Page 37 - 1959-10

p r o l e t a r i d in t o a t e ţă r t l f ., u n i ţ i -v a .
Amil XI Nr. 1493
Insămînţările de toamnă — 1 început încălzirea pentru mm
o sarcină ce trebuie privită
cu toată răspunderea
Din ansamblul lucrărilor agricole de
toamnă, cea mal importantă lucrare
în perioada de faţă, este terminarea
însămînfărll cerealelor păloase de
toamnă în timpul optim. Cunoaştem,
din experienţa anilor trecuţi, cit de
importantă este respectarea acestei re­
guli agrotehnice. Toate unităţile agri­
cole socialiste şi chiar ţăranii munci­
tori cu gospodării individuale care au
însămînţat griul şi orzul în perioada
bptlmă au obţinut recolte bogate. Acest
lucru s-a datorat faptului că griul în-
sămînţat din vreme a avut timp sufi­
cient să se înrădăcineze şi să se dez­
volte bine vegetativ. Dezvoltlndu-se ve­
getativ plantele de grîu şi-au acumu­
lat suficiente substanţe de rezervă, şi-
au concentrat sucul celular şi deci
s-au călit pentru trecerea
perioadei de iarnă. Pre­
gătită în acest fel, cultu­
ra de grîu a rezistat la
temperaturi scăzute, a ieşit
!viguroasă din Aarnă şi a dat
rod bogat, iată de ce e nece­
sar ca toţi lucrătorii din gospodăriile a-
gricole de stat, colectiviştii, întovără-
şiţii şi ţăranii muncitori cu gospodă­
rii individuale să depună toate efor­
turile pentru a însămînja griul de
toamnă in perioada optimă în scopul
obţinerii unor producţiiridicate în
anul viitor.
Pe ogoarele regiunii noastre, oame­
nii muncii depun o activitate susţi­
nută atît !a însămînţări cît şi la re­
coltarea culturilor tîrzii de toamnă. In
acele unităţi agricole socialiste în caro
munca a fost organizată din timp şt
în care organele competente au spriji­
nit permanent consiliile de conducere
ale G.A.C. şi comitetele de conducere
ale întovărăşirilor agricole rezultatele
sînt bune
Din situaţia operativă comunicată
secţiunii agricole regionale la data do
8 octombrie reiese că pe întreaga re­
giune a fost însămînţată cu cereale
păioase de toamnă o suprafaţă de te­
ren reprezentînd 31,29 Ia sută, din cea
planificată. Faţă de posibilităţile care
există în regiune cifra realizată este
mult prea mică.
Rezultate mai bune au fost obţinute
în raioanele Alba şi Hunedoara unde munca în două schîftiburi în scopul
s-a însămînţat pînă în prezent o su­
prafaţă de 7.573 ha. şi respectiv 2.520
hectare. Şi în raionul Sebeş şi Orăş;
tie, suprafaţa de grîu şl orz însămîn­
ţată se ridică la un procent de >1,5,5
la sută şi " respectiv „ la sută.
Aceste rezultate se datoresc muncii or­
ganizate, folosirii raţionale a capaci­
tăţii de lucru a maşinilor şi partici­
pării Ia muncă a tuturor membrilor
din G.A.C. şi din întovărăşirile agri­
cole. i " ' turii socialiste. Ajutaţi de comu
In raionul Alba, situaţia însăfnînţă-
rilor poate fi însă şi mai bună. Spu­
nem acest lucru, deoarece, în acest
raion recoltarea culturilor tîrzii — po­
rumb, cartofi şl sfeclă — atinge un
procent ridicat. E necesar numai ca
organizaţiile de partid, sfaturile popu­
lare, organizaţiile U.T.M. etc. să spri­
jine permanent unităţile agricole so­
cialiste în organizarea mai bună a
muncii.
O situaţie cu totul nesatisfăcătoare
a însămînţăriior cerealelor de toamnă
O IN T A R A P R I E T E N A
1m;mIf ?
Duminică 11 octombrie 1959
ESfl
există în raionul lila. Pînă la 8 oc­
tombrie, in acest raion, nu a fost în­
sămînţată decit o suprafaţă de 2.450
hectare din cele 10.420 cît prevede
planul. La fel de slab se prezintă si­
tuaţia însămînţăriior în raionul Haţeg
şi Brad. In raionul Haţeg au fost în-
sămînţate doar 188 hectare din cele
8.430 hectare planificate. in raionul
Brad s-au însămînţat 163 hectare din
4.960 cît prevede planul. Avîrid în ve-
dere timpul destul de înaintat, aceste
cifre nu pot fi nici pe departe satis­
făcătoare. Cu exclusivitatea raionului
Brad în care condiţiile sînt 'm ai spe­
cifice decit în celelalte raioane, în ra ­
ioanele liia şi Haţeg, această situaţie
nesatisfăcătoare a însâtnînţărîTor se da-
toreşte în cea mai mare măsură lip­
sei de preocupare de ca­
re dau dovadă atît sfatu­
rile populare cît şi orga­
nele de partid respective.
In aceste raioane munca
nu a fost suficient de
organizată: viteza zil­
nică de lucru a maşinilor este
sub posibilităţi. Mai mult, în
aceste două raioane, nici porumbul
nu este recoltat în ritm satisfăcător,
întirziindu-se astfel pregătirea terenu­
lui pentru însămînţări.
Avînd în vedere această situaţie nu
prea mulţumitoare, org'aneie ue partid
şi sfaturile populare au sarcina de a
întrebuinţa toate mijloacele şi meto­
dele de muncă pentru ca însămînŢă-
rile culturilor de toamnă şi recoltarea
culturilor tîrzii să fie urgentate.
Ca şi în alte campanii agricole din
acest an, succesele cele mai !portante
s-au obţinut acolo unde organizaţiile
de partid au desfăşurat o intensă
muncă politică în rindul colectiviştilor,
întovărăşiţilor şi a ţăranilor cu gos­
podării individuale. De aceea şi acum
munca politică trebuie ridicată la
nivelul sarcinilor ce sa pun la ordinea
zilei.
Să fie folosită întreaga capacitate
de lucru a semănătorilor iar acolo
unde este posibil, să se organizeze
pregătirii terenurilor penfru însămîn-
ţări.
Insămînţările de toamnă şl recolta­
rea culturilor tîrzii să fie considerată
sarcină permanentă şl să fie pusă în
centrul activităţii organelor de partid
şi de stat.
Situaţia însămînţăriior pe ra­
ioane la data de 8 octombrie.
ALBA 55,32%
HUNEDOARA 41,54%
O R A Ş T I E 34,89%
S E B E Ş 30,64%
I L I A 23,51%
B R A D 3,28%
HAŢEG 2,23%
furnalului or. 1 Hilan
La uzina „Victoria“-Că.Ian a
avut loc aseară un eveniment
important: s-a aprins locul pen­
tru uscarea turnatului rir. 1 care
a iost reconstruit. Reconstrucţia
acestui furnal s-a executat în
numai 5 luni de zile ceea ce
constituie un termen scurt în
comparaţie cu alte lucrări ase­
mănătoare realizate în ţară.
Acum furnalul are o capacita­
te cu mult mai mare decit
vechiul furnal, iar operaţiunile
Expuneri în legătură cu situaţia
internaţională aciuată
Ieri dimineaţa a avut loc la
Deva, în faţa activului Comi­
tetului regional şi activului Co­
mitetului orăşenesc de partid De­
va, o conferinţă în legătură cu
situaţia internaţională actuală.
A conferenţiat tov. loati Gălă-
teanu, din grupul de lectori a
C.C. al P.M.R., redactor şef
adjunct al ziarului „Scinteid“.
In după-masa aceleiaşi zile,
-O —
Realizările turnătorilor
din Căîan
Colectivul de muncitori, tehnicieni
şi ingineri de la secţia turnătorie a
uzinei „Victoria" din Călan, desfăşu­
rând tot mai larg întrecerea socialis­
tă în cinstea alegerii organelor de
partid, obţine ceie mai frumoase re­
zultate.
Datorită unei bune organizări a
muncii brigăzilor, planul de producţie
pe luna septembrie a fost depăşit la
toate sortimentele după cum urm ează:
la piese mecanice cu 3,7 ia sută, la
cochile cu 1,5 Ia sută, la tuburi de
scurgere cu 19,8 la sută, la piese sa-,
nifare cu 8 la sută, la radiatoare cu
5,3 la sută etc.
In fruntea întrecerii socialiste de la
această secţie se situează echipele
conduse de comunişti ca Iulian Sîrb,
Ludovic Cojan, Miron Cocîrlă, Viorel
Avram şi alţii.
GH. SPERIOSU
.i, corespondent
Ţăranii muncitori păşesc
cu încredere în gospodăria
colectivă
Recoltele bogăîe pe care le
obţin gospodăriile agricole co
lective precum şi veniturile mar
ce le împart acestea colectiviş
iilor, fac ca zi de z i Tot ma
mulţi ţărani muncitori să se con
vingă de superioritatea agri cui
nişti să înţeleagă că singura
cale spre belşug este calea mun
di în comun, aceştia. în număr
tot mai mare, cer înfiinţarea de
noi gospodării colective sau in­
trarea în cele existente.
In ultimul timp, numeroşi ţă ­
rani muncitori din satul Bîrcea
Mică, convingîndu-se că muncă
în comun ie aduce mult belşug,
şi-au manifestat dorinţa să în­
fiinţeze o gospodărie colectivă.
Constructorii
din Brno au
construit un
bloc de locuin­
ţe cu trei etaje,
care cuprinde 37
apartamente nu­
mai in 36 zile,
urmind ca in
zilele următoare
să execute lu­
crările de fini­
sare.
In foto: Ve­
dere de ansam­
blu a blocului
de locuinţe din
Brno, strada O-
lomuc, construit
din panouri prin
metoda rapidă
sovietică.
4 pagini 20 bani
de încărcare sînt mecanizate.
Numai pentru zidirea furnalului
s-au folosit aproape 900 tone
cărămidă refractară produsă în
ţară. Sub conducerea ing. Ca­
zan Cornel numeroşi muncitori
şl tehnicieni au depus o muncă
susţinută la executarea lucrări­
lor. Printre cei mai harnici con­
structori se numără Teodor Ma-
lancea, Gheorghe Raduli, Gri-
gore Deac, Traian Rusu, Nea-
goie Minică şi alţii.
tov. Ioan Gălăteanu a făcut o
asemenea expunere, la ¦Hune­
doara, în faţa activiştilor comi­
tetului orăşenesc şi a comitetu­
lui raional de partid.
In viitor, expuneri asemănă­
toare vor avea loc şi la celelalte
comitete raionale şi orăşeneşti
de partid din regiunea noastră.
Ele vor fi făcute de către mem­
bri ai biroului şi comitetului
regional de partid.
Mai întîi şi-ău făcut cereri de
înscriere Kara Ladislau, secreta­
rul organizaţiei de partid din
sat, Ioan Ghitea, Ioan ’Nagy,
Iosif Oană şi alţii. Exemplul a-
cestora a fost apoi urmat de a-
proape toţi ceilalţi ţărani munci­
tori. Pînă în prezent, 71 de fa­
milii de ţărani murictiori şi-au
depus la sfatul popular cererile
de înscriere În gospodăria co­
lectivă. Suprafaţa de pămînt cu
care s-au înscris se ridică pînă
acum la 305 ha.
Munca pentru convingerea tu- ij
turor ţăranilor muncitori de a
intra în gospodăria colectivă
continuă. In cunn‘d, loc-uitorii
din Bîrcea Mică vor sărbători
inaugurarea gospodăriei lor co­
lective.
IOAN CîNDROI
secretar al comltefulul comunal de
partid — Cristur
A 2 0.000-a tonă
fontă peste plan
Muncitorii de la cele două furnale
noi automatizate din cadrul Combina­
tului siderurgic Hunedoara au înre­
gistrat un nou succes în întrecerea
pe care o desfăşoară cu furnaliştii
reşiţeni. Miercuri dimineaţa ei au ela­
borat cea de-a 20.000-a tonă de fontă
peste plan de la începutul anului. Pa­
ralel cu sporirea producţiei de fontă,
colectivul acestei secţii a realizat, în au existat. Ciţiva sînt luaţi
primele 9 luni din acest an, economii
la preţul de cost în valoare de
12.300.000 lei. In trimestrul 111 şi în
primele 6 zile din luna aceasta s-a
realizat în medie zilnic, pe fiecare me­
tru cub volum util de furnal, mai mult
de 100 kg. fontă peste sarcina de
plan.
Succese Importante au obţinut bri­
găzile conduse de priin-furnaliştil A-
iexandru Olaru, Simion Jurca, Nico-
lae Coslea s.a.
însemnate economii la preta! ie cost Este veselă brigada
tul Ioan Davld de la
Recent, comuniştii din cad.rul dă cu trei la sută ia>ţă de cifra mina Aninoasa, repre­
zentată în clişeul de
organizaţiei de bază de la în- planificată, faţă. Şi are de ce. Ea
a extras peste sarcinile de plan
treprinderea de gospodărie oră- In cadrul discuţiilor purtate,
din luna septembrie mai m^lt de
şenească Petroşani, s-au întru- o mare atenţie s-a acordat şi 400 tone de cărbune. .$Ş!
nit în adunarea generală de da- felului cum s-a desfăşurat lup- Lucrări edilitare
în oraşul Hunedoara
re de seamă şi miiiiiHiiiHiiiKiminiiînmitiumiiimHimuuumiiimii pentru reali- Noi străzi
zarea de oît mai în modernizare
alegerea noului Realizarea sarcinilor multe economii.
organ de partid de plan în discuţia n ultimul timp, la Hunedoara au
Spre exemplu, continuat în ritm accelerat lucră­
de la întreprin­ rile de modernizare a străzilor. Para­
lel cu pavarea străzii Teliucului au
dere. Cu această comuniştilor ca răspuns la început lucrările de modernizare a
străzii Ecaterina Varga. Această strai
ocazie, cei pre­ chemarea celor 8 dă, care deservea depozitul de lemne,;
fabrica de gheaţă şi depozitul l.C.M.M.j
zenţi au analizat cu mult simţ întreprinderi din' Capitală, co­ în anotimpul ploios, era impracticabilă^
La propunerea deputaţilor, Comitetul
de răspundere modul cum mem­ lectivul întreprinderii de gos­ executiv al Sfatului popular orăşenesc
Hunedoara a luat măsuri ca operaţiu­
brii de partid au muncit pentru podărie orăşenească din Petro­ nile de nivelare şi pavarea străzii să
realizarea sarcinilor de plan. şani s-a angajat să ^realizeze, în
A reieşit că, de la începutul a- acest an, o economie la preţul
de cost de 570.000 lei. Pînă în
nului şi pînă în prezent, planul prezent, datorită muncii entu­
de producţie pe întreprindere a ziaste a tuturor muncitorilor şi
fost realizat în proporţie de 111 în special a comuniştilor, \ s-a
la sută, iar productivitatea mun­ realizat o economie de 490.000
cii a crescut în aceeaşi perioa- lei.
5? v X W í S w Í Í Mt o .v .'.v .'! înceapă neîntîrziat. In momentul de
? ţi faţă, pe şantierul de modernizare a
străzi! Ecterina Varga se lucrează In­
tens. Pînă la sflrşitul lunii octombrie
se vor executa aici lucrări în valoare
de 550.000 lei. Va fi astfel pavată o
suprafaţă de 3.600 m.p. stradă.
Sursa de alim entare
cu a*ă a fost mărită
rt c u rîn d v o r fi d e fin itiv a te lu ­
crările de am enajare ale con­
ductei de aducţiune de la sursa de apă
„foraje" d in H unedoara. Au m ai răm as
să .fie rezo lva te traversarea rlului Cer-
n a ş/ procurarea pom pelor, dup ă care
noua sursă de apă va putea fi dată
in folosinţă.
Prin conducta instalată, H unedoara
va p rim i în. fie c a re o ră o c a n tita te
de 216.000 litri apă. V a lo a r e a ' în treg it
lucrări este de peste un m ilion lei.
In anii regimului democrât-popular pentru minerii din Uri- jj Canalizarea unei noi
câni s-au construit zeci de blocuri moderne, magazine etc. Pe străzi
drept cuvînt, aşezarea mineritor din Uricani se numără “printre
noile oraşe apărute în anii puterii populare pe harta patriei. Z ilele acestea au fost terminate lu­
crările de canalizare a străzii
IN CLIŞEU : Un aspect din noul oraş construit în anii pu­
terii populare pentru minerii din Uricani. Tudor Vladimirescu din Hunedoara. Iri
mai puţin de 3 luni s-au executat aici
lucrări în valoare de peste 100.000 lei.
La coiful roşu al
-v- — —j
Pe platforma oţelăriei, aco­ aceasta de vorbe, o voce se să vă vorbesc despre citeva >
lo unde cinci cuptoare ză­ face auzită peste to t: probleme tehnice la cuptoare­
mislesc zi şi noapte oţel, unde le oţelăriei noastre...
macaralele aleargă continuu — Să nu uitaţi tovarăşii
de la un cuptor la altul, unde După-amiază, la colţul roşu Mulţi din cei de faţă şi-au
oţelarii transpiră de mai mul­ se va ţine conferinţa despre scos carneţelele şi notează.
te ori pe zi, aruncind doto- „Problemele tehnicii la cup­ Conferenţiarul le vorbeşte
mită sau diferite aliaje in toarele Martin". Să veniţi cu despre îngrijirea cuptorului,
metalul clocotind, s-a făcut toţii!... despre felul cum trebuie în­
pentru citeva momente linişte. cărcat, cum se face afinarea
O linişte destul de relativă, Dmă-atniazâ, la şarjei, cum se repară bolta
pentru că, in acest timp, cup­ conferinţă in timpul elaborării şarjei.
toarele continuă să topească Se opreşte mai mult la folo­
fierul, oţelarii vorbesc, iar O sală mare, plină cu sirea gazului metan, cum tre­
jos, în hala de turnare, cio­ scaune frumos aranjate, cu un buie combinat cu păcura pen­
cănit urile se aud tot atît de pupitru în faţă, învelit cu pia­ tru ca să nu se ridice tem­
intens. Doar macaralele s-au ză roşie, cu tablouri pe pereţi, peratura la coş.
oprit. cu un dulap cu rafturi, unde
se află cărţi, cu mese de şah, Conferinţa durează aproa­
Schimbul de dimineaţă pre­ un radio, primeşte pe toţi cei pe o oră. Mulţi şi-au pregătit
dă lucrul schimbului următor. care îi calcă pragul. Oţelarii întrebări la problemele pe
Primii topitori şi maiştri ca­ nu se lasă rugaţi. Vin cu plă­ care nu le-au înţeles deplin.
re preiau lucrul, se informea­ cere la colţul roşu ori de cîte Cînd conferenţiarul a înche­
ză despre starea şarjelor, a ori se organizează ceva fru­ iat, urmează întrebările...
cuptoarelor, despre aprovizio­
narea cu cele necesare. Topi­ mos şi folositor. Vin chiar şi — De ce e bine să repa­
torii care ies din schimb, u- numai pentru a juca şah, pen­ răm bolta în timpul evacuă­
rează celorlalţi succes în tru o audiţie la radio, pentru rii şarjei ?
muncă. o discuţie prietenească.
— Oxigenul are-numai ro­
Oţelarii se înţeleg repede. Ora de începere a confe­ lul de a grăbi topirea ?
Nu-i lasă cuptoarele să stea rinţei n-a sosit încă, dar în
mai mult de vorbă. Şi, în sală jumătate din scaune s-au — Care e timpul cel mai
timp ce schimbul de după- şi ocupat. Discuţii însufleţite potrivit pentru introducerea
amiază se apucă vîrtos¦ de se aud peste tot, unii joacă in cuptor a fero-manganului?
treabă schimbul de diminea­ şah, alţii consultă cărţi, alţii
ţă se pregăteşte de plecare. îşi fac de lucru pe la apara­ Conferenţiarul răspunde pe
Oţelarii, macaragiii, lăcătuşii tul de radio. Rînd pe rînd, rînd la fiecare întrebare. Ld
de întreţinere, toţi, se spală, scaunele se ocupă. Dumitru unele întrebări, răspunsurile
îşi schimbă hainele. Vorbesc Brujan, prim-topitor, Vaier le dau chiar oţelarii care cer
despre munca din ziua aceea, Lăbuneţ, maistru, Ioan Ţînţa- cuvîntul în acest scop. Aşa
ru, macaragiu şi alţii, sînt se face că după conferinţă şi
despre oţelul dat peste plan prezenţi şi aşteaptă conferen­ după răspunsuri, problemele
în contul angajamentului in ţiarul. sînt înţelese de toţi.
întrecerea cu reşiţenii. Vor­
besc şi despre lipsurile care Dar iată că ora de începe­ Conferinţa a luat sfirşit.
re a conferinţei a sosit. Con­ încă o după-amiază plăcută
.in răspăr pentru că n-au fă­ ferenţiarul, punctual, ia loc şi folositoare s-a ¦adăugat la
cut cum trebuia cutare sau la pupitru. In sală se face cele multe pe care le-au pe­
cutare treabă. Şi, în mulţimea linişte. trecut anul acesta oţelarii, de
cînd' colţul roşu îşi trăieşte
— Tovarăşi, permiteţi-mi cu adevărat viaţa. Mulţi plea-
GH. PAVEL
(Continuare în pag. 2-a)