri, întrucît aceasta ar putea
politice şi religioase, să lupte locul acestora să se producă mic, a cărui'existenţă după cum dezlănţui o furtună şi ar face
veci. Lansarea lui „Lunik-III“ dul acestui strălucit progres, va fi. pentru încetarea cursei înarmă se ştie, dată fiind compoziţia şi mai dificilă aprobarea pro
primejdia unui nou război a- rilor. In apelul publicat în zia- tractoare şi unelte agricole, ceea sa discriminatorie, nu s-a pu- pusei rezoluţii“.
— este o dovadă ce trage greu pare mai mult ca oricîncl ca o ATOHAME IMODU, preşe tut justifica cu nimic pînă a-
absurditate dezgustătoare şi ce va face să dispară sărăcia,
in favoarea propunerii referi abominabilă. dintele Congresului sindicate
va da tuturor pîi-ne şi va asi
toare la dezarmarea generală MR ALAN MAGKINLEY şi-a lor din Nigeria, care se află la
părăsit pentru cîteva săptămîni Moscova, a spus următoarele in gura bunăstarea omenirii“.
şi totală făcută nu demult de fabrica de încălţăminte pe care legătură cu racheta: Munci
o are la Meibourne, pentru a ve- torii Nigeriei felicită Uniunea Calea unei păci permanente
N. S. Hruşciov de la tribuna Sovietică. Ea înfăptuieşte mi
nuni în cercetarea paşnică a CAIRO (Agerpres) TASS a- Reducerea forţelor armate, li
Organizaţiei Naţiunilor Unite. cosmosului, ceea ce umple de nunţă î Comitetul naţional al chidarea bazelor militare şi in
mîndrie pe muncitorii din în
AUREL BARANGA, scriitor treaga lume.
MIŞCAREA GREVISTA !N S.U.A. partizanilor păcii din regiunea terzicerea armelor de extermi
egipteană a R.A.U. a dat pu nare în masă, se subliniază în
blicităţii o declaraţie în care declaraţie, va însemna' sfîrşitul
sprijină pe deplin propunerile epocii imperialiste, a epocii do
Oţelarii americani continuă lupta pentru sovietice cu privire la dezarma minaţiei unor ţări asupra altor
satisfacerea revendicărilor
rea generală şi totală. ţări şi a ameninţărilor unor R ecu n oaştere am ară
NEW YORK 9 (Agerpres). — portant număr de muncitori. faptului că nu va putea fi ac Comitetul naţional aţ parti ţări ia adresa altor ţări. Intr- NEW YORK 9 (A'gerpres). Agenţia dacă Uniunea Sovietică ar sista as
Intr-un comentariu asupra gre Declaraţiile făcute de David ceptată, sau luată în serios“. zanilor păcii din regiunea egip adevăr, traducerea în viaţă a Asocialed Press anunţă' că luînd cu- tăzi realizarea progresului său cosmic,
vei oţel arilor americani, ziarul Macdonald, preşedintele sindica Din atitudinea patronilor, Mac vinlul la o conferinţă de presă în — a spus el, — Statele Unite tot ar
francez „Combat“ arată că eşe tului unit al oţelarilor, imediat donald a tras concluzia că „in teană a R.A.U., se spune în de acestor propuneri va deschide oraşul Springffeld (stalul Ohio) gene avea nevoie de 3 pînă la 5 ani pen
cul ultimelor tratative între de după întreruperea tratativelor dustria oţelului (patronatul NR) ralul major John Medaris, şeful co tru a o egala sau a o întrece".
legaţii sindicatului side-rurgişti- din Pittsburg, demonstrează că este în mod evident hotarîtă să claraţie, vede în propunerile o nouă eră — era păcii între mandamentului pentru rachete al ar
lor şi reprezentanţii patronilor, în cursul acestor tratative, pa evite ajungerea la un acord şi matei terestre a S.U.A., a subliniat Această mărturisire a generalului a-
care au avut loc în cursul aces tronii au dat dovadă de rea cre că „ea speră ca oţelarii să fie sovietice cu privire la d e z a r toate ţările. rămînerea serioasă în urmă a Statelor merican a fost folosită pentru a cere
trimişi la lucru printr-o inter Unite faţă de Uniunea Sovietică în sporirea pe viitor a alocărilor şi fără
tei săptămîni la Pittsburg, do dinţă. In această privinţă, lide venţie (legea Taft Hartley RR)“. marea generală şi totală o cale Comitetul naţional al parti domeniul cuceririi cosmosului. „Chiar de aceasta umflate, pentru Departa
vedeşte că oţelarii nu pot ac rul sindical a declarat urmă mentul său care se ocupă în special
cepta propunerile patronatului, toarele : „Aşa-numita ofertă pe Ziarul subliniază totodată ma eficientă şi adevărată pentru zanilor păcii cheamă pe toţi cu programele militare.
nevra patronilor de a arunca pe
care caută să-şi asigure posi care ne-a propus-o trustul, a fost seama muncitorilor vina pentru realizarea unei păci permanente oamenii politici şi toate organi
bilitatea de a concedia un im- făcută în deplină cunoştinţă a scumpirea oţelului, ca fiind o
consecinţă a majorării salariilor. şi trainice şi pentru realizarea zaţiile să sprijine aceste pro
In această problemă, sindicatiil
oţelarilor a dat publicau !a ’date adevăratei coexistenţe paşnice. puneri.
statistice din care rezultă că în
ultimii ani, pentru fiecare dolar BBBmaPmjBBBCTtMWflgBBEBB2g«SISBEaB
Preşedintele Eisenhower a ordonat adăugat la salariul muncitoru BUGETUL FRANŢEI - un buget re nu numai că nu a scăzut, dar
s-a şi extins. Poporul algerian,
lui, trusturile au majorat cu 3
încetarea grevei docherilor care nu fine seam a de realităţi aşa după cum declara guvernul
dotări preţul oţelului. Pe de altă său provizoriu, va lupta pînă la
NEW YORK 9 (Agerpres). men de 10 zile. In viitoarea sa obţinerea independenţei totale.
Agenţiile de presă occidentale şedinţă, care va avea Ioc la 15 parte, chiar conducătorii trus
anunţă că, potrivit ordinului pre octombrie, Curtea Federală va Cu cîteva zile în urmă Con- în Franţa veniturile 'bugetare de ole. Dacă la cele enumerate Sloganul cel mai agreat al
şedintelui Eisenhower, judecăto lua în considerare oportunitatea turilor siderurgice recunosc că siliul de Miniştri al Franţei a provin în cea mai mare parte mai adăugăm şi taptul că Fran actualului guvern Debré, este
rul Irving Kaufman de fa Gurtea prelungirii termenului de sus dat publicităţii prevederile nou
Federală, în baza legii" Taft pendare a grevei cu încă 70 de profiturile au crescut mai mult lui buget al ţării pe anul 1960. din impozitele directe şi indirec ţa are nevoie de mii de clase „măreţia Franţei“. In numele a-
Hartley, a dat o hotărîre de în zile. In urma acestei măsuri, O simplă trecere în -revistă a te percepute de la populaţie, im de şcoală, de 15.000 de învăţă cesteia el doreşte ca Franţa să
cetare a grevei docherilor clin conducerea sindicatului a dat in de două ori între anii 1952— prevederilor lui arată că acest
porturile de pe Coasta Atlanti strucţiuni organizaţiilor locale 1958, buget nu ţine seama de reali pozite care an u f viitor Vor creş tori etc., se poate spune cu si devină una din puterile atomice
cului. Această hotărîre prevede pentru reînceperea lucrului, a s tăţile zilei, atît pe plan" inter te cu 270 miliarde franci, în guranţă că noul buget este un ale lumii. De aceea cea mai
încetarea grevei pe un prim ter- tăzi la ora 12. naţional cît şi pe plan intern. buget care nu ţine seama de mare parte din activitatea ştiin
Iniţial, acest buget prevede la seamnă că contribuabilul fran realităţile vieţii interne a Fran
capitolul venituri 5Î870 miliarde cez va plăti din buzunar mai ţifică finanţată de stat este în
de franci, iar la cheltuielii!.500
mulţi franci că anul trecut. Pe ţei. dreptată actualmente spre crea
miliarde. Deci de la bun în
ceput el porneşte 'cu un deficit lîngă aceasta, datorită faptului In ceea ce priveşte alocaţiile rea şi experimentarea bombei a-
de 630 miliarde. Din totalul bu
getului, cele mai mari sume sînf că majoritatea salariilor au fost militare, ele reprezintă o capi tomice franceze. Pentru bugetul
destinate bugetului militar, care
Scurte ştiri ®Scurte ştiri ®Scorie şiiri îngheţate, iar preţurile principa tulare a Consiliului de Miniştri Franţei aceasta înseamnă o nouă
se ridică la 1.618 miliarde franci
cu 173 miliarde mai mult ca a- lelor produse de larg consum în faţa cererilor militarilor. şi grea povară avînd în vedere
nui trecut ¦In acelaşi timp, în
urma unei reajustări, cheltuielile sînt în continuă creştere; rezu.1- ’ Prin majorarea cheltuielilor mi că fiecare bombă atomică costă
pentru construcţia de locuinţe preţul a mii de locuinţe sau
MOSCOVA. — La invitaţia Comi cu privire la schimburile comerciale sud a ţării. Astfel, peste 5.U00 de au fost reduse cu 10 fa sută tă că nivelul de viaţă al cetă litare se urmăreşte în special, şcoli. Pe lîngă aceasta, pose
tetului de stat pentru legăturile cultu dintre U.R.S.S. şi Grecia în anul 1960, muncitori din Matadi au încetat lu faţă de anul trecut, cheltuielile ţeanului de rîncl va fi mult mai intensificarea războiului din Al darea bombei atomice nu va
rale cu străinătatea de pe lîngă Con o delegaţie comercială greacă în frun crul, iar la Leopoldville şl Stanley pentru învăţămînt cu 4,5 miliar scăzut ca anul trecut.
siliul de Miniştri al U.R.S.S. şi a ' bi te cu A. Triandafilis, director general ville are loc o grevă generală. de, invalizii vor primi "anul a- geria şi trecerea la fabricarea
roului organizatoric al Uniunii Zia din ministerul Comerţului al Greciei. cesta cu 2 miliarde franci mai
riştilor din U.R.S.S., la 9 ocîombrie ROMA. — Consiliul provincial din puţine ajutoare, cercetările ştiin Un alt aspect al noului buget, industrială a bombei atomice aduce Franţei - „măreţia“ visată
a sosit la Moscova M. L. BhaTdvadj, BONN. — După cum relatează zia Roma a aprobat în unanimitate o re ţifice cu 800 milioane franci.
preşedintele comisiei guvernamentale a rul „ueneral Anzeiger", la întreprin zoluţie în care este condamnată inten care aruncă o lumină defavora franceze. Aceasta arată că gu de Debré. In climatul actual al
Indiei pentru problemele presei. derile textile din ora;ul Rheiri (Rena- ţia guvernului francez de a efectua Ce arată în esenţă noul bu bilă asupra autorilor lui, este a- vernul francez nu ţine seama relaţiilor internaţionale, cînd se
nla de nord-Vestfalia) a început o experienţe cu bomba atdfnică în Sa get ? Pe plan intern el prevede, cela al reducerii creditelor pentru de evoluţia situaţiei inter
CAPETOWN. — După cum relatează grevă Ia care participă 1.200 de oa hara. după cum se vede, noi măsuri locuinţe. Este ştiut că în Fran conturează posibilitatea încheie
agenţia United Press International. W. meni. Greviştii cer majorarea salari de austeritate poporului fran ţa, în special în marile oraşe, naţionale, de perspectivele ce rii unui acord în ce priveşte în
Maree, ministru în guvernul Uniunii ilor şi îmbunătăţirea altor condiţii de HAVANA. — Autorităţile Cubane a- cez. Avînd în vedere faptul că lipsa de locuinţe este deosebit s-au creat în ultimul timp pen cetarea experienţelor nucleare,
sud africane, a anunţat că cu înce muncă. nunţă că aproape în fiecare noapte, de acută. Numai în regiunea tru destinderea încordării inter încercarea Franţei de. a experi
pere de la 1 ianuarTe 1960 nici un avioane neidentificate, venind din di pariziană, peste 240.000 familii naţionale.
student african, indian sau de culoare LEOPOLDVILLE. — După cum a- recţia Statelor Unite, pătrund în spa au în momentul de faţă nevoie menta bomba nucleară trezeşte
nu va mai fi primit în universităţile nunţă agenţia France Presse, greva ţiul aerian al Cubei. Agenţia Asocia- urgentă de locuinţe. Din- aceasta Algeria nu va putea fi nicio resentimente puternice în întrea
principale ale ţării din oraşele Cape ted Press anunţă că ambasadorul Cu dată subjugată. Cei. aproa ga lume şi în special în Africa.
town, Witwatersrand şi Natal. muncitorilor de la căile ferate, docu- bei la Washington a protestat pe lîn rezultă că pe lîngă noile fami pe 5 ani de cînd se desfă
gă guvernul american împotriva in lii ce se vor muia la oraş, pre şoară operaţii militare în Alge Concluzia care se impune ara
MOSCOVA. — La 8 octombrie a so rile şi transporturile fluviale din Con cursiunii aeriene clandestine deasupra cum .1 datorită creşterii natali tă deci 'elocvent că noul buget
sit la Moscova pentru a Suce tratative teritoriului cuban. tăţii, vechile familii care nu ria arată cu prisosinţă acest lu
go Belgian s-a extins şi mal mult, cu- aveau locuinţă în anii trecuţi al Franţei “nu este un buget al
vor fi lipsite şi în anul viitor cru. Cu toate eforturile depuse „măreţiei“, ci unul care nu ţine
prinzînd aproape toată regiunea de seama de realităţi.
de trupele colonialiste franceze în
aceşti ani, mişcarea de elibera-' T. SILVESTRU
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9, .Telefon: 488; 189; 75. Jaxa plătită în numerar conloan aprobării Direcţiunii Generale P .I.I.R . nr. 236.320 dm 6 noiembrie 19-19. Tiparul : Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva