Page 38 - 1959-10
P. 38
Pag. 2 d r u m u e 's m m r w s m v i Nr. 1493
•msxuMtamt
Alegeri în organizaţiile de pariid La coiful roşu ne va
cAeüoitatea 0-r-g.anizaţid (Urmare 'din pas. l-a). zai P.C.R. insurecţia arma | f bine pregătiţi
de. bază la niodLul larcin iloi tă de la 23 August 1544“,
că acasă, alţii însă rămin să despre „Maşinile electrice de Imcep'înd ou data de 15 no- rie. La beton şi mortar, de pil-
le et ai a l a i citească o carte, să-şi conti calculai“ şi altele. De o mare iembrie, pe şantiere va începe dă, ca o primă măsură va fi a-
nue partida de şah întrerup popularitate s-a bucurat în programul lucrului de iarnă. Ac- ceea a încălzirii apei. Această
Cînd sirena Uzinelor metalurgi registrîndu-se de asemenea eco fufuror membrilor d i partid şi tă sau să asculte o melodie rtndurile oţelarilor, „Ziua de tivitatea constructorilor nu va metodă a dat rezultate bune în
ce din Cugir a sunat ora 15, nomii însemnate. Pînă in pre frumoasă la radio, Pînă sea politică externă“, care a fost înceta însă. Pe şantiere vor fi anul trecut pe şantierele din Pe
terminarea lucrului din schimbul zent volumul economiilor Ia pre candidaţilor sarcini concrete, iar ra, colţul roşu este o gazdă organizată în ziua de 25 sep luate o serie de măsuri care, aşa troşani, unde s-au folosit caza
I, membrii şi candidaţii de par ţul de cost se ridică Ia peste bună pentru cei care îşi pe tembrie şi în care li s-a vor cum a dovedit-o experienţa a- ne obişnuite. Intrucît acestea nu
tid din organizaţie de bază de 1.200.000 Iei — faţă de cele trec plăcut şi folositor timpul bit muncitorilor din secţie nilor trecuţi, vor asigura o bună au dat totuşi randamentul ma-
Ia mecanic-şef s-au îndreptat 988.000 eît a losl angajamentul liber. despre vizita tovarăşului N.
spre colţul roşu al sectorului, Iniţial.
unde avea să albă loc adunarea eei care au avut sarcini n-au Activitate intensă, S. Iiruşciov în Statele Uni desfăşurare a muncii,- fără între- xim, nefiind încălzit uniform, a-
generală pentru darea de seamă Numeroşi vorbitori printre care
şi alegerea noului birou al orga ing. Radar Franclsc şl De Gas- fost controlaţi îndeajuns asupra te ale Âmericii şi despre pro rupere. ’ nul acesta se prevede infrodu-
nizaţiei de bază. pero losif au subliniat că reali punerile guvernului sovietic
zările puteau fî însă şi mal mari. telului cum şi le duc Ia îndepli variată şi folositoare In Scopul de a cunoaşte mă- cerea fumurilor, care să, încăl-
--•Au început' lucrările adunării Dar, a existat o slabă preocu
generale. Tov. losif Mafiş, se pare atît din partea conducerii nire. Colţul roşu de la oţelăria cu privire la dezarmarea ge surile ce se vor lua în vederea zeasc'ă uniform toată suprafaţa
cretarul organizaţiei de bază, a sectorului cît şi diri $ărtea orga
prezentat darea de seamă asu nizaţiei de bază faţă de ridica ,Tov. Anton Ionescu, Teodor Martin nr. 1 din combinatul nerală şi totală. De asemenea, pregătirii şantierelor de con- cazanului. Astfel, acest sistem
pra activităţii organizaţiei de rea calificării muncitorilor, fapt
bază,,după care au început dez care a dus după sine fa rebută- Găîdău şl mai ales tov. Gheor- siderurgic hunedorean are de recenziile asupra cărţilor, strucţii pentru perioada de iarnă de încălzire va asigură Un vo-
baterile. Acestea, în cea mai rea multor piese.
mare parte s-au referit fa mun ghe Chiru au analizat pe larg mai multă vreme o activita printre care şi asupra cărţii ne-am adresat tov. ing. Vale- lum de 15 m.c. apă la 60 grade,
ca desfăşurată de către biroul Afertfia cuveniiă vieţii
organizaţiei de bază, de către munca agitatorilor, activitatea te frumoasă. Meritul este atît „Secretul de partid“, au fost riu Ionescu, inginer şef adjunct Apa caldă de, aici va fi în mă-
toţi comuniştii, în scopul înde infame de partid
plinirii planului de producţie şi gazetei de perete, agitâţTâ vizu al organizaţiei de bază de apreciate mult de oţelari. E- a>l T.R.G.L.H. sură, să asigure necesarul, unui
pentru realizarea unul volum cît Pe lîngă problemele producţi
mai mare de economi} Ia preţul ei, care au stat în centrul preo ală, propunînd ca noul birou partid care îndrumă activi xemple pot fi date şi în ce Practica din fiecare an, ne-a întreg grup de şantiere. De a-
de cost. cupării organizaţiei de bază, da
rea de. seamă şi. participanţii la să dea atenţia cuvenită acestei tatea acestuia, cit şi a comi priveşte schimburile de expe declarat tov, ing. V. Ionescu, a semenea, prin modificările adu-
P rin c ip a la p re o c u p a re —- discuţii au acordat o atenţie de
osebită problemelor vieţii interne laturi a muncii de partid. tetului sindical de secţie, căre rienţă. Numeroşi prim-topito- avut darul să ne îmbogăţească se, randamentul caloric va creş-
problem ele producţiei de partid. Faptele dovedesc clar
că biroul organizaţiei de bază, fn mod obiectiv, tov. Traian are grijă ca în permanenţă ri fruntaşi, printre care Tra experienţa în direcţia luării ce- te de la 0,30—0,35, oît, a fost în
In afara sarcinii principale pe cu sprijinul membrilor şi candi
care o are sectorul mecanic-şef, daţilor de partid, a luptat cu Prelucă a criticat biroul organi aici să se desfăşoare o activi ian Birlea, D. Şerban, etc., lor mai complexe şi mai etica- anul trecut, la 0,5Q.,
aceea de a asigura bunul mers multă perseverenţă pentru îmbu
al uzinei prin efectuarea repa nătăţirea activităţii organizaţiei zaţiei de bază pentru faptul că tate intensă. In afară de ac au vorbit la colţul roşu des ce măsuri care să ne permită Deosebit de valoroasă este şi
raţiilor capitale şi mijlocii, a- de bază.
vînd în vedere că sectorul ma- s-a ocupat prea puţin de com tivităţile zilnice (jocuri de pre experienţa lor în muncă, să desfăşurăm ____ metoda -.sovietică
şini-unelte a fost comasat ia Adunările generale şi şedinţele şah, audiţii la radio etc.), la încă un fapt pozitiv în acti
sectorul mecanic-şef, sarcinile de birou au fost bine pregătite portarea membrilor de partid în colţul roşu al oţelăriei Mar vitatea acestui colţ roşu este ZC, onvorbire cu tov.
acestuia sînt mult sporite. Aici şi ţinute la timp, planul de mun tin nr. / se organizează nu că a organizat şi cîteva ex
se execută acum produse şi ma că a fost de cele mai multe ori afara producţiei, de educarea a- S e de
şini noi cum ar f i : ringuri (m a respectat întocmai. Ih acest an
şini centrifuge pentru filat bum s-au primit 13 candidaţi şi 19 cestora în spiritul moralei comu strucţii într-un ValSflU ÎOnesCil, lllgiiier nelor Simple, a
bacul — aduse pină acum din membri de partid, toţi din rîm
străinătate), maşini pentru fifc- dul muncitorilor fruntaşi în pro niste, meroase conferinţe pe teme poziţii de artă plastică, cu front larg de hi* şef adjunct al T.RX.L.H, ¦olorurii de sodiu.
tarea fitingurilor, fuse pentru ducţie şi în activitatea obştească. tehnice, ştiinţifice şi politice, reproduceri după pînzele ce
industria textilă şi diferite ma Organizaţia de bază nu a ne ? orii şi în ritm .......................................... In anul trecut
şini unelte cu adaptările cerute glijat nici îndrumarea organiza
de tehnologia respectivă. ţiilor de masă, acordînd o deo Discuţiile la cel de al doilea se ţin recenzii asupra anumi lor mai mari artişti plastici tot atît de rapid, ca în perioada însă, un coteotiv de ingineri din
sebită atenţie îmbunătăţirii acti de vară. Este semnificativ fap Petroşani a tăcut la această me
Darea de seamă şi discuţiile vităţii organizaţiilor sindicale şi punct a! ordinei de zi, alegerea tor cărţi, se organizează clasici şi contemporani, ex tul că T.R.G.L.H. va intra în todă o preţioasă propunere. Du
purtate au relevat faptul că pro U.T.M. Un fapt pozitiv este şi perioada de iarnă cu un mare pă această propunere, la tur
blema îndeplinirii planului de acela că atît anul trecut cît şi noului birou al organizaţiei de schimburi de experienţă în poziţii care au contribuit la front de lucru. Astfel, în Valea narea betoanetor simple se folo
producţie la sortimentele arăta în acest an, toţi membrii si can Jiului, în luna noiembrie şi de seşte în paralel clorură de cal
te mai sus a stat permanent în didaţii de partid studiază la una bază, au fost pătrunse de" exi tre oţelarii fruntaşi şi cei ră ridicarea nivelului cultural al cembrie, se vor afla în diferite ciu şi sare de bucătărie. Rezul
centrul preocupării organizaţiei din formele învăţămîntului de maşi în urmă, se discută a- oţelarilor. faze de construcţie în prima e- tatele din anul trecut au fost
de bază r toţi membrii şi candi partid. genţă şi principialitate, oglin tapă 592 apartamente, iar în a bune, deci se va extinde şi în
daţii de partid sînt fruntaşi în doua etapă 713 apartamente. Pe acest an. La betoanele armate
producţie şi se preocupă cu mult Lipsuri care frebuie dind dorinţa fiecărui tovarăş de numite cazuri de indisciplină, Continuînd această activi Valea Mureşului, (Deva, Cugir se va folosi apa caldă şi po-,
simţ de răspundere de mobiliza
rea celorlalţi muncitori fa lupta grabnic înlăfuraîe a întări continuu organizaţia de se prezintă scurte programe tate intensă, colţul roşu al etc.), în perioada de iarnă se tasiu.
pentru realizarea sarcinilor de
plan şi pentru obţinerea de cît Subliniind aceste rezultate bază. de către brigada artistică de oţelăriei Martin nr. 1 va reuşi
mai multe economii. Ca urmare bune, participanţii ia discuţii, nu
a antrenării în întrecere a în au scăpat din vedere însă lipsu Hotărîrile adoptate de aduna agitaţie, (e drept, aceasta să-şi îndeplinească rolul său
tregului colectiv de muncitori rile manifestate în activitatea bi
din sector s-a reuşit ca lună de roului organizaţiei de bază, a rea generală a organizaţiei de cam rar) etc. Pot fi amin- important In ridicarea nive-
lună planul de producţie’ să fie membrilor . şi candidaţilor de
partid, făcînd în acela,şT timp şi bază sînt o chezăşie că şl pe tite mai multe conferinţe care lului politic, tehnic şi cultu-
realizat şi depăşit. Aşa a 'fost propuneri pentru îmbună«ăţirea
posibil ca Ia sfîrşitul lunii au muncii. viitor această organizaţie de au avut loc recent, printre ca ral al oţelarilor, iar aceştia
gust planul producţiei globale re „Elaborarea oţelurilor de din urmă vor avea în perma
pe sector să fie îndeplinit în pro Tov. Simion Blada ă arătat că bază va fi fruntaşă în lupta pen vor găsi în diferite stadii de Măsuri ’importante vor fi lua
porţie de 159,82 fa sută iar cel de multe ori, secretarul biroului calitate“, „Dezoxidarea oţelu nenţă posibilitatea de a-şi pe
organizaţiei de baza, tov. losif tru a da patriei mai multe pro lui fero-mangan în oală“, trece timpul liber plăcut şi fo construcţie un număr de 409 a- te pe şantiere şi în ce priveşte
al producţiei marfă în proporţie Mariş, îndeplinea sarcini care or
fi trebuit rezolvate printr o mun duse, mai ieftine şi de calitate. »Cum a pregătit şi organi- lositor. partamente. asigurarea desfăşurării în bune
de 100,84 la sută. Datele opera că colectivă a biroului. ....... v. P1ŢAM
încă din timp, ne-a spus tov. condiţiuni a lucrărilor de zidă
tive pe luna septembrie arată că Mai mulţi vorbitori au criticat
şi în acest interval de timp pla biroul organizaţiei de bază pen ing. V. Ionescu, a fost întocmit rie. In aceşti scop, ne-a spus
tru faptul că nu a încredinţat
nul producţiei a fost depăşit, în- un plan de măsuri tehnico-orga- tov. ing. V. Ionescu, se preconi
nizatorice, care traduse în viaţă, zează folosirea metodei la în
vor putea asigura condiţii op gheţ. Astfel, mortarul va ră mi
time de lucru pe şantiere, cît ne dezgheţat pînă se pune cără
şi condiţii corespunzătoare de mida peste el, apoi va îngheţa.
viaţă. Deosebit de important este De asemenea, sînt preconizate
faptul că majoritatea măsurilor Unele măsuri şi. pentru asigu-,
luate pentru asigurarea bunei rarea desfăşurării în bune. con
desfăşurări a lucrărilor pe .tiipp diţiuni a lucrărilor ¦de tencuieli
de iarnă, vor avea la bază, fo şi finisaj.
losirea resurselor locale, evitînd
fonduri şi cheltuieli suplimenta Pe şantierul noului oraş mun
re. Pentru fiecare fază de ope citoresc din Călări se prevede
raţiune de construcţie se vor ca să se facă încălzirea prin
lua măsurile de protecţie.- In' instalarea unor locomobile, care
acest scop ştiinţa şi tehnica din să racordeze sistemul de încăl
construcţii cît şi experienţa pro zire centrală al blocurilor.
prie are resurse bogate.
Pe unele şantiere însă, uncie
Una din măsurile ce se va lua nu sînt-asemenea, posibilităţi. d,e
de către T.R.G.L.H. este aceea folosirea căldurii- din diferite
privind asigurarea turnării fun surse locale, se vor lua măsuri
daţiilor şi a lucrărilor de zidă- de folosirea tencuielii cu poiasă
care îngheaţă numai sub minus
15 grade. Uscarea acestei tem
Brigada de ti- ttesas cuieli- se preconizează să se facă
r > nichigii condusă
U de comunistul Şte cm lămpi electrice. Folosirea în
fan Voinicii, de la Inşiiozarea cocenilor de porumb călzirii cu lemne, de foc va fi
U.R.U.M. Petro întrebuinţată numai în cazuri
şani, este bine cunoscută în extreme, de forţă majoră.
toată uzina. Această brigadă
îşi depăşeşte norma lunară să se facă cîf mas grabnic Tot în planul de măsuri, ne-a
arătat tov. ing. V. Ionescu, s-au
cu 25—30 la sută şi econo Din practică este cunoscut consumă decît frunzele, pănuşe- în bune condiţiuni, umiditatea prevăzut şi'asigurarea unor con-,
faptul că pregătirea nutreţurilor furajului trebuie să auiiga 65-75 diţii optime de cazare şi masă
miseşte în fiecare lună peste însilozate are o importanţă de fe şi vîrfurile. Rămîn astfel ne la sută. Cocenii rămaşi după re a muncitorilor de pe şantiere.
2.500 lei. osebită în asigurarea bazei fu coltarea ştiuleţilor au un pro
rajere. Astăzi nu se mai poate consumaţi cam 50-60 la sută din cent de umiditate scăzut. Spre a Astfel, la Deva şi Cugir, încă
In clişeu : Membrii brigăzii. concepe creşterea animalelor şi ridica procentul de umiditate, se de pe acum au fost revizuite şi
mai ales a vacilor cu lapte fără coceni, ceea ce constituie pentru adaugă o soluţie de saramură
a avea cantităţi corespunzătoare de 2 la sută sau o soluţie de reparate baracamentele, iar la
de nutreţuri m urate.. regiunea noastră o pierdere de melasă tot de 2 la sută. Soluţia
150.000-180.000 tone nutreţ. In de melasă — care se poate pri cantine se fac intense pregătiri,
In acest an, in unele raioane mi de la fabricile de zahăr la
Prin muncă Comitete de cetăţeni active s-au însilozaf. cantităţi mari de vederea folosirii la maximum a cerere — se diluează cu 5-6 de însilozări.
voluntară furaje dar sînt totuşi şi raioane părţi apă, obţinîndu-se astfel o
ca Haţeg, Brad şi Ilia unde mi cocenilor uscaţi, trebuie să se concentraţie de 2 la sută. Ume- Toate aceste măsuri, traduse
La una din şedinţele comite a existat o preocupare perma zirea cocenilor se face în timpul în viaţă, vor putea asigura ca
tului executiv al Sfatului popu In raionul Haţeg, sprijinite şi cumscripţiile electorale nr. 11, nentă în problema însilozărilor treacă Ia însilozarea lor. Prin tocării sau atunci cînd se aşea
lar din comuna Demsuş, s-a 12 şi 14 din comuna Ba-ru Mare, şi de aceea aici s-au pregătit însilozare, cocenii îşi îmbunătă ză în siloz prin stropire cu pe şantierele T.R.C.L.H. munca
hotărît să se construiască un îndrumate de comitetele executi conduse de deputaţii Lazăr Dra- cantităţi extrem de mici de furaj pompe, vermoreie sau stropitori
«¦local nou pentru sfatul popular. gotă, Maria Stingă, Zamfira murat. S-a înţeles greşit că dacă ţesc calităţile, îşi măresc diges- obişnuite. însilozarea, inclusiv în perioada de iarnă 'să se des
Hotărîrea a fost pusă în prac ve ale sfaturilor populare, unele Munteanu. Aceste comitete au există fînuri suficiente nu esfe tocarea şi îndesarea trebuie exe
tică. Astfel, pentru început s-a comitete de cetăţeni desfăşoară mobilizat cetăţenii din circum necesar şi siloz, iar pe de altă tibilitatea şi comestîbilitatea, cutate în timp de 1-2 zile'pentru făşoare- în bune condiţiuni, în
făcut comanda de cărămidă ne o rodnică activitate. Comitetele scripţiile respective pentru a cu parte s-a înţeles greşit ca însi fiecare groapă. Pentru a favori
cesară acestei construcţii. de cetăţeni din satele Boşorod, raţi şi vărui cele patru şcoli din lozarea trebuie să se bazeze nu fiind consumaţi în proporţie de za fermentarea mai rapidă şi în ritm normal, pe cît posibil iară
comună. mai pe porumb. Pentru realiza condiţiuni mai bune se recoman
Intr-una din zilele trecute au Negoi şi Vălioara şi-au format rea sarcinilor ce Ie avem în a- 95 la sută, aducînd astfel un dă să se folosească preparatul nici o stagnare:
sosit în gara Pîclişa 3 vagoane trei colective de muncă, în care In comuna Sarmizegetusa şi ceastă direcţie, trebuie să con iacto-bacterin în cantitate de o
. cu cărămidă pentru Sfatul popu au atras un număr mare de ce Lunca Cernii, la îndemnul comi tinuăm acţiunea de însîTozare, însemnat spor de unităţi nutri doză Ia un vagon de coceni. —O —
lar din Demsuş. Din iniţiativa tăţeni. tetelor de cetăţeni, s-au reparat folosind toate resursele, ca frun
tovarăşilor Cornel Danciu, Au drumurile comunale pe o lungi ze şi capete de sfecla, resturi tive. Dacă din totalul cocenilor Nutreţul însilozaf, provenit Realiză ri
rel Adămoni şi Axente Zgîrcea, De pildă, în salul Boşorod, co me de 2 km. şi respectiv 4 km. din grădinile de zarzavat, otave, din coceni de porumb uscaţi, ad Ia cooperativa
cele 3 vagoane cu cărămidă au mitetul de cetăţeni a fost consti cartofi, dovleci, dar în special care rezultă anual din cultura ministrat în raţii la bobine, este
fost transportate prin muncă tuit pentru conducerea lucrărilor Majoritatea comitetelor de ce trebuie să folosim în aceasta pe consumat integral de către aces „Retezatul*4
voluntară de către locuitorii sa de construcţie a unui dispensar, tăţeni din raionul Haţeg desfă rioadă cantităţi mari de coceni porumbului s-ar însiloza numai tea, fără a se înregistra scăderi
iar în satele Vălioara şi Negoi şoară o activitate rodnică. Ele de porumb. 20 Ia sută, adică 60.000 tone, în producţie sau tulburări de Mai multe secţii ale coopera
tului Hăţăgel. pentru construirea de' cămine contribuie astfel la o mai bună tivei meşteşugăreşti de produc
culturale. gospodărire a comunei. In regiunea noastră re s-ar obţine un plus de 20.000 altă natură. ţie „Retezatul“ din Haţeg au
La transportul cărămizii din zultă o cantitate de coceni Timpul fiind înaintat şi cule obţinut, realizări frumoase în
gara Pîclişa şi pînă în satul ¦ Comitetele de cetăţeni ău pri DOINA TEŞELEANU foarte mare evaluată în acest tone unităţi nutritive, ceeâ ce producţie în cursul trimestrului
Demsuş (distanţă de 7 km.), au mit un sprijin esenţial şi din an la peste 300.000 tone, care gerea porumbului fiind în toi, III al anului curent. Aşa de pil
participat 75 de căruţe. partea deputaţilor comunali. Ast corespondentă constituie o rezervă uriaşă de echivalează cu 4.000 hi. lapte. însilozarea cocenilor trebuie să dă, cooperatorii secţiei înrămat
fel, în satul Boşorod deputaţi ca nutreţ. In practica de pînă acum se facă cîi mai repede. geamuri şi-au îndeplinit planul
~0- Bîrceanu Romulus, Oc-tavian C o n stru ie sc cocenii nu au fost folosiţi raţio Gospodăriile agricole colective în proporţie de 319,7 la sută,
nal. Ei sînt prost conservaţi, su Sfaturile populare, prin tehnrei- cei de la cojocărie în proporţie
S la consfrucjia Donţiu şi Ioan Hulea Yu spriji ura d is p e n s a r puşi acţiunii ploilor, vînturilor şi întovărăşirile agricole sînt în eniî agronomi şi zootehnicieni- de 218,32 la sută, la curelărie
nit comitetul de cetăţeni la mo şi zăpezilor. Sub acţiunea aces tehnicienii din gospodăriile agri- 148,38 la sută, tinichigerie
saivanului bilizarea alegătorilor la muncă Locuitorii comunei Clinic din raio tor factori ei se învechesc, se drumate să introducă şi să fo cote colective trebuie să lupte 142,20 la sută, frizeri-coafori
voluntară, pentru terminarea lu nul Sebeş, au hotărît era în acest an înnegresc, de multe ori mucegă- pentru extinderea si promovarea 109,86 la sută şi tîmplărie
Construcţia saivanului din sa crărilor de zidarie—a dispensaru să înceapă construcţia unui local nou iesc, pierzînd îrr acest fel pînă losească această metodă înain acestei acţiuni în toate unităţile 103,36 la sută.
tul Stei, este pe terminate. Nu lui. Prin munca voluntară pres pentru dispensarul sanitar. In acest la 30-40 la sută din valoarea lor agricole socialiste din regiunea
mai în două zile s-a reuşit să scop, după ce devizul a fost întoc nutritiv . Dar chiar clacă con tată de pregătire a cocenilor. noastră în scopul obţinerii unei Dintre cooperatori, s-au evi
se acopere întreg saivanul înto tată la această lucrare s-aii fă mit, s-a început procurarea materia servarea cocenilor se face în Prin această metodă se lărgeşte producţii de carne şi lapte la un denţiat în mod deosebit geam
vărăşirii zootehnice din- acest cut economii în valoare de lelor. Astfel, prin resurse locale s-a condiţiuni bune, anim alele nu preţ de cost cit mai. scăzut. giul losif Popa, cojocarii losil
sat. Pentru terminarea lui, în 34:000 Iei din valoarea devizului. baza furajeră şi totodată se a- Zukermann şi Cornel Neiconi,
fiecare zi au participat lă lte confecţionat o cantitate de 20.000 bu-- ing. EUGEN CERN ELEA tinichigiul Dumitru Grozav,
crări cîte 40 de întovărăşiţi şi Demnă de evidenţiat este ac sigură o producţie animală Ia tîmplarii Gheorghe Mărgineanu,
cei 9 utemişti din brigada de tivitatea deputatului D'ionisie O- câţi cărămidă. De asemenea, s-au ! I secţiunea' agric&S regională
muncă patriotică a satului Stei. lărescu, preşedintele comitetului un preţ de cost mai scăzut. Vasile Filipaş şi Ştefoni Sirni-
de cetăţeni din Vălioara7 oare, procurat o cantitate de 8.750 kg. ci
AMHA1 CIOLPAN pe lîngă faptul că a coordonat Tehnica însilozăriior cocenilor nic, frizerii losif Sebeşien şi
- corespondent -i* lucrurile, de construcţii rin roşu ment şi peste 10 m.c. de cherestea. Canal Kreiter şi cizmarii Alexan
la căminul cultural, a deslăşural uscaţi de porumb nu este mult
o susţinută muncă pentru înca După cum s-a stabilit, în acest an dru Crainic şi Ludovic Szekely.
sarea .sută la sută a contribuţiei diferită de însilozarea furajelor
voluntare. Ia clădirea noului dispensar mediep! NICI! SBUCHEA
verzi. Spaţiile de însilozare pot
Rodnică activitate, desfăşoară se va turna fundaţia, iar zidurile vor corespondent
şi comitetele de cetăţeni din cir fi construite sub formă de tur
fi ridicate în întregime în roşu.
nuri, gropi betonate sau căptu
şite, gropi simple sau şanţuri
săpate în pământ cu colţurile ro
tunjite, pereţii taluzaţi, neteziţi
cu lut şi spoiţi cu lapte de var.
Tocarea cocenilor trebuie făcută
în bucăţi de 1-2 cm. Această mă
rime asigură o îndesare bună
prevenind mucegăirea. insifoza-
rea cocenilor uscaţi se poate
fac.e cu adaus de saramură sau
cu adaus de sfeclă furajeră şi
dovleci. ţ
Pentru ca murarea să se iaca
t.
