Page 39 - 1959-10

-1
Nf. 1493
Blocurile din oraşul muncitoresc
Hunedoara să lie mai bine întreţin ufe!
Comitetul orăşenesc de partid
şi Comitetul executiv al Statu­
lui popular orăşenesc Hunedoara
a lansat către cetăţenii din ora­
şul muncitoresc o chemare pen­
tru înfrumuseţarea şi îngrijirea
blocurilor construit* aici pentru
siderurgişti, mobili ?md totodată
pe deputaţii şi âotViştii obşteşti'
din Hunedoara să lupte pentru
păstrarea curăţeniei şi ordinei în
oraşul muncitoresc. Marea majo­
ritate a locuitorilor acestui cras
au răspuns cu căldură acestei
chemări şi se străduiesc să con­
tribuie la înflorirea oraşului, la
o îngrijire cît mai bună a apar­
tamentelor în ¦care trăiesc.
Măsuri bine venite
Oraşul muncitoresc din Hune­
doara e im oraş construit în anii
noştri. Pentru ridicarea lui s-au
cheltuit peste 150 milioane lei.
Într-un ritm rapid s-aU constru­
it aici 190 de blocuri cu S.OCOj
fk apartamente, obiective sooial-
culturale, magazine etc.
Cei mai mulţi dintre locatari,
prin palmele cărora a trecut fie­
care cărămidă aşezată la zidul
Hunedoarei noi, au răsouns che­
mării lansate, ei îşi iu-beso 'ora­
şul ca pe locurile lor natale. Co­
munişti cum sînt 'tovarăşii Iosit
Turzgoi, Szekely ArpacT, Nica
Petru şi Gheorghe Bocanu, fur-
naliştii Ioan Luţi-c, Ioan. Bîldeâ
Si Alexandru Olşru, oţel arii Ioan
Miculic şi Gheorghe Baba', fe­
roviarul I. Bociog, deputatul nesc de partid şi Comitetul exe­
'Anton LaszlcT şi mulţi alţii, Su cutiv al Sfatului popular al o-
mulţumit partidului pentru grija
ce le-o arată îngrijind ca pe bu­
nul lor, apartamentul încredin-
ţat.
Alţii, e drept puţini lă număr,
de cum s-au văzut în posesia a-
partamentului. au uitat că aces­
ta este un bun ce trebuie îngri­
jit-
Locuitorii din O. M. au de­
Constatări în campionatul
regional de fotbal
Campionatul regional de fotbal este
urmărit, de la o etapă Ia alta, cu
mul* interes. Stadioanele cuprind un
număr tot mai mare de spectatori. A-
ceştla încurajează echipa preferată, răs­ sînt evidenţiaţi aproape de fiecare da­
plătesc cu aplauze fazele spectaculoa­
se şl pe jucătorii buni. Şi nu rareori
au fost cazurile cînd spectatorii au
dezaprobat ieşirile nesportive, huliga­
nice ale unor jucători sau susţinători
neprincipiali al acestora.
In majoritatea cazurilor, atît jucă­ orice critică, prestat de A. Cozma
torii cît şi spectatorii au cea mai justă (Petroşani), la meciul Minerul Deva
poziţie faţă de buna desfăşurare a me­ — Metalul Cugir.
ciurilor de fotbal din campionatul re­
gional. De pildă, meciurile jucate de
echipele Minerul Vulcan, Minerul Ani-
noasa, C.F.R. Soneria, Sebeşul Sebeş
şi multe altele, sînt urmărite cu viu
interes. Aceasta se datoreşte în bună
măsură strădaniilor depuse de antre­
nor! pentru pregătirea jucătorilor şi
formarea echipelor, precum şl fotba­
liştilor care înţeleg în mod just pro­
blema sportului în ţara noastră, şi care
nu urmăresc numai rezultatul unor în­
treceri, ci, în primul rind calitatea jo­
cului, demnitate şi sportivitate.
Dar, tot atît de adevărat este că
nu odată spectatorii au rămas deza­
măgiţi faţă de jocul unor echipe, a
căror comportare pe teren lasă de
dorit; jucătorii acestora nu au o a-
titudine sportivă, se dedau la jocuri
dure, avînd ieşiri nepermise faţă de
arbitri şi jucători. Asemenea „spor­
tivi“ îşi au faliţii lor, cîte 1—2 cetă­
ţeni certaţi cu disciplina care-i susţin
iar seara, sau după terminarea jocu­
lui îi felicită şi-i cinstesc cu cîte o
halbă. Astfel de cazuri sînt puţine,
totuşi împotriva lor trebuie luptat cu
toată fermitatea, iuîndu-se cele mai
severe măsuri, pînă la excluderea din
viaţa sportivă.
La unele echipe şi stadioane, partea
organizatorică lasă de dorit. Astfel,
se explică faptul că în cabinele jucă­
torilor nu sînt asigurate condiţii cores­ rea Alba, pentru a lua toate măsurile
punzătoare, în incinta stadionului intră
persoane străine; fără acest drept.
Printre aceste colective se numără Me­
talul din Crişcior, Unirea şi Locomo­
tiva- din Alba Iulia, Minerul din Deva,
Victoria din Călan etc. Cum poate fi
caracterizată de pildă, atitudinea tov.
Ioan Petruşca, din conducerea colec-
t.'vnlai Unirea din Alba lulia, la me­
ciurile Unirea — Aurul Brad şi Loco­
motiva — Minerul Deva, cînd, în loc
să tempereze ieşirile unor elemente
înrăite, s-a postat pe aceeaşi poziţie
cu ei ? Fără îndoială că o asemenea
poziţie nu poate fi decît condamnată.
Cu totul de netolerat sînt şi acele
neînţelegeri dintre cele două colective
din Alba lulia, Unirea şi Locomotiva.
La buna desfăşurare a spectacolului
fotbalistic, în mare măsură, conlri-
DRUM UL SO CIALISM ULUI * Pag. 3
iR;raagg»»^jaBM»ME?8íss«Mag»E3aa»:^CTB^«rajBCTs^v!«^«^u?.T-j:iv.iiw.^^
In o ra şu l O r a ş fia Din patria n o astrâ Cărţi apărute
D e !a o săptămînă LITERATURA POLITICA
KARL MARX, FRIEDRICH EN­
ia alfa La secţia m otoa­
re electrice din
cadrul secto ru lu i GELS Opere — vol. 9
mascat însă pe. cei ce nu-şi în­ regulilor de convieţuire socială. Pentru caracterul educaţia, ca şi twrbogeneratoarc de 720 pag'. — 15 Iei.
grijesc apartamentul, pe cei ce Marele număr de vorbitori, prin­ pentru sem nificaţia lor, am consem nai la C om binatul m e­ Ed. politică
nu respectă regulile de convie­ tre care tovarăşii Luca Aurel de in agenda succeselor locale din Orăş- talurgic Reşiţa se
ţuire socială. Aşa au tost de­ la blocul 5, Lina Dorottei de lş tie, faptele şi realizările cultural-edu- fabrică m aşini de * * * Din istoricul formării şi
mascaţi Iosit Molnar şi Ion Di- blocul 39 şi Alimpescu ’Ovidiu caiive petrecute în răstim pul celor 6 m are putere pen­ dezvoltării clasei muncitoare
nache locatarul de la aparta­ de la blocul 64 au apreciat con­ zile lucrătoare ale săptăm inii care s-a tru nevoile indus­ din Romînia — plnă ia pri­
mentul 10, blocul 7, care în sfătuirea ca bine venită şi ne­ scurs. triei energetice mul război mondial — Sub
timpul liber umblau după afa­ cesară. S-a luat atitudine cu a- redacţia cont. univ. N. N.
ceri, lăsîndu-şi apartamentele în ceastă ocazie atît împotriva ce­ Ctteva' dtn ele au fo st găzduite 'in In clişeu: Lăcă­ Constantinescu
paragină,. Iosit Dragovici din lor care din rea voinţă nu îngri­ sala festivă a şcolii m edii ,A urel tuşii K olm an Mihai, 540 pag. — 11,10 Iei.
blocul 30, apartamentul lo, care jesc apartamentele cit şi împo­ V laicu“ şi s-au bucurat de atenţia O fa Ion şi Grahor Ed. politică
venea acasă în stare de ebrieta­ triva celor care, la adăpostul care din plin au m eritat-o. Beno, lucrînd la
te deteriorînd locuinţa, Dumitru justificării că n-au timp, se com­ * * * Lupta pentru refacerea şi
Stratulat, blocul 44, apartamen­ plac în a lăs'a apartamentele Un reuşit simpozion ajustarea paletelor dezvoltarea mişcării munci­
tul 3, care a transformat uscăto- de ta clem enţii car­ toreşti între 1900 şl 1917
ria blocului în coteţ de găini etc. murdare. Cu ocazia îm plinirii a 500 de ani casei turbosuf!an­ (Lecţia a 2-a) (reeditare)
de existenţă a oraşului Bucureşti, pen­ telor destinate ex­ 64 pag. - 0,95 iei. ””
Au . fost demascaţi şi evacuaţi S-a trecut la prelucrarea instruc­ tru e le v ii ¦şc o lii m e d ii „ A urel V fa ic u " portului în R. P.
din oraşul muncitoresc, loc pe ţiunilor privind sarcinile ce re­ a fost organizai sim pozionul „bucu­ C hineză. Ed. politică
vin comitetelor de cetăţeni, de reşti, centrul econotrpc, social şi cul­ GH. ŢUŢUI, AL. POP'ESCU
care ei nu l-au meritat. străzi şi blocuri din circumscrip­ tural a l ţă rii“. C u acea stă ocazie, to v. Zdrobiţi de popor (Falimen­
ţiile electorale. In esenţă aceste tul partidelor burghezo-mo-
Cu asta nu s-a rezolvat însă sarcini se referă la munca de Ioanichie M otsin, directorul şcolii, a şiereşti) 1944-1947
întreaga problemă. Răul nu tre­ educaţie ce trebuie desfăşurată 120 pag. - 2,35 iei
buie lăsat să reapară ci trebuie de acestea cu locatarii din subliniat im portanţă evenim entului şi
smuls din rădăcină, Şi aces't lu­ blocuri. „Aceste comitete — se Ed. polit,''ă
cru se tace numai prin educaţie, spune în instrucţiuni — au sar­ a condus apoi sim pozionul în care
cetăţenească, numai pe baza u- cina de a dezvolta simţul răs­ V. I. MIHEEV Un salt îh viitor
punderii cetăţenilor faţă de a- praf. Veturia Apostol a vorbii despre (relatare despre construirea
nei intense munci politice desfă­ vutul obştesc şi de a a- socialismului în'China popu­
şurată concomitent de comunişti, trage masele la conducerea tre­ „Istoria şi tradiţiile de luptă ale Bucu- lară )
deputaţi, comitetele de cetăţeni burilor obşteşti prin populariza­ 112 pag. — 2 Iei
şi comitetele de bloc. Ce trebuie rea normelor de bună vieţuire reşliu kU “, prof. I. lliescu despre Ed. politică
.să facă ele ? socială, de a iniţia ş i' organiza
diverse acţiuni prin muncă vo­ „ B u cu reştiiil ş i lite ra tu ra “, ia r prof. * * * Douăzeci de ani de viaţă
Consfătoîfea celor mai luntară menite sa contribuie la şi de luptă a oamenilor
buni gospodari înfrumuseţarea oraşului şi îm­ Ioan D um itra despre J m ă ţă m în lu l
bunătăţirea condiţiilor de trai. muncii chn Spania sub dic­
Răspunsul la această întrebare „Cele 10 puncte~ale instrucţiu­ de-a' lungul veacurilor in Bucureşli". tatura fascistă a generalului
Franco
l-au dat cei aproape 600 de par­ Expunerile docum entate şi interesante 72 pag. — 1,05 Iei
ticipanţi la consfătuirea organi­ au avut un puternic ecou educativ. Ed. politică
* * * Muncim înfrăţiţi pentru
zată duminică în saTa~'teătriiluî Deschiderea
Învăţămîntului ideologic înflorirea patriei
nou de către Comitetul orăşe­ 120 pag. — 1,25 Iei
al cadrelor didactice
In aceeaşi sală festivă, dum inica
trecută s-a făcut deschiderea Invă-
ţăm îniutui ideologic al cadrelor d i­
dactice. După cuvîntul iov. Nicolae
M arcu, secretar al C om itetului raio­
nilor au fost primite cu căldură nal d e p a rtid O răştie, care a vorbii Intrată anul acesta în func­ Ed. politică
ţiune, secţia de placaje a Com­
de asistenţă. Imediat după con­ pe m a rg in e a e x p u n e r ii.to va ră şu lu i Gh. binatului Gălăuţaş este una din­ ¦r-»'t i—1Í—» n r 1/—1r* r*r~>r~Tm*r
tre cele mai moderne fabrici de
raşului Hunedoara. La această sfătuire, în oraşul muncitoresc G heorghiu-D ej la cea de-a X V -a ani­ acest gen din Europa. I l PRODUCĂTORI! 3
consfătuire reprezentanţii celor a început o vasfă acţiune de versare a eliberării patriei noastre 3
peste 100 comitete de~b'loc, re­ gospodărire şi înfrumuseţare. IN C LIŞE U : Uscarea furni­ 3
cent alese de către cetăţeni, şi-au Zeci de cetăţeni au ieşit pe spa­ de sub jugul fascist, a fost predată Uniunea Cooperativelor de Consum din Ilia 3
exprimat hotănrea tor de a nu ţiile dintre blocuri, efectuînd lu- j de către tov. B ilek de la şcoala de relor In uscătoria cu ro le: Mun­
mai permite pe viitor manifes­ partid din O răştie, lecţia „Industria­ cumpără i
tări oare să ducă ia~deteriorarea liza re a s o c ia listă “. In te r e s u l şi p re­ citoarele Kouacs Lerepa
blocurilor, a instalaţiilor’ sani­ 3
tare şi electrice, de încălcare a crări de nivelare, construind tro- ' ze n ţa la deschiderea .în vă ţă m în tu lu i do ­ Bukkfejes Maria, recent califi
©sica carefii&ate d e fîira 3
le, minuiesc cu pricepere foile
tuare provizorii şi curâţind gu­ vedesc preocupată ş i serio zita te din de furnir. *• \ 3
3
noaiele strînse. . pariea cadrelor didactice. [ prin cenfrefe sale de achiziţie din fo aie
GH. S. . . m f ........... ; -,y .1, ION 3
f cooperativele săteşti 3
5 >S5L-------------------î------------------------------------------------------ 3
Flata se face imediat
DUPA ó ETAPE Şezătoare literară
In dorinţa de a realiza o strîn­ Constantin Clemente, Dorin P. ANUNŢ
să legătură a creatorilor regiunii i Mănăştoreanu şi Popa Stâni-
noastre cu oamenii muncii, în leşti. Poeziile, variate ca tema­ In baza dispoziţiunilor primite de Ia Ministerul Comerţului
sala festivă a şcojii medii „Aurel tică, s-au aplecat cu atenţie a- prin Sfatul popular regional, în scopul aprovizionării oamenilor
^muncii cu lemne de foc pentru iarnă, 1. R. „Combustibilul"' a-
Vlaicu“ a fost organizată o in­ supra frumuseţii vieţii noi, asu­ duce la cunoştinţa posesorilor de tichete:
bule şi arbitrajele. In majori.tgţea lor, Deva de a frtgrădi tribuna oficială şl teresantă ¦ şezătoare- literară. pra omului constructor, cintind Cotele cuvenite pe taloanele 1 şi 2 pe 1959 nu se mal îivrea-
acestea sînt competente şi autoritare. a pune tabela de marcaj la stadionul • -i- -t- * - .* % —A1»-'*-'— -- /ză, valabilitatea acestora expirind la data de 30 septembrie,
Arbitri ca ioan Dobrin, Mihai Nemeş, „Cetatea". munca, ogarul şi şcoplav pacea <1959.
Ştefan Staron, Coriolan Şiara şi alţii, DUipa . expunerea făcută de tov. ; şi prietenia dintre popoarele ro-
? Posesorii de tichete care din cauza aglomeraţiei nu au putut
lă cînd conduc jocuri. Alţii însă nu Meciul restanţă Corvinul II Hunedoa­ prof. Ion lliescu, despre tradi­ mîn şi sovietic etc. fi deserviţi pînă îa 30 septembrie a. c. pe taloanele 1 şi 2/1959
privesc cu toată răspunderea mi­ ra — Şantierul Hunedoara, a fost o- şi s-au înscris [a programare pînă la 30 septembrie inclusiv,
siunea pe care o au, în acordarea mologat cu scorul de Or-2, rezultatul ţiile culturale ale reguMili noas­ Desfăşurîndu-se într-un cadru cu deservire pentru zilele" următoare, îşi pot ridica cofele pînă
de decizii. De multe ori, deciziile lor de pe teren. la 15 octombrie a.c.,
duc la degenerarea jocului. Este con­ tre şi realizările deosebite pe tă- intim, cei prezenţi au făcut to­
V. FURIR Cotele de lemne de foc pe taloanele 3 şi 4 pe 1959 se li­
rîmul culturii şi croaţiei literare varăşilor o caldă primire şi au vrează în continuare prin toate depozitele de combustibil din re­
giune, pînă ia data o e 'b l decembrie 1959.
ale Hunedoarei noi, au citit din apreciat mult lecturile artistice
De asemenea, îneepînd cu data de 10 octombrie a.c. se li­
lucrările lor tovarăşii Ana Şoit. ale tinerelor talente din regiu­ vrează şi cotele cuvenite pe taloanele 5 şi 6/1960 la tichetele:
nea noastră. <U. 1, R. 1, R. 2, şi R. 3, iar pe talonul nr. 5 la tichetele U.2,
5U.3, U.4 şi U.5.
cludent în acest sens arbitrajul, sub S-au bucurat de o apreciere
pe drept meritată poeziile „Lu­ ) Posesorii de tichete sînt rugaţi a se prezenta din timp la
LUNI 12 şi MARŢI 13 OCTOMBRIE 1959 r depozitele .de ccm-bustibirpentru programare în vederea evitării
$ aglomeraţiei.
Spectacole cinematografice mina lui august“, „Partidului"
şi „Balada minerească" de Ana
Cu totul ne la locul ei ni se pare DEVA ; Escadrila Liliacul“ ; ALBA furtună; SIMERIA: Născuţi în fur­ Soit, „Cronică de război“, „Măr­ '/ "1-'i-'T”‘i-»J-'/¦ ¦\t—>)—»;—>r~*j'-y r’~' !—1 r^r°
atitudinea arbitrului Iosif Fogel (Al­ IULIA r Eu şi bunicul; BRAD : Tre­ tu n ă ; Fota din Kiev; SEBEŞ r Legea turisire“ şi „învăţătoarea“ de
ba lulia), în meciul Locomotiva Alba nul prieteniei ; ILIA : Păianjenul de m ării; BARU MARE: Marele cetă­ Constantin Clemente, „Simbol" I NUNŢ
— Minerul Deva, care, în Ioc să tem­ aur i HAŢEG: Un cîritec din oaval i ţean ; LONEA: Legenda dragostei; şi „Evocare“ de Mănăştureanu,
pereze încordarea de pe teren şi din HUNEDOARA : Marfă de Ca.talonia ; TEIUŞ : D ezertorulZLA TN A : Două sau „Din Suceava către Iaşi" i
tribune din timpul meciului, a găsit ORAST1E: Mi-e set« i Misiune spe: mame; APOLDU DE SU S: Minciuna: de I. Popa Stăniileşti, care au
că este mai bine să... părăsească te­ c ială: DETROŞANl: Dragoste pe no-' GALAN : Prima z i ! F-atima. fost răsplătite prin vii aplauze. f
renul într-o situaţie dificilă pentru joc. te i De partea cealaltă i Născuţi în
La aceasta mai trebuie adăugat şi L. IONESCU
faptul că în aceeaşi zi fusese progra­ R * 10» II O
mat să arbitreze un alt meci la care
a refuzat să se prezinte. LUNI 1$ OCTOMBRIE 1959. Pro- MARŢI 13 OCTOMBRIE 1959. Muncitori şi tehnicieni ! .)
Pentru a fi Ia curent cu t o t ,D o i l ţ f H n ? ! I o n • J „ r , „ 4 ^ . , ? « i i
Toate aceste abateri de la regula­ gramul 1: 5,55 Sfatul medicului: Cura Programul 1: 5,55 Siitul medicului. ce e nou în tehnica sovietică^ i Conform deciziei nr. 240/1958 a M.S.P.S., îneepînd cu
mentul de joc, de la buna organizare ^abonaţi-vă din timp pe anul;
a meciurilor, de la disciplina spor­ de struguri; 6,15 Muzică u şo ară; 7,15 Tratamentul ou aerosoli; 6,15 Jocuri 61960 la publicaţiile de specia^ data de 1 octombrie 1959 s-a desfiinţat serviciul de noapte la
tivă, au fost sancţionate de Comisia f-iitate. Abonamentele se pri
regională de fotbal. Astfel, în şedinţa Jocuri populare romîneşti; 8,00 Mu- populare romîneşti; 7,30 Muzică u- Cmesc la orice oficiu prin făc­ farmaciile din oraş. Farmaciile funcţionează între orele 7 şi 23,
sa din 7 octombrie, comisia a hoiărît ătorii poştali şi difuzorii din
suspendarea pe o etapă a jucătorului zică de estrad ă; 8,30 Muzică sim-fo- şenră executată la acordeon; 9,00 iar duminica şi sărbătorile (egale între 8 şi 22.
I. Cismaş de la Şantierui Hunedoara, Lîntreprinderi -şi instituţii. !ţ
s-a dat avertisment jucătorilor I. Stan- nică ! 9,30 Muzică populară romîneias-' Muzică u şo ară; 10,20 Din muzica po- Pentru asistenţa medicală a bolnavilor şi pentru furnizarea
ciu (Victoria Haţeg), I. Nistor (Mi­ ANUNJ
nerul Deva), C. Golgoţiu (Minerul A- că î 11,03 Potpuriuri de muzică uşoa- poarelor; 11,03 Muzică de estradă; medicamentelor de primă urgenţă în timpul nopţii, populaţia sc
ninoasa), pentru atitudinea nesportivă ÎNTREPRINDEREA
de pe teren. Se ridică dreptuf de or­ ră i 11,30 Vorbeşte Moscova; 12,00 11,45 Radio Prichindel; 12,00 Melo- CINEMATOGRAFICĂ va adresa medicului de gardă a spitalului unde exisifi o trusă
ganizare a jocurilor de campionat pe REGIONALĂ DE STAT de urgenţă.
2 etape colectivului Locomotiva Alba Muzica de cameră de Mozartţ 12,45 dii populare romîneşti; 12,30 Tăii şi HUNEDOARA— DEVA
lulia,’ se suspendă pe 2 etape arbitrul angajează operatori-proiec-
Şt. Moraru (Sebeş), pentru neprezenta- Cîntece populare romîneşti; 13,05 popoare: făcuţi a ; 13,05- Muzică din ţionişti, posesori ai carnetelor In cazurile excepţionale cînd medicul de gardă nu are'm edi­
rea la joc, iar arbitru! Iosif Fogel de calificare categoriile I, II
(Alba lulia) se suspendă pe un an „Moscova, oraş iubit" — emisiune de opere; 14,00 Concert de prînz; 15,10 şi III, sau cu altă şcoală de camentul necesar bolnavului, va ii solicitat un farmacis't cTe gar­
de zile. Ciclul „Muzică de cameră romîneas­ specialitate. dă de Ia domiciliu
cîntece: 13,22 Muzică distractivă; că“ ; 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,25 Doritorii se vor adresă în ­
De asemenea, Comisia regională de 14.00 Din muzica popoarelor; 15,10 Gelul „Muzica şi viaţa; 18,05^ „Limba treprinderii cinematografice Pentru buna desfăşurare a activităţii farmaceutice în ora­
fotbal atrage atenţia colectivului Uni­ Concert de estradă ; 15,45 Note de lec­ noastră“. Vorbeşte Acad. prof. Al. din Deva, str. Dr. Petru Gro- şui nostru, populaţia trebuie să se aprovizioneze, în tint-ouî zilei
to r ; 16,00 Muzică simfonică; 17,45 Graur • 18,15 Concert de muzică din za, nr. 5, telefon 355.
necesare asigurării bunei desfăşurări Muzică uşoară; 19,05 Minerii de la operete; 19,30 Muzică corală din ţări cu antinevralgice, calmante uşoare şi alte articole" medicamen­
a jocurilor. Rovinari. Radioreportaj; 19,20 Con­ prietene; 20,30 Jurnalul satelor; 21,30
Cîntarea Romîn-iei. Itinerar liric pre­ toase care nu constituie urgenţă şi care nu vor îi' eliberate sub
? cert de muzică populata romînească; zentat de Petru Vintilă ; 22,30 Concert nici un motiv în timpul nopţii.
Anaiizînd contestaţiile făcute lă me­ 20.00 „Luna prieteniei romîno-sovie- de valsuri ; 23,03 Concert simfonic.
ciurile din etapa trecută, subcomisia tice“ : Recitalul violoncelistului Msti- Prin această măsură bolnavul va îi sub directa s* compe­
de omologări a hotărît: meciul Loco­ siav Rostropovici; 23,10 Muzică din Programul H : 14,30 Program emis
motiva Alba — Minerul Deva se c- operete. de studioul regional Iaşi ; 15,00 Pro­ tenta îndrumare a medicului de gardă în timpul ncplTr. care-i
mologhează cu rezultatul de 0—3, de­ gram muzical dedicat fruntaşilor în
oarece echipa Locomotiva nu a pre­ Programul U i 14,30 Muzică de producţie din industrie şi agricultură ; va da asistenţa de urgenţă şi me dicamentele necesare în mod
zentat carnetul U.C.F.S. al unui ju­ estradă; 15,30 „Compozitorii noştri 15,30 Muzică uşoară: 16,45 Carnet de gratuit.
cător ; meciul Metalul Cugir — Aurul cîntă eroii clasei muncitoare“ ; 16,15 reporter ; 17,30 Emisiune muzicală pen­
Certej se omologhează cu 3—0, de­ Concert de estradă;. 17,15 Ştiinţele tru copii; 18,05 Muzică populară so­ - <— 1
oarece, conform regulamentului, Aurul moderne confirmă materialitatea lumii; vietică; 19,30 Formaţii romîneşti de
Certej nu trebuia să refuze arbitrii şi 17,35 Program de lieduri; i’8,20 Cîn­ muzică . uşoară ; 20,06 Selecţiuni din dÍ n t r u * y.
să accepte joc amical.; meciul Victo­ opéra „Boris Godunov“ de Musorg-
ria Călan — Victoria Haţeg se omo­ tece şi jocuri populare romîneşti : 20,00 ski ; 23,15 Concert de noapte. c a m p a n ia a g r ic o l ă m
loghează cu rezultatul de 3—0, deoa­ Jocuri- populare romîneşti; 20,28 Muzi­
rece echipa oaspe a oprit desfăşurarea că uşoară romînească; 21,15 Muzică A \t\ __«f an i nr i
jocului în min. 84. I
C.R.F. obligă colectivul Minerul populară romînească; 21,45 Izvoarele BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
fermecate: Emisiune de folclor; 22,20 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
Concert de noapte ; 23,15 Melodii popu­ 20.00, 22,00, 23,52 (programul I), 14,00,
lare romîneşti. 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul II).
Timpul probabil în regiunea noastră tlM ÎLJt
. AKStilE
Pentru 11 octombrie 1959, 10 şi 16 grade iar noaptea îriffe 3 şi 8
grade. Vînt potrivit din sectorul sud- «i
vreme nestabilă cu cer variabil mai estic.
mult noros. Ploi slabe locale in ;-*¦fVaa»/XWw<' -
Pentru următoarele 3 zile,
regiunea de munte. Temperatura îh
Uşoară scădere, ziua va oscila între vreme schimbătoare tavorabilă ploilor.
Temperatura in scădere.