Page 43 - 1959-10

Nr. 1494
r I WISAir^ SOME PAVKTIP n i
Sectorul în care îşi desfăşoa-"
ră activitatea organizaţia de
bază nr. 2 de 1aJexploatarea mi­
nieră Lonea este un sector greu
sau, mai precis spus, trece în a organizaţiei de bază lipsă s'-a arătat că tineretul nu.
prezent prin greutăţi mari. Stra­
iele în care înaintează galeriile
şi abatajele acestui şeilor au
iost exploatate cu cîteva dece­
nii în urmă de capitalişti. Cînd
au închis mina capitaliştii n-au
lăsat nici un document care să
indice poziţia vechilor lucrări.
In ciuda acestor greutăţi rea­
le colectivul sectorului, în frun­
te cu comuniştii desfăşoară o
activitate entuziastă şi în majo­
ritatea lunilor care au trecut de
la începutul anului şi-a înde­
plinit sarcinile de plan. La a-
c.easta a contribuit în mare mă­
sură faptul că la recomandarea
organizaţiei de bază, în cele
mai grele şi complicate locuri
de muncă au fost trecute să
lucreze brigăzi bune, conduse
de comunişti. Totuşi, în peri­
oada care a trecut de la începu­
tul anului sectorul a rămas da­
tor cu o însemnată cantitate
de cărbune.
Gum putem să lichidăm a-
ceastă rămînere în urmă şi să
îndeplinim ¦angajamentul de a
da peste plan 1.000 tone de căr­
bune şi de a realiza 100.000
lei economii ia preţul de cost?
Problema aceasta a constituit
principalul ohiect ai ' dezbate­
rilor purtate în cadrul adunării
generale de dare de seamă şi
alegeri, care a avut ioc recent
în organizaţia de bază din sec­
tor. Unii s-au oprit în cuvîntul
lor asupra activităţii tehnico-
organizatorice făc.înd propu­
neri importante de îmbunătăţire
a muncii. în această direcţie.
Cei mai mulţi însă, au legat
rezultatele obţinute în produc­
ţie de activitatea comuniştilor
din organizaţia de bază,„-ac-
centuîrid că dacă această activi­
tate s-ar fi desfăşurat la un Tovarăşii Cărcăleanu, ’ Ma­ nu fie trecut, nu există greutate acolo- unde s-a muncit orga­ făşurată de organele compe­
nivel mai ridicat multe din de- rian şi alţii au criticat vechiul care să nu poată fi învinsă.
ficienţe rr fi fost înlăturate şi birou al organizaţiei de bază
E3**
P R E V E D E R IL E P L E N A R E I G .C . A L P .M .R .
Poate fi redus pracufi
In urma plenarei O.C. al P.M.R. din
13-14 iutie a.c., colectivele de mineri
din Valea Jiului, depisiînd o seamă
de rezerve interne încă nefoiosite, şi-au
. mărit angajamentete privind reducerea
preţului de cost al cărbunelui. Astfel,
valoarea economiilor pe care s-au an­
gajat să le obţină colectivele secto­
rului carbonifer din* acest bazin, în
cursul anului curent, se ridică la 20
milioane lei.
Una din rezervele interne pe care
şi-au propus s-o' valorifice minerii, este
calitatea cărbunelui. Reuşind să- dea
cărbune p .cărui calitate să respecte
normele admise, colectivele exploatări­
lor nu numai că nu plătesc penalizări,
dar primesc însemnate bonificaţii, ceea
ce influenţează favorabil preţui de cost.
Din păcate, în majoritatea cazurilor
procentul de cenuşă este depăşit şi, ca
urmare, exploatările plătesţ însemnate
sume de bani. Aşa, de pildă, pentru
nerespeciarea normelor de calitate, ex­
ploatarea minieră Lupeni a plătit în
cursul primului semestru ai acestui an
suma de 3,600,000 lei. Asemănător se
prezintă situaţia şi la mina Aninoasa,
Pentru a vedea care sînt
cauzele care contribuie la neres-
pectarea normelor tţe calitate, pre­
cum şi posibilităţile pentru respectarea
acestor măsuri, am efectuat zilele tre­
cute un raid-anchetă la exploatările
miniere din Lupeni şi Aninoasa. iată
o parle din constatările făcuic.
Puţine motive obiective
s! multe subiective
O parte dintre inginerii şi maiştrii
cărora ii s-a cerut părerea în legătură cu
tema raidului de faţă, au încercat să
explice depăşirea procentului de cenuşă
admis cu ajutorul unor moilve mai pu­
ţin întemeiate. Aşa, de pildă, existenţa
unor intercalaţii de sţeril şfărimicios,
car'’ nu permite efectuarea unei alegeri
corespunzătoare. Este acîevărai că e-
xiştă şi astfel de cazuri, dar ele nu
caracterizează nici pe departe locurile
de jrumcă aîe celor două exploatări
Mai sînt încă unele cadre lehnice care
afirmă că „s-a făcut totul, dar în za­
dar“, că „alegerea sterilului constituie
cenlruf preocupărilor întregului colec­
tiv,..“ Dacă aşa ar sta lucrurile ar în­
semna să nu exisle producţie reţmlală
p?,plru. şist- vizibil. Qr, realitatea dove­ sifieaiă ptegerea. Mulţi ipuiştri însă dire perfectă. In acest fel, în timpul triei ; 20,20 Noapte bună, capii; 21,00 romîneşti; 23,15 Concertul „Noapte
deşte că majorităţii sectoarelor li se
rebut ează lunar sule de tone tocmai
pentru existenţa şistului vizibil.
Principala cauză pentru care nu se
respectă procentul de cenuşă admis —
D im m i s o r j m s m i l u i Pag. 3
'tfa^iia&-?CTsaacreao3<g!i53 sassesaa
;fí Ít ; In Edsfura poisfică
au a p ă r u t :
Tînărul Leon Pi­ FK. M A R X - F. E N G E L S :
tic de la Uzina de O-
în urmă reparat utilaj mi­ pere a k s e vot. 9. p
nier din Petro­
şani este un rabo- 720 pag., 15 lei 7
\\* \ % \ f, '# '. ! tor priceput. El îşi V olum ul al 9-!ea cuprinde
' pentru' stfperfiLialitateav’ cu care; depăşeşte în fie­ articolele scrise de Marx
Adunarea de dare a tratai, activ itateao rg an izaţiei care tună norma în şi E ngels in perioada mar-
de seamă şi alegeri U.T.M. şi comitetului' sindical' medie cu 30—40
de secţie. Legat de această la sută; tie-decem brie 1853, .In care
ci dem ască racilelej şi v i­
Fotografia ni-! ciile . orlnduirii ca piialiste,
nr. 2 — raîna Lonea şi-a' adus tot aportul pecaré l-ar înfăţişează pe Leon rinduielile, reacţiodve. din
fi putut aduce în producţie iar Pitic lucrind la: ra-
statele europene şi funda­
consfătuirile de producţie s:au. m entează poziţia ş i tactica
ţinut neregulat, mai' mult ia tn-î
— cu toate greutăţile — pla­ limpiare. boteză. p ro le ta ria tu lu i i n , cele mai.
nul de producţie şi angajamen­
tele. luate în întrecerea socialis­ — Noul birou al organizaţiei im portante prob Urme ale po­
tă ar fj fost îndeplinite. de bază —• a spus tov. Corio-
ian Nicoara după ce a criti­ liticii interne şi • externe a
Din lucrările adunării a reie­
d ife rite lo r ţă r i. |j /
şit că nu toţi membrii organi­ „P.M .R. — P A R T ID / M A R X IS T -
zaţiei sînt. activi. Astfel, aşa
cum s-a arătat în adunare, unii cat o parte din lipsiirile birou­ La un centru de semiindustrializare a prunelor L E N IN IS T 'AL C L fA S E l M U N ­
tovarăşi ca Mihai Szocs, Du­ lui vechi — să nu lase toată;
mitru Rogobete. N-icolae Bobar munca în spatele unui singur CITO ARE, FORŢA] CONDU­
nu frecventează cu regularitate om pentru '6ă oricîi s-ar strădui
adunările generale ale organi­ acesta, el nu va putea face faţă Intraţi in incinta centrului de triaiizare a prunelor din Tuştea. de despărţituri. Aici am avut CĂTOARE A PO NO RU LU I IN
zaţiei şi nu depun activitate po­ tuturor sarcinilor. lucrează în cele două schimburi prilejui să cunoaştem pe munci­
litică îri mijlocul colectivului din semi industria Uzare a prunelor peste 60. de femei. toarea fruntaşă Maria Gheor- LU PTA PENTRU, C O NSTRU I­
care fac parte.. Adunarea, organizaţiei de ba-' din Tuştea, privirile ne-tvu fost gfhio-ni. La uscătorie s-au pregă­
za pentru darea de seamă şi, atrase de cete 6 cazane în care: Intre timp, de noi se apropie tit pînă acum peste 7.100 kg, R E A S O C IA L IS M U L U I“.
Slaba activitate şi chiar inac­ alegeri a fost bogată în învă-, se fierbea magiunul. uri om intre două vîrstev fl cu­ prune.
tivitatea unor membri ai orga­ ţăminte. Analizînd în lumina, noaştem ; e tov. Victor Sora, (C olecţie „In afutorţul celo-
nizaţiei de bază îşi găseşte ex­ Am intrat in vorbă cu minui- responsabilul centru iul. Am vi­ Ultima vizită am îăcut-o în
plicaţia în slaba activitate a documentelor plenarei C.G. a! zitat împreună şopron ui în care magazia centrului. Frumos în­ care stu d ia ză S ta tu tu l,
vechiului birou al organizaţiei P.M.R. din .13—14 iulie a.c. ac-; toaiele Ringurilor uriaşe de mes­ erau instalate cele 20 de lozniţe treţinută, în interiorul acesteia
de bază. Tovarăşii -Va-siîe Ba­ tivita tea politică şi organizato­ tecat şi am aflat şi numele une­ pentru afumat prunele. De ia am văzut despărţituri pentru P .M .R .“). fj! j , ,
lanţă, Edua-rd Teear, Ion Căr- rică desfăşurată de. organiza­ ia dintre e le : Mnria Vlădoni. data de 1 septembrie s-au afu­ prunele uscate, pentru cele afu­
căleanu şi -alţii au arătat în ţia de bază p'entru îndeplinirea, mat peste 2-.600 kg. pro re. Am mate şi pentru butoaiele cu ma­ 40 pag., 4 5 ' bani ' k l r
sarcinilor de plan şi a noilor', la dînsa ani aliat multe lu­ cunoscut pe cele mai. ine. '!îna- giun.
cuvîntul lor că numai o parte cruri frumoase. tice muncitoare: Edita Baie, Sa- M. BAH ITO d/, — M ierospciolo-
din membrifi vechiului birou au angajamente luate în. întrece­ veta Baie, Altiţa Armjoni şi al­ Din relatările tov. Sora am a- gie — o \u to p ie reacţionară"
activat, restul figurînd' în birou rea socialistă, adunarea a dai — Noi trebuie să lucrăm cu tele, care cu multă pricepere a- flat apoi că planul se realizează
doar cu numele. un preţios ajutor noului birou mare grijă — ne spunea tova­ !eg prunele uscate din lozniţe. în întregime atît la prune us­ 156 pag., 3 2 0 lei I
ales. Aplicând aceste învăţămiri-, răşa Vlădoni — să strecurăjm! cate cit şi Ia cele afumate şi că
Aşa după cum s-a arătat în te, a-ntrenînd pe toţi. comuniş­ intr-o clădire special, amena­ se depun eforturi pentru reali­ Lucrarea dpm bate lîn m o d •
adunarea generală, vechiul bi­ tii la muncă activă, urmărind prunele, să fim atente să nu se jată erau instalate cuptoarele zarea pfanuiui: şi la magiun. Pî­
rou a început multe lucruri bu­ mai îndeaproape fel.u! în care' afume. O parte din produsele ce pentru usc.at prune, cu cele 120 nă în prezent fa acest sortiment docum entat, şi co.Lvingăibr
ne, dar nu le-a'dus pînă la ca­ se achită de sarcini fiecare Ie realizăm sînt destinate, expor­ planul este realizat numai în u n u l d in curentele la 'm o­
păt. Astfet, el s-a preocupat de membru; de partid, exercitînd tului. proporţie de 40 la sută. dă din spaiologia burgheză
formarea unui activ larg în un control mai competent asu­
care au fost atraşi peste 6 0 ;din pra activităţii conducerii ad­ Din i-orbă in vorbă, am a- Materia primă — prunele — > co n tem p o iia n â — ¦a şa (n u m i-
minerii şi tehnicienii fără de ministrative a sectorului, spriji-, ffat că la centrul de setmjndus- este obţinută din achiziţii, dc
partid, cei mai huni din sector. niirdii-.se- într-o măsură mai pe raza cooperativei Berthelot. ¦ ta m icroşâciologile. Q ejnas-
Munca depusă în direcţia aceas­ mare pe activul fără de. partid, Nttm-ai tov. Mimis Craiu, gestio­
ta a rămas însă fără rezultat pe organizaţia U.T.M. şi pe ro-j nar al filialei din Răchiiova, a •1 c în d c a r a c te r u l m t i ş t i i n ţ i -
deoarece, biroul nu s-a îngrijit mitetu! de secţie sindical noul achiziţionai pînă în prezent pes­
birou al organizaţiei de . bază te 50.000 kg. de prune. fie, apolo g etic al ieorihlor
în continuare de educarea aces­ va reuşi să mobilizeze colecti­
vul sectorului la lichidarea ră­ SiDONIA RUSAN T susţinute de I. Moreno
In raionul Haţeg corespondentă (S .U .A .) 1 şi G. G uruitch
ii
(F ranţa), autorul arată că
Mai multă aienfie preluării produselor r e a lită ţile ¦so cia le- c o n te m ­
dir. coniracfări şi achiziţii porane pipt fi stu d ia te in m od
ştiin ţific n u m a i, de pe po-.
(O rm are din pag. l-a ) şi Valea Lupului, de pildă, s-au ziţivle 'm aterialism ului dia­
achiziţionat 2.000 kg. griu şi se
septembrie. Cooperativa „Sălă- putea achiziţiona şi mai mult. lectic şi m aterialism ului is­
şan,o“ din Sălaş in jur a 1.000
kg. griu iar cea din Bătui Ma­ Dezinteresul pe care t-a ma­ toric. f i
re 2.000 kg. griu. Rezultate slabe nifestat conducerea cooperati­
tui activ. punerii în 'urmă la îndeplinirea in munca de achiziţii, au obţinut velor faţă de problema achizi­
angajamentului luat în întrece­ şi celelalte cooperative. Con­ ţiilor. uşurinţa cu care !mele
De asemenea, biroul a acordat rea socialistă. ducerile lor invocă diferite mo­ sfaturi populare comunale au
o slabă atenţie muncii.agitato­ tive. neplauzibile. Constatările privit această sarcină importan­
rilor neglijând instruirea şi în­ Cînd toţi comuniştii pun umă­ făcute pe teren au dovedit că tă şi slaba muncă politică des­
drumarea activităţii lor. rul, nu există obstacol care să
nizat, cantităţile de griu achi- tente a făcut ca din. cel'e 589
ziţionate sînt mari. La Livadia tone cereale să se realizeze o
M. GRISTESCU cantitate foarte mică.
.Îi .r ta/ Unul din produsele care o-
cupă un Joc d^e ,spfimcL-Jn pla­
nul de. achiziţii al Uniunii ra­
ionale este finul.. Deşi pentru
achiziţionarea finului au fost în­
fiinţate 29 centre de achiziţii,
din planul de 3.320 tone fin nu
aşa după cum afirma şeful sectorului 1 an separat problema- calităţii. Conside­ inginerilor şi maiştrilor, cate trebuie s-a realizat decît 624 tone.
af minei Aninoasa — o constituie ale­ răm că această problemă prezintă o să se convingă o dată pentru totdea­ Avind in vedere această si­ r* t 1/—•f-v
gerea insuficientă a sterilului din căr- importanţă deosebită şi deci că ar 0: una că respectarea normelor de cali­ tuaţie nesatisfăcătoare, in mun­
hune. De fapt acest lucru este confir­ meritat ca cel puţin o dată la se­ tate constituie o preţioasă sursă de ca de preluare a. produselor a- COOPERATIVA „PROGRESUL“ DEVA â
mat şi de cifre. Cercetînd analizele mestru să fi constituit obiectul unei economii. gricole contractate şi a celor
zilnice ale calităţii cărbunelui la mina temeinice analize. achiziţionate se impune ca sar­ Sediu! central : sfr. Dr. Petru G roza, nr. 2 â
Lupeni, se poate constata că cel mai Ţinînrî seama de constatările prezen­ cină imediată cooperativelor şi 'î
mare procent de cenuşă se înregistrea­ Există numeroase tate în acest materia! şi aplicînd: în sfaturilor populare comunale M ECOTĂ â
ză la bulgări (peste 80 mm, diame­ pos:biiltăţî să-şi organizeze mai bine acti­ faenim deser «!!rea populaţiei, prin centrele sale:.
tru). Şi, fireşte, aceşt lucru are o marc : practică cele mai eficace măsuri pri­
influenţă asupra întregii producţii. De Din discuţiile avute cu factorii com­
vind îmbunătăţirea calităţii cărbunelui,
colectivele de muncă ale minerilor din
remarcai că tocmai aici s-ar putea petenţi de la cele două exploatări, a Valea Jiului, vor putea obţine econo­ vitatea mai ales acum cînd a.
efectua o alegere mai bună, dacă ar reieşit că există numeroase posibilităţi mii însemnate, început şi recoltatul porumbu­
exisia intr-adevăr o preocupare pentru de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui. N. ANDRONACHL lui.
acest lucru. • n confecţii pentru femei şi copii, cu mate- â
Se vorbeşte atît de mul! despre ale­
Dar iată şi alte cauze. gerea sterilului, ineît această problemă riaîul clienţilor sau al cooperativei 'i
In Valea Jiului se mai practică încă a început să devină banala. Şi totuşi MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 196,0 â
sistemul lucrului în asali; La începu­ nu se face o alegere pe măsura ce­ Spectacole cinem atografice m spălătorie pentru lenjerie, în str, Cuza i
tul fiecărei luni, brigăzile rumîn de rinţelor. in această privinţă un. rol Vodă, 8 i
i
obicei sub plan. Pe măsură ce timpul hotărîtor ît an maiştrii şi mai ales n lucrări de artă fotografică, în str. Dr, i
trece însă, începe bătălia cu minusul agitatorii. DEVA : Escadrila „Liliacul“ : ALBA gosic pe no te; Fata din Kiev 3
înregistrat în prima parie a ! lunii. in i iULlA : Eu şi bunicul; BRAD : Tre­ SIMER1A r Fata din Kiev.; SEBEŞ Petru Groza, nr. 17 3
această situaţie calitatea cărbunelui Procenlul de cenuşă va putea să nul" prieteniei ; IU A : Păianjenul de Legea m ării; BARU MARE
este neglijată nu numai de către mineri, scadă şi alegerea sterilului Va fi mulf a u s ; HA.ŢEG: Un tintec din cav aj; Marele cetăţean ; LONEA: Legenda H dogărie (căzi, butoaie) 3
uşurată dacă intercalaţiile de steril 3
IU lucrări de zidărie 3
dar şi de' călre maiştri sau ingineri. vor fi puşcate separat. D ar1pentru a- I HUNEDOARA : Marfă pentru Catn’.o- dragostei; TEIUŞ : Dezertorul ; ZLAT- 3
| § zugrăveli — vopsitorie 3
In afară de aceasta, la unele bri- ! ceasiaeste nevoie ca inginerii şi maiş­ n in ; ORĂŞTIE: Mi-e se te ; Mi­ N A : Două m am e; APOLDU DE
găzl se înfiineşfe un formalism in ac­ trii să dea mai miflh), tindicaţii în a- siune specială r PETROŞANI: Dra- ŞLţS : Minciuna. H lucrări de piâpumâne 3
ţiunea de alegere a sterilului. Contrar ceastă privinţă şi să ia .măsuri atunci 3
indicaţiilor date unii muncitori nu de­ cînd constată că, în goana după cît m* B 3
pozitează sterilul ales pe podidiră, ca mai multă producţie, brigăzile negli­ G arantăm calitatea lucrărilor 3
apoi să fie transportat separat, ci ît jează alegerea sterilului. Programul I 7,15 Marşuri pentru cert de estradă ; 14,40 Lectură drama­
fanfară; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 tizată : „Pădurea rusească“ de Leonid ' ' • f '-—J — I u j v—,J u j r i___t ¦ I i__ I \___! . i v i «— r i _ ;
Vreau să ştiu ; 11,03 Melodii populare Leonov; 16,50 Curs de limba ru s ă ,
încarcă pe cratere laolaltă cu cărbu­ Auaiajeie fruniale care merg cu pră­
nele; ; , ¦( • buşire, e necesar să fie podite corect rqţnîneşli;; l$,Qp Cîptece sovietice' de 17,00 Cîntă Alexandra Iakovenko şi
Alegerea defectuoasă a sterilului se (dacă e posibil, chiar cu pociitură du­ m uncă; 13,05 Fragmente din suita Vinogradov; 17,30 SSătui medicului'•
mai dafnreş-te şî unor deficienţe de or­ blă), pentru ca îh momentul cînd se „Visul unei nopţi de vară“, de Men- Sfaturi pentru hipertensivi - 19.00 Mu-
din tehnic. Dc pildă-, este îndeobşte exploatează fdia imediat inferioară să dclssoiin-Bartholdy; 14,00. Concert zivă u şoară; 19,30 Teatru la micro­
cunoscut că atunci cînd se ajunge cu nu curgă în cărbune bucăţi de rocă de prînz;. 15,10. Program muzical de­ fo n : „Botezul focului“ ; 21,45 Simfo­
exploatarea la culcuşul stratului cîe dicat fruntaşilor în producţie din nia nr. 5 în mi minor opus 95 „Din
cărbune, creşte procentul de steril, Toc­ sfărîmată din tavanul artificial. Re !n.duştrie ş i . agricultură ; 1.6,15 Vor­ lumea nouă“ de D vorak; 22,30 Cîn-
asemenea, în abatajele care se ram-
mai în aceste cazuri ar trebui inten- ; bleiază total, trebuie să existe o po- beşte M oscova!; 18,00 In slujba pa­ tecc de dragoste şi jocuri populare
neglijează acest lucru şi ca atare se exploatării feliei inferioare, materialul Şcoala şi v ia ţa ; 22,30 Din cîntecele hună, somn uşor“.
înrăutăţeşte calitatea cărbunelui. de rambleu nu mai poate curge în înaintaşilor noştri ; 22,45 Concert sim­ Buletine de ş tiri: 5,00, 6,00, 7,00,
In şpate’o acestor cauze se observă cărbune. fonic. 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
slaba activitate desfăşurată de unele [ Nu avem pretenţia că am prezentat Programul II: î4,07 Din repertoriul 22.00, 23,52 (programul 1) 14,00, 16,00,
organizaţii de partid şi sindicale. Dacă în acest material noutăţi. Cu toate a- 18.00, 21,00, 23,00 (programul 11).
orchestrei de muzică populară „Cer-
se mai inHinesc oameni care aruncă cestea sînt lucruri foarte utile, dar de negura“ din Piatra Neamţ: 15,00 Con-
sterilul pe craler sau nici măcar nu-1 care cadrele tehnice ale minelor din Timpuî probabil _ ’ ANUNT |
aleg, aceasta înseamnă că agitatorii Valea Jiului ţin mai puţin seama. în regiunea noastră
din aeel sector au desfăşurat o acti­ Pînă Ia sfîrşituj anului mpi e foarte în tre pr in d e re a
vitate sub. învălui sarcinilor. Rezultă puţin. Pe de altă parie, din economiile PENTRU 13 OCTOMBRIE 1959:
că nu li s-a arătat oamenilor ce în­ pe care s-.au angajat să le realizeze Vreme uşor nestabilă cu cerul varia CINEMATOGRAFICA
seamnă să extragă cărbune de bună bil. Zi-ua mai noros iar noaptea mai REGIONALA DE STAT
calitate, câ n-a încercat nimeni să-î minerii acesiui bazin, ş^a obţinut toarte mult senin. Ploi izolate în regiunea HUNEDQARA-DEVA
convingă că nerespeetarea normei de puţin. Se impune deci, qa a sarcină de de munte. Temperatura variabilă; ziu?
prim ordin, intensificarea eforturilor va urca între 14 şi 18 grade, iar noap angajează operatori-proiec-
cenuşă duce la diminuarea realizărilor în această direcţie. In timput care a tea între — t şi 4 grade. Vînt po­ ţionişti, posesori ai carnetelor
trivit cu intensificări din sectorul nor de calificare categoriile 1, II
şi deci la micşorarea eîştiguriîor. mat rămas trebuie să fie folosite toate die. şi III, sau cu altă şcoală de
¦ PENTRU URMĂTOARELE TREI specialitate.
Că s-a muncii ştab pe linia îmbu- posibilităţile care stau la îpdemîna ini- Z!LE: Vremea se îmbunătăţeşte uşai
dar cu nopţile reci. Doritorii se vor adresa În­
uăiăţiru calităţii cărbunelui, o dove- , nerilor. fn. această acţiune sînt che- treprinderii cinematografice
din Deva, sir. Dr. Petru Gro-
deşte şi faptul c.ă la mina l upeni niţi ' maţi să-mi spună cuvîntul mai ales 7.a, nr. 5, telefon 355.
comitetul' de partid şi nici cel sindi- agitatorii organizaţiilor de partid. De
cai n-au analizai niciodată în acest asemenea, un rol de seamă le revine