Page 45 - 1959-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Anul XI Nr. 1495
aan
IN V A L E A J I ULUI
întrecerea minerilor
Prin sporirea randamentelor
Minerii de la Uricani s-au si­
tuai amil acesta mereu în frun­
tea întrecerii socialiste desfăşu*
rată între exploatările din ba­
zinul carbonifer al Văii Jiului.
Rezolvarea propunerilor făcute
în consfătuirile de producţie şi
aplicarea iniţiativelor noi în în­
trecere, au făcut ca toate brigă­
zile minei să-şi realizeze ritmic
sarcinile de plan, sporind tot­
odată considerabil productivita­
tea muncii. De remarcat că pro­
ductivitatea realizată în luna’
septembrie se ridică la 1,078 to­
ne pe post, pe exploatare.
In sprijinul siderurgiştilor
Bilanţul lunii trecute a fost
încheiat de către minerii din Lu-
peni cu o realizare m inunată:
peste 1.700 tone de cărbune ex­
tras în afara sarcinilor de plan.
In fruntea întrecerii socialiste
desfăşurată între sectoarele mi­
nei s-a situat sectorul I! cu un
plus de peste 700 tone.
Acum minerii acestui sector
şi-au sporit eforturile. Ei aplică
cu succes în toate frontalele ini­
ţiativa „Ziua şi îîşiaV Condu­
cerea sectorului a trecut Ia apli­
carea din primele zile ale lunii
octombrie a unor judicioase mă­
C o in u M sia t Io a n FiU'P Au termina? însămîn}aîu! griului
este um d din cei m ai)
butii rindelari de la '
secţita 111-a m eca n i­
că a Atelierelor C .F.R. S
Sim eria. El lucrează deodată ta i
două m aşini de rm delat, depăşindu-şi C
Lunar norm a in m edie cu 5 ta sută. )
< IM C L I Ş E U : T o a , Io a n F ik p l a ')
^ locul de m uncă.
Ajufă la culesul
merelor
La gospodăria colectivă din
satul Galaţi, raionul Haţeg,
muncile agricole de toamnă sînt
pe sîîrşite. A mai rămas de
t. strîns o parte din merele gos­
podăriei.
La cererea preşedintelui gos­
podăriei colective, pionierii şi e-
levii Şcolii elementare din Ga­
laţi, în frunte cu învăţătorii lor,
s-au angajat să ajute pe colec­
tivişti la strînsul merelor.
Numai într-o singură zi ei au
adunat peste 450 kg. mere de
bună calitate. Printre elevii şi
pionierii care s-au evidenţiat mai
mult în această muncă sînt Pe­
tru Suoiu, Lici Danci, Eugen
Gherman şi Mihai Suciu.
MIRCEA DAJU
corespondent
SSSSfâ---------------------
O nouă gospodărie colectivă
Ţăranii muncitori din comu­
na Pojoga, raionul Ilia, urmă­
reau de mult timp rezultatele
obţinute de colectiviştii din alte
comune. Producţiile agricole ob­
ţinute şi veniturile mari realiza­
te de colectivişti depăşeau cu
mult cele ale ţăranilor munci­
tori.
La îndemnul organizaţiei de
partid 57 familii din comuna
Pojoga au pornit pe drumul bel­
şugului şi al bunei stări. Dumi­
nică, 11 octombrie, ei au inau­
gurat, într-un cadru sărbătoresc,
gospodăria colectivă în care au
adus 112,52 ha, teren, animale
Miercuri 14 octombrie 1959
Toate acestea, au făcut ca plu­
sul realizat de colectivul minei
Uricani în primele nouă luni
ale anului să se ridice la peste
14.600 tone cărbune cocsiîicabil.
Avînd create condiţii optime
de muncă în abataje, brigăzile
obţin pe zi ce trece realizări tot
mai frumoase în întrecerea des­
făşurată în cinstea zilelor de 7
Noiembrie şi 30 Decembrie. Ast­
fel, în perioada 1-10 octombrie
inclusiv, ele au extras peste plan
mai mult de 220 tone de căr­
bune.
suri tehnico-organizatorice, îar
rezultatele sînt cît se poate de
bune: prima decadă a lunii a
fost încheiată cu un plus de
peste 1.100 tone cărbune cocsi-
ficabil.
Realizări frumoase au obţi­
nut în această perioadă şi alte
sectoare de 1a mina Lupeni, ca
de pildă sectoarele IV A, IV B
şi V. Ele au extras peste plan
importante cantităţi de cărbune
cocsiîicabil, ceea ce constituie
un sprijin preţios pentru side-
rurgiştîi din Hunedoara.
Cele 35 hectare de teren des­
tinate pentru cultura griului de
toamnă, au fost arate şi însă-
mînţccte de către harnicii colec­
tivişti din gospodăria agricolă
colectivă „Retezatul“ a soiului
Nălaţi, raionul Haţeg.
-KS3-
La recoltatul porumbului
Duminică, din iniţiativa corni-
tetului U.T.M. af uzinei „Vicfo-
riaf/ — Călan, un număr de 350
de tineri — dintre care 200 yte-
mişti de la şcoala profesională
din localitate, s-au deplasat Ia
gospodăria agricolă colectivă din
satul Strei, unde au prestat
1.400 ore de muncă voluntară la
recoltatul porumbului de pe o
suprafaţă de 10 ha.
Munca voluntară s-a desfăşu­
rat într-o atmosferă plină de en­
tuziasm şi voie bună.
In mod deosebit s-au eviden­
ţiat elevii şcolii profesionale,
care prin felul cum au muncit,
cît şi pentru rezultatele obţinute,
de muncă şi producţie, utilaje
şi unelte de muncă.
In scopul organizării activită­
ţii gospodăriei colective, colecti­
viştii au ales în consiliul de
conducere pe cei mai gos­
podari oameni, pe cei care au
luptat cu însufleţire ca în co­
muna lor să ia înnţă gospodă­
ria colectivă. In unanimitate au
fost aleşi în consiliul de condu­
cere Matei I.az, Nicolae Popes-
cu, Rozalia Dreghincea şi alţii.
Inaugurarea gospodăriei co­
lective „7 Noiembrie“ din Pojo­
ga s-a încheiat cu un frumos
program artistic prezentat dc
echipa artistică din Zam.
— r— c"— ’---------------------- , -j<b>
< < ’><¦ '"î" ) f ţ ' t
>m
4 pagini 20 bani
ENIEIBOMINO-SOVIETICSrT’S
P ro g ra m e artistice
Mii de oameni ai muncii di n regiunea noastră au partici­
pat în aceste zile la festivităţile ce au avut loc în ca­
drul deschiderii „Lunii prieteniei romîno-sovietice“. In mai [ Ea Uricani, paralel cu
multe raioane au fost prezenta te programe artistice pregătite
de oasele raionale de cultură, şcolile medii, cluburile muncito­ C dezvoltarea continuă Inima Vulcanului
reşti etc. La Orăştie, de pildă, peste 500 de cetăţeni au asistat
la programul artistic prezentat de Casa raională de cultură -LJ]L a minei s-a înălţat Ţ - baie tot mai puternic
în colaborare cu Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ din localitate.
De asemenea, la Ilia, Sebeş, Brad şi în alte localităţi au L aici un nou oraş. A 1.2 octombrie 1949... au părăsit Vulcanul, fiind
fost organizate conferinţe urma te de programe artistice şi filme C şezat într-o regiune N —
sovietice. - aruncaţi pribegi pe drumuri, la
pitorească, cu blocuri moderne, 1 Zgomot de paşi, lovituri de cJiemarea minei care se tre-
P ro c e s literar ciocan, glasuri de oameni, ZQa d <n amorţeaia-i de mulţi
L noul oraş Uricani constituie o mîn- J amplificate de ecourile gale- ^ lncetul cu încetul porni-
C irca 700 de cetăţeni din Alba Iulia au asistat zilele tre­ riilor dau viaţă parcă subte- rd sd sg i-nfreacdi Munca en-
cute la procesul literar or ganizat de Consiliul raional r drie pentru minerii de aici. ranului. Liniştea de mormmt tuziastă a primilor muncitori
A.R.L.U.S. din localitate. Cu co ncursul colegiului de avocaţi din ce a străjuit de multă vreme de a -c - pr[nfre care P doczki
Alba iulia', a fost pregătit şi prezentat procesul literar pe j- IN CLIŞEU: Vedere a noului -j mina închisă de capitalişti, yu^elm , Petruţ Cornel, Le­
marginea filmului sovietic „Zboară cocorii“ premiat la festiva­ se destramă. Locuit ei ^ este^ g r a n d ioan, Sabău Vasile,
lul filmului de la Gannes. Procesul s-a bucurat de un bine [ oraş muncitoresc Uricani. 1 luat de clocotul' muncii noj Gros Ioan şi alţii a adus ziua
meritat succes. In continuare a urmat vizionarea filmului. care se intensifică tot mai mult aşteptată, ziua în care
H h m in ie ra s â mult. Trec zile. săptămîni in primele vagonete de cărbune
Conferinţe închinate pe şir şi odată cu ele se duc ur- au p r ă s it subteranul, înăl-
marii prietenii mele trecutului, se năruie pro- ţindu-se spre lumina zilei. A-
Ţăranii muncitori din unităţile agri­ rocîrea fiţuicii cu veleităţi de ceasta a fost ziua de 9 aprilie
Zilele fre'oute la şcoala medie mixtă din Petroşani ău avut loc cole socialiste şl cel cu gospodării in­ a fi fost independentă, care in !951, ziua cînd inima minei
mai multe conferinţe pe te me legate de prietenia de ne­ dividuale din satele comunei Vefei cu­ urmă cu două decenii scria, ca a început să bată din nou...
zdruncinat între popoarele romîn şi sovietic. La olasele V— nosc importanta efectuării lucrărilor a- fiind un fapt divers al zilei, S-au înscris de atunci pe
VII, precum şi cadrelor didactice le-a fost expusă de către to­ gricole în perioada optimă. Ei ştiu din despre „moartea Vulcanului“, răbojul vremii doar 10 ani. Un
varăşa Titescu Elena conferin ţa intitulată „Prietenia romîno- experienţa de cultivatori că numai Cei 40 de muncitori care au deceniu care in nemărginirea
sovietică“. In cadrul expunerii s-au relatat faptele care au griul semănat la timp înfrăţeşte bine, început să lucreze ta redeschi- timpului înseamnă doar un
dus la cimentarea prieteniei din tre marea Uniune Sovietică şi intră viguros în iarnă fiind" capabil să derea minei, cu fiecare lovi- strop neînsemnat. Pentru Vul-
ţara noastră, ajutorul primit de poporul nostru din partea po­ suporte temperaturi scăzute şi dă rod turâ de ciocan pecetluiau par- CPn insă acest deceniu a insem-
porului sovietic. Conferinţe pe această temă au avut loc şi la bogat. Tocmai din aceste considerente câ pentru totdeauna soarta riat nespus de mult. Mina s-a
alte clase. ţăranii muncitori din comuna Veţel stăpînirii de altădată, cu fie- redeschis, faţa oraşului s-a
care picătură de apă evacuată schimbat, clocot de muncă en-
Fotomontaje au pregătit terenul iar acum seamă­
| n cadrul aceleiaşi şcoli au fost confecţionate două fotomonta­ nă grîu de toamnă. Pînă în prezent
je. Unul oglindeşte suc cesul epocal al lansării celei de
au însămîmţat mai mult de 50 ba. O
a treia rachete cosmice de că tre Uniunea Sovietică, iar cel
bună parte din suprafaţa de grîu ae
va însămînţa în această comună şl
după culturi tîrzii ca porumb şi car­
tofi. De aceea, colectiviştii şi înfovă-
de-al doilea înfăţişează aspecte privind dezvoltarea oraşelor răşiţii intensifică recoltarea porumbu­ din galeriile inundate de ca- luz^-stă, cinte'c de^ viaţă nouă
Uniunii Sovietice. lui. Ei au recoltat circa 130 ha. po­ oitatisti scoteau cîte un strop f^etutindeni Vulcanul
rumb din cele 240 ha. cultivate. ", ^
Tot mai multe case noi de durere din istoria „oraşu- m inerii. Oamenii noi — fău-
Atenţie deosebită se dă şi pregătirii lui pensionarilor“ — denumi- riipri ai celei de.a doua
Hi a oraşului da făcut ca an
Depozitul de cherestea şi materiale Cistei, Obreja, Teiuş, Miceşti, Oiejdea, terenului pentru însămînţările de toam­ rea Vulcanului i'din alte tim- de an inima Vulcanului să ha­
de construcţii din Teiuş, condus de Benic, Cetea, precum şi membrilor în­ nă. Colectiviştii şi întovărăşiţi! din Ve-
Ioan Bucur, este aprovizionat din a- tovărăşirilor agricole şi zootehnice din ţe! au efectuat arături adinei de toam­ puri. ____________ V. FOLESI j .
bundenţă. Materialele aflate aici sînt raion. nă pe o suprafaţă de 90 ha.
Cei care în anii de criză (Continuare în pag. 2-a)
mult solicitate, fapt ce scoate în evi- Datorită posibilităţilor largi, mereu
dcn-ţă posibilităţile pe care le au ţăranii crescînde, pfe care colectiviştii şi înto-
muncitori şi în special cei din sectorul vărăşiţii le au în rezolvarea cu succes In ajutorul colectiviştilor
socialist, de a-şi construi toî mai mul­ a problemei construcţiilor de locuinţe,
te case mari, • luminoase şi trainice,
demne de epoca în care trăim. saivane şi grajduri, a fost posibil ca 1f octombrie. In curtea se­ — Tovarăşi i Noi, rrtemiştii B ilanţul: în numaî 5 ore se
depozitul de cherestea şi materiale diului Comitetului regional de la şcoala medie1„dr. Petru strinsese mai mult de 20.000 kg.
In trimestrul 111, de pildă, multe va­ pentru construcţii din Teiuş să vîndă U.T.M. e forfotă mare. Peste Groza“, constituiţi în brigăzi porumb ştiuleţi. Munca a fost
goane de ciment, ţiglă, cărămidă, che­ numai în trimestrul III a.c. materiale 370 de utemişti, elevi ai şcoli­ utemiste de muncă patriotică, încununată de succes.
restea şi alte materiale pentru construc­
ţii au fost vîndute din acest depozit în valoare de 252.000 lei faţă de 90.000 lor medii şi ai şcolii profesio­ chemăm la întrecere pe tinerii Cine sînt cîştlgătorii ?
membrilor gospodăriilor colective din din celelalte şcoli. Gei ce vor
lei cît era prevăzut în planul depozi­ nale din oraşul Deva, discută. strînge mai mult porumb, vor
tului pe această perioadă. Trec în revistă succesele ce face muncă de calitate şi vor Autocamioanele aşteptau pa­
le-au obţinut pe linie de învă­ fi mai disciplinaţi, să fie decla­ sagerii pentru a-i aduce la De­
ADRIAN OŢOIU ţătură. Curîn-d, însă, totul se raţi învingători. va. Elevii nu se îndurau însă
corespondent întrerupe. La îndemnul peda­ să plece. Toţi erau dornici să-i
Chemarea este primită cu a- vadă pe fruntaşi. S-au făcut cal­
La terminarea însămînţării gogilor, tinerii aflaţi aici se plauzp furtunoase. culele. întrecerea a fost câştiga­
griului de toamnă au dat dova­ tă'de către elevii ide la şcoala pe­
dă de muncă rodnică mai ales Zarzavaturi şi legume strîng în careu şi ascultă cu­ La locul întrecerii
colectiviştii Hovati Ştefan, Lu­ din abundenţă vintele tov. Ştefan Nebe-la, prim- dagogică. Ei au strîns peste 5.000
cian Fona, Nicolae David şi al­ secretar al Comitetului oră­ Cale de vreo 5 km., pînă la
ţii. lanurile de porumb ale colecti­
In acest an, pe Ungă maga­ şenesc U.T.M. viştilor din Sîntuhalm, veselia kg. porumb. După ei au urmat
VAS1LE COCHECI zinul de desfacere a legumelor şi eîntul n-a1 încetat. De îndată
şi zarzavaturilor din Călan, a — Tovarăşi, vom merge as­ însă ce s-a ajuns la locul între­ cei de la şcoala medie „dr. Pe­
corespondent luat fiinţă încă o unitate de de­ tăzi la Sîntuhalm, la gospodă­ tru Groza“. Care dintre tineri
servire cu aceste produse. Noul ria colectivă. Virem să ajutăm cerii, seriozitatea a pus stăpî-
magazin ( responsabil Constan­ pe colectivişti la strînsul po­ nire pe toţi. In ordine, la capă­ aff muncit mai mult ? Se pare
tin Găncilă), este bine apro­ rumbului. Vor să însămînţeze
vizionat şi deserveşte in condi- griul şi... terenul nu este încă tul fiecărui rînd cultivat cu po­ că cei din brigada' nr. 2 'de la
ţiuni civilizate pe consumatori.' eliberat. Avem datoria patrio­
Datorită acestui fapt, pianul de rumb, s-a aşezat cîte un tînăr. şcoala pedagogică, condusă de
tică să-i ajutăm. Este în folo­
au fost felicitaţi de către condu- A început bătălia strîngerii po­ utemîsta Mari-a Manolescu.
cerea gospodăriei. sul nostru şi al harnicilor colec­ rumbului. Ştiuleţii sînt strînşi în
grămezi, de unde cu carele co­ Dintre elevii şcolii medii
Animaţi de dorinţa de g fi cît lectiviştilor, iau calea gospodă­
mai folositori patriei, utemiştif deservire al magazinului a fost tivişti. Cuvintele secretarului riei. Ceasurile se scurg fără „dr. Petru Groza“ au muncit
s-au angajat ca în cursul acestei însă ca vreun utemist să simtă
săptămîni să recolteze prin mun­ depăşit cu 55 la sută la vînza- sînt primite cu căldură de tine­ oboseala. Toţi, unul ca unul cu tragere de inimă tinerii din
că voluntară încă 10 ha. culti­ rea cu bani şi cu 30 la sută la rele vlăstare, dornice să fie cît sî.nt,„însufleţiţi, de o singură do.-
vînzarea prin virament. Săptă- mai de folos patriei. rinţa, aceea de a veni in spri- brigada utemistă de muncă pa­
vate ou porumb. minal se vind aici peste 5.000 linul colectiviştilor, de a- cîşti-
kg. de zarzavaturi si legume. Toţi sînt gata. Autocamioa­ ga întrecerea. triotică din clasa IX-a, condu­
GHEORGHE PĂDUREŢ
Ora 14, fixată pentru înceta­ să de Florentina Morărescu,
corespondent rea lucrului, i-a prins pe elevi
I.' CRAŞCA nele aşteaptă. Din careu se au- în. plin avînt al întrecerii. Cu- precum şi tinerele Mari-a P.ricăy
rînd însă munca luase sfîrşit
corespondent J de însă o voce... Iuliana Braleă, Ileana Lupu şi
-3*3519- Lucreţia Dan. j
Tinerii au fost fericiţi pentru
< <,. , . ,r .
rezU,,atele ob!‘”ute- dar ®al
fericiţi au fost colectiviştii care
— aşa cum ei singuri ne-au
spus-o —. au primit un sprijin
deosebit de însemnat.
V. PETRESCU
Din activitatea gazetelor de perete
din oraşul Alba iulia
îndrumată şi sprijinită de că- O activitate slabă desfăşoară
e organizaţiile de partid, ac-
tivitatea celor mai multe gazete gazetele de perete de la coope-
de perete din întreprinderile şi r .v 1
instituţiile oraşului Alfo Iulia
s-a îmbunătăţit simţitor. Colec- . 6 me? €?U^ar6?^ ”^>roS're‘
tive de redacţie ale gazetelor de
perete cum sînt. cele de la I.G.O. „Munca no^
Alba Iulia, ^ O.C.L Alimentara,
fabrica „Ardeleana* şi altele, se > Precum Şi cele de la
ocupă cu multă răspundere de P.T.T.R. şi Ipro“dcoop. Lipsa de
popularizarea metodelor înainta­ activitate a acestor organe de
te ale fruntaşilor în producţie şi presă se datoreşte faptului că
B rig a d a d e m in e ri c â n d u să d.c c c m w n isiu i Ia n c u O p rea u , d e la seo lo ru l I a l m in e i 'Anínóasa, a eHţras a rezultatelor obţinute de aceş­ organizaţiile de partid din în­
peste plan in cursul lunii septem brie 75 ione de cărbune. treprinderile şi Instituţiile res­
tia şi iau poziţie critică faţă de pective nu controlează şi nu în­
IN C L I Ş E U .B r ig a d a m inerul ui O preau, după ieşirea din şut. drumă activitatea acestora.
lipsurile semnalate.
MAR IA' BOLDURA
corespondentă