Page 46 - 1959-10
P. 46

''Pag. 2                                                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                                                                                        Nr. 1495
                                                                                                                                                                     33BBéBBBB555CS5g
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              gagraa^aaraaBBaga

                                V B A T / % IffiE P Â R T I I ©                                                                                                                                                                                     P e drumul cel bun

Nai multă afenjie sarcinilor politice Dacă în lunile aprilie—iulie munca politică să fie condusă
                                                                                                                                                secţia I-a furnale se număra cu mai multă competenţă.

              şi economie© ale secfiei                                                                                                                                                                                                              printre cele din urmă secţii din S-a trecut la instruirea cor­
                                                                                                                                                                                                                                                    combinai, astăzi situaţia înde­ pului de agitatori diferenţiat pe

                                                                                                                                                                                                                                                    plinirii planului de producţie probleme în scopul populariză­

Membrii şi candidaţii de partid din                                                                                                                                Breha, care nu sînt pătrunşi de simţul nu mai constituie pentru acest rii angajamentului luat. De ase­

organizaţia de bază de ia turnatoria                                             Adunarea pentru dare                                                              răspunderii faţă de sarcini, lipsesc de colectiv o problemă. Faptul că menea, s-au reactivizat postul
J-a a uzinei „Victoria“-Câlari, participan­                                                                                                                        la - adunările de partid. Deşi au fost în lunile de vară această sec­ utemist de control şi colectivul

ţi ia adunarea de dare de seamă .şi de seam ă ş! alegeri                                                                                                           luate unele măsuri, rezultatele nu au ţie a rămas în urmă, s-a dato­ de redacţie al gazetei de pere­

alegeri, au dezbătut cu răspundere pro­                                          a .'organizaţiei  de bază                                                         fost îndeajuns de satisfăcătoare. Acea­                                          rat modului defectuos în care                                 te, care au criticat pe toţi cei
blemele vieţii interne de partid şi ale                                                                                                                            sta din cauză că, în activitatea vechiu­                                         s-a muncit cu oamenii, precum                                 ce nu-şi făceau conştiincios da­
activităţii economice a secţiei în care de Ia turnătoria l-a                                                                                                       lui birou au existat manifestări de sec­                                         şi lipsei de îndrumare şi con­                                toria în producţie. Biroul orga­

muncesc. La adunare au participat                                                a Uzinei „Victoria“                                                               tarism, precum şl muncă neorganizată.                                            trol din partea biroului organi­                                nizaţiei de bază a format'un co­
tov. loachim Moga, secretar 'ai Comi­                                                     ¦Călan                                                                   Adunarea generală a cerut noului bi­                                             zaţiei de bază. Pentru biroul or­                               lectiv în frunte cu tov. Deak
tetului raional de partid Hunedoara                                                                                                                                rou să desfăşoare o muncă colectivă,                                             ganizaţiei de bază problemele                                   Iosif pentru a face o agitaţie

şi loan M. Popa, secretarul comitetu­                                            ţul de cost şi să se realizeze peste                                              să ia măsuri hotărîie împotriva abate­                                           tehnico-organizatorice nu au                                  vizuală legată de îndeplinirea
lui de partid al uzinei.                                                         280.000 lei economii.                                                             rilor de la disciplina de partid şi cea                                                                                                        planului de producţie şi a an­
                                                                                                                                                                   economică. Membrii şi candidaţii de                                              constituit o preocupare perma­                                gajamentului ce îl are de înde­
   Munca depusă pentru întărirea rîn-                                                                                                                                                                                                               nentă.

durilor partidului şi a compoziţiei sale                                         Mulţi participanţi la discuţii, printre partid care au abateri trebuie puşi în                                                                                     Memb'rii de partid n-au fost plinit fiecare brigadă.

sociale, aşa cum a reieşit din darea care tov. Iosif Stronschi, Acfolf Sîem-                                                                                        discuţia adunărilor generale şi ajutaţi                                          judicios repartizaţi pe locurile                              Apoi s-a trecut la repartiza­
                                                                                                                                                                    să se îndrepte,                                                                  de muncă şi pe schimburi, aşa                              rea judicioasă a comuniştilor pe
de seamă şi discuţii, a dat rezultate pel şi Iosif Delemia au criticat biroul                                                                                                                                                                        că nu s-a putut efectua un con­                            agregate şi schimburi, în aşa
                                                                                                                                                                       De asemenea, adunarea a cerut nou­                                            trol eficace asupra respectării                            fel îneît să nu existe loc de
bune. Au fost primiţi din rîndurile ac-, organizaţiei de bază şi conducerea sec­                                                                                    lui birou să ia măsuri pentru întărirea                                          procesului tehnologic şi a res­                            muncă important fără membri şi
tivului fără de partid şi a utemiştilor ţiei- pentru făptui că nu s-au ocupat                                                                                       disciplinei în producţie. Muncitorii care                                        pectării reţetelor de încărcare.                           candidaţi de partid.
                                                                                                                                                                    au abateri de la disciplina muncii să
27 membri şi 25 candidaţi de partid.                                             cu destulă răspundere de problemele                                                fie discutaţi în grupele sindicale, iar                                             Biroul organizaţiei de bază                                Comitetul de secţie a fost
Rezultate bune s-au obţinut şi în d o ­                                          efconomiee, ale •secţiei. Din această cau-                                         utemiştil în adunările U.T.M., să nu                                             nu a luat atitudine faţă de aba­                           îndrumat îndeaproape de biroul
meniul muncii de propagandă şi agi­                                              ză rezultatele nu sînt pe măsura posi­                                             fie tolerată nici un fel de abatepe.                                             terile de la disciplina socialistă                         organizaţiei de bază în modul
                                                                                                                                                                                                                                                     a muncii, fapt ce a făcut să nu                           de organizare a întrecerii so­
taţie. Membrii şi candidaţii de partid bilităţilor. Ei au- arătat că trebuia să                                                                                        XNT .ou.il 1b. îirou. 1tretb. .u. !i_e .sAă -cAoMnUtrn ol Ale. ' zr ne Imat   existe o colaborare în însăşi con­                         cialiste.
                                                                                                                                                                    îndeaproape activitatea organizaţiei                                             ducerea secţiei. Conducerea sec*
cuprinşi în învăţăipînt au depus mai se acorde tpai,..raujtă, atenţie reducerii                                                                                     U.T.M. şi a comitetului sindical de                                              re i nu urmărea îndeaproape fe-                              S-a întărit rolul şi autorita­
                                                                                                                                                                    secţie, să ia măsuri pentru desfăşura­                                           It uull mcuu m- n csoe ao co îho ij-tfăo de sarciniilie«  tea maiştrilor în producţie, a
mult interes pentru ridicarea niveluri rebuturilor, îmbunătăţirii calităţii fon-                                                                                    rea unei susţinute munci de educare                                              lor maiştrii de schimb, care erau                         rMc'AreCFsMcruf t ncn .on n+rttrKibi iuf ţi ioa acestora îînn                                                        t ;j
                                                                                                                                                                    a maselor în spiritul dragostei şi gri­                                          lăsaţi să-şi desfăşoare activita­                         organizarea cît mai bună a pro­
DpoO ll il ttliCc SşIi 1ideoloO g(Jilc(V. CC . on tnl şţ ltliiinn fţoa şCiI răş  Itneii, î înnţ lnăi tnuernăfr-îiii - «rÎipsIirpaeIi -1d-.e i fAo. n. Tia? lichi­   jii faţă de avutul obştesc. Munca po­                                            tea după bunul lor plac.                                  cesului de producţie şi a locuri­                              •¦*¦•¦’W .w.-.v.tu.- ••-y.vX\v.^.v:ívX..v;
punderea lor faţă de sarcinile încre                                             dă. Acestea — au subliniat vorbitorii'                                            litică să se desfăşoa're tot mai susţii                                                                                                     lor de muncă. Astfel, maiştrii
dinţate a crescut mult. Periodic în                                                                                                                                 nut şi în strînsă legătură cu sarcinile                                             Comitetul de secţie sindical                           Ion Zlătior, Ion Păpuşoi, Con­                                 > 4 f ; "A"~ Â O ; j> ; jxj ;
faţa candidaţilor de partid ău fost                                                ¦ nu fac altceva decît să micşoreze                                             producţiei, mobilizîndu-se întregul co­                                           nu a apreciat cum se cuvine                               stantin Sireteanu şi alţii depun
expuse diferite conferinţe cn caracter                                           realizările noastre. Avem 6 Ingineri                                               lectiv la lupta pentru înfăptuirea pre-i                                         importanţa întrecerii socialis­                           eforturi deosebite pentru reali­                                      In R.D. G erm ană s-a d ezvo lta t j n u t t în u ltim ii ani industria produ­
                                                                                 în secţie,, spunea tov. Iosif Delemia                                              vederilor planului şi a angajamente­                                             te şi nu a urmărit ca angaja­                             zarea sarcinilor de producţie.                                 cătoare de bunuri de larg consum , întreprinderea poporului din G enihin
                                                                                                                                                                   lo r luate în întrecere.                                                         mentul luat să ilustreze preocu­                                                                                          produce diverse prafuri peniru spălat şi curăţit.
politic şi ideologic. Agitaţia . vizuală şi cu toate acestea încă nu avem cal-                                                                                                                                                                      parea . continuă a colectivului
                                                                                                                                                                      In cuvîntu! său, tov. ioachim Moga,                                           pentru punerea în valoare a                                                                                                      In c lişe u : M aşinile de im pache tai in plină acţiune.
a fost mai strîns legală de sarcinile ciţle carp să stabilească în mod pre­                                                                                        secretar al Comitetului raional de par­                                          rezervelor interne, pentru fo­
                                                                                                                                                                   tid Hunedoara, a apreciat că adunarea                                            losirea din plin a capacităţii
de producţie. La gazeta de perete s-au cis de cîtă fontă lichidă este nevoie                                                                                       de alegeri ,s-a desfăşurat la un nivel                                           furnalelor.
                                                                                                                                                                   corespunzător, membrii şi candidaţii de
scris articole cu . un conţinut mal con­ pentru turnarea unei piese sau alta.                                                                                      partid dpvedind combativitate şi hotă-                                              Toate aceste lipsuri au avut
                                                                                                                                                                   rîre în înlăturarea lipsurilor şi defici­                                        drept urmare o slabă desfăşu­
cret, mal combativ. A crescut simţitor Aceasta se face mai mult la întîm-                                                                                          enţelor ce s-au manifestat în activi­                                            rare a întrecerii socialiste şi,
                                                                                                                                                                   tatea organizaţiei de bază. El a dat                                             în consecinţă, secţia I-a furnale
numărul abonamentelor Ia ziare şi re­ plare, aşa după ochi. Din această cau­                                                                                                                                                                        a rămas în urma celorlalte sec­
                                                                                                                                                                   Uîin'SdJîrumări "cu privire Ia a1ctivitatea rde                                  ţii din combinat.
viste. Din rîndurile membrilor şi can­ ză, cînd trebuie pentru turnarea unei                                                                                                                                                                                                                                                                                                  întărirea gospodăriei colective ¦—
                                                                                                                                                                   viitor, subliniind că stă în putinţa co­                                                  M ăsuri eficace
didaţilor de partid s-au ridicat noi co­ piese 2.500 kg. fontă lichidă se iau                                                                                      muniştilor de aci să îmbunătăţească                                                                                                                  Rezuliafe bune
                                                                                                                                                                   munca de partid şi activitatea econo­                                               Sezisîndu-se de rămînerea în
respondenţi voluntari. Informarea poli­ 3.500, iar cînd trebuie 4.000 se iau                                                                                       mică a secţiei în care muncesc.                                                  urmă a acestei secţii, comitetul                                                                                          principala preocupare a colectiviştilor
                                                                                                                                                                                                                                                    de partid a convocat o şedinţă                                                                                                                  din lisa
tică a membrilor şi candidaţilor de 6.000 kg. Fonta care rămîne îngheaţă                                                                                              Adunarea generală, pentru lipsurile                                           de analiză unde s-au discutat                                   In urma acestor măsuri, co­
                                                                                                                                                                   manifestate în muncă, nu a mai ales                                              cauzele care au dus la această
partid asupra situaţiei internaţionale în oaie astfel că se face risipă.                                                                                           în birou doi din vechii membri. De                                               stare şi s-au luat măsuri pen­                                lectivul de furnalişti a dat pes­
                                                                                                                                                                   asemenea, nu a mai fost ales ca se­                                              tru îndreptarea situaţiei.
se face cu multă regularitate.                                                   in secţie sînt mulţi.membri de par­                                               cretar tov. Gheorghe Speriosu, care s-a                                                                                                        te prevederile planului de pro­
                                                                                                                                                                                                                                                       După cunoaşterea atnănunţi-
In acest domeniu al muncii de par­ tid care Jucr.ează cu răspundere şi care                                                                                        făţut vinovat de existenţa multor Io ­                                           tă a acestor cauze, s-a convoc,at,                            ducţie pe’ luna august mai bi­                                 In anul 1950, la înfiinţarea G.A.C.                kg. grîu, 1 kg. orz, 29 kg. cartofi, 6
                                                                                                                                                                   suri. Ca secretar al organizaţiei de                                             o adunare generată, .lărgită tjnde.                                                                                       din Ilia, colectiviştii au adus in co­
tid s-au manifestat şi lipsuri. Aduna­ au o experienţă bogată’ în muncă.                                                                                           bază a fost ales tov. Moise Kiss, care                                           s-au pus în discuţia comunişti­                               ne de 1.000 tone fontă în con­                              mun pămînturile, vitele şi atelajele pe               iei etc.                           ,
                                                                                                                                                                   a făcut parte din vechiul birou.                                                 lor şi a tovarăşilor din acti­                                                                                            care le aveau. Au intrat atunci în pro­
rea a' cerut noului birou să ia mă­ Aceştia- lucrează cu rebut mic, iar                                                                                                                                                                             vul fără de partid lipsurile e-                               tul angajamentului, iar de la 1                             prietatea obştească 78 hectare teren a-
                                                                                                                                                                                                        N. BADIU                                    xistente în secţie şi măsurile ce                                                                                         rabil, 8 vaci, 36 de oi, 4 care, 13; plu­
suri pentru lichidarea lor grabnică. uneori fără rebut. Experienţa acestora,                                                                                                                                                                        se impun ă fi luate. Apoi, s-au                               septembrie la 27 septembrie pes­                            guri etc.                                                încurajaţi de succesele obţinute, co­
                                                                                                                                                                                                                                                    făcut alegeri parţiale în biroul                                                                                                                                                lectiviştii din Ilia au pornit plini de
Este necesar ca în munca de propa­ metocfele lor trebiiie făcute cunoscute ce­                                                                                                                                                                      organizaţiei de bază pentru ca                                te 1.200 tone fontă 'în afara                                  Cu modestia începutului, dar cu în­                încredere campania agricolă de toam­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              crederea neţărmurită în drumul pe care                nă. Semănatul griului de ""toamnă se
gandă şi agitaţie să existe continui­ lorlalţi muncitori ca să devină un bun                                                                                                                                                                                                                                      planului, avînd toate condiţiile                            şi l-au ales, cei 33 noi colectivişti au              face consecutiv cu recoltarea culluri-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              pornit bătălia obţinerii recoltelor bo­               lor tîrzii. In asolamentul de 4 ani
tate. Agitaţia, vizuală trebuie să fie al tuturor. Biroul organizaţiei de bază,                                                                                                                                                                                                                                pentru realizarea angajamentu­                                 gate şi a atragerii de noi familii în                 griul se seamănă după sfecla de za­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              rîndurile lor. Sprijiniţi de către orga­              hăr, porumb şi borceag. Pentru des­
mai concretă şi mai legată’ de sarci­ conducerea secţiei şi comitelui sindical                                                                                                                                                                                                                                 lui anual luat.                                                nizaţia de partid şi folosind agroteh­                făşurarea în bune condiţiunl a campa­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              nica înaintată, an de an colectiviştii"               niei agricole de toamnă au fost orga­
nile de pian. Ea trebuie să oglindeas­ trebuie să lupte în mod h'otărît pentru                                                                                                                                                                                                                                      Cu toate succesele obţinute,                              şi-au cîştigat încrederea bine meritată               nizate mai bine brigăzile în scopul în­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              în faţa ţăranilor cu gospodării indivi­               deplinirii planului repartizat pe brigăzi
că angajamentele şi succesele munci­ răspîndirea experienţei înaintate, să la                                                                                                                                                                                                                                  pentru furnalişti a mai rămas                                  duale. Succesele lor, larg popularizate',             şi echipe în timpul optim.
torilor, să-i mobilizeze la lupta pentru măsuri concrete peniru reducerea rebu­                                                                                                                                                                                                                                                                                               au convins o mare parte a ţăranilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               de rezolvat problema realizării                                muncitori cu gospodării individuale să
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              păşească cu încredere pe calea bel­
îndeplinirea' prevederilor planului'ide turilor, înlăturarea risipe) şi economi­                                                                                                                                                                                                                               preţului de cost planificat al                                 şugului.

producţie. Articolele d e. ia ' gazeta ' ţto sirea' materialelor. Acestea sînt cele                                                                                                                                                                                                                            fontei, unde se constată încă o                                   Cifrele au un rol convingător: anul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1959 găseşte G.A.C. din Ilia în plină
perete să trateze nu probleme gene­ mal importante ..rezerve în realizarea                                                                                                                                                                                                                                     serie de lipsuri. Astfel, depăşi­                              înflorire: cele 123 de familii, 320 hec­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              tare teren, 49 vaci, 82 porci, 168 de
rale, aşa cum se mal în-ţîmplă uneori; de eponomii şl ele trebuie, folosite cu                                                                                                                                                                                                                                 rea consumului specific de cocs                                ol, un camion, sînt suficiente pentru
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              a marca drumul străbăiiit de harnici?
ci diferite aspecte concrete ale muncii pricepere.                                                                                                                                                                                                                                                             a contribuit în cea mai mare                                   colectivişti în cel 9 ani de activitate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              susţinută.
din cadrul secţiei, să. scoată la- iveală                                        Multă atenţie a acordat adunarea'                                                                                                                                                                                             măsură la depăşirea preţului de                                                                                         Datorită aplicării la timp a lucrări­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               cost                                                              In ce priveşte anul 1959 se poate                  lor de întreţinere la cultura porumbu­
lipsurile şl să popularizeze fruntaşii creării de condiţii optime de lucru la                                                                                                                                                                                                                                                                                                 spune că s-au atins cifre record. Voi                 lui, producţia planificată a fost depă­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              da cîteva date convingătoare: grhi                    şită cu circa 600 kg. ia hectar. Or-
şi metodele lor. A ^a jo riu trefcuie• in -¦ -fiecare'Ioc de' muncă" Aceasta trebuie                                                                                                                                                                                                                                Pentru lichidarea acestor lip-                            2.300 kg. Ia hectar, orz .2.800 kg. la                ganizîndu-şi bine munc'a, colectiviştii
str.t.iiţ’i î,n mo,d diferenţiat c,it prob.lem. e . Sa constituie o preocupare d..e.. ,frun¦.t.e.                                                                                                                                                                                                                                                                             hectar, cartofi 15.000 kg. Ia hectar.                 au însămînţat pînă în momentul de
economice, ale situaţiei interne şi in-                                                                                                                                                                                                                                                                        suri, colectivul de furnalişti şi-a                            Grădina de zarzavat a hdus şl ea un                   faţă peste 39 hectare cu grîu şi orz.
ternafiooale etc. Ei înţhuieş să 9rga- * Pentru ca. muncitorii sŞ poată utiliza                                                                                                                                                                                                                                                                                               venit de 10.962 lei prin contractarea                 Ritmul însămînţărilor continuă cu a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               propus o serie de măsuri, prin­                                produselor cu statul şi valorificarea lor             ceeaşi însufleţire.

nizeze convorbiri, discuţii în care să din pljp, timpul 'de lucru. La noi —                                                                                                                                                                                                                                    tre c a re : respectarea reţetei de                            pe piaţă. Ca rezultat a! frumoaselor                    Grija pentru hrană animalelor în pe'-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    rioada de stabulaţie a fost una din
popularizeze metodele înaintate de spunea tov. Adolf Stempel — uneori,                                                                                                                                                                                                                                         încărcare, făcîndu-se nivelarea                                succese obţinute de colectivişti, în a-               principalele" preocupări ale consiliului
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    de conducere al G.A.C. Folosindu-se
muncă, să arate 'deficienţele şi cau­ grija, faţă de condiţiile de muncă ale                                                                                                                                                                                                                                   corfelor de cocs; reducerea                                    fară de produsele ramurilor anexe                     metoda culturilor duble de oe cele 4'
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              (zarzavaturi, lînă, brînză, etc.), a fost             hectare de porţimb semănat după orz,
zele lor, să extindă iniţiativa creatoare ¦oamenilor nu se bucură de atenţia cu­                                                                                                                                                                                                                               pierderilor de aer prin etanşări                                                                                     a fost însilozată cantitatea de 170 tone
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              repartizat pentru flecare zl-muncă 4                  furaje. In afară de asigurarea canti­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               la conductele de aer şi caupe-                                                                                       tăţii necesare de îuraj-siloz, a fost a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    menajat grajdul şl s-a construit saiva­
a ' maselor.                                                                     venită, Noi trebuie să turnăm în acea­                                                                                                                                                                                        re ; reducerea complectă a mine­                                                                                     nul pentru ol.

'Problemelor economice                                                           stă lună elemenţi pentru două cazane                                                                                                                                                                                          reului de mangan din şarje, în                                                                                         La baza frumoaselor succese obţi­
 —importanţa cuvenită                                                            de rincăţzire centrală. Dar nu, avem
                                                                                 şasiuri. Adunarea generală a cprut                                                Cro mea S IM E R IA N Â                                                                                                                     cazul cînd va exista siderită su­                                                                                    nute de colectiviştii din Ilia stă or­

                                                                                                                                                                    Pentru buna deservire a populaţiei                                                                                                         ficientă ; realizarea unei tempe­                                                                                    ganizarea bună a muncii, aplicarea în­

Îndeplinirea planului de producţie noului birou să ia măsuri ca inginerii                                                                                              De curînd, prin grija organelor locale de partid şi a                                                                                   raturi de 700 grade G. pentru                                                                                        tocmai a regulilor agroiehnice şi spri­
                                                                                                                                                                                   Sfatului popular al oraşului Simeria, reţeaua comer­
şi realizarea de economii a constituit şi tehnicienii să fie puşi mai serios la                                                                                      cială din Simeria a fost mărită cu încă un magazin. Noul ma­                                                                              a se reduce consumul de cocs.                                                                                        jinul permanent dat de organizaţia de"
                                                                                                                                                                     gazin se deosebeşte de celelalte^ prin natura vîozărijor pe oare
                                                                                                                                                                     le face: aci se vînd numai procluse lactate, începînd de la lap­                                                                               Realizînd aceste obiective,
                                                                                                                                                                     tele pasteurizat şi pînă laicele mai diferite specialităţi. Apro­
o preocupare pentru conTnpişiii din a- treabă, Să răspundă în mod concret                                                                                            vizionarea cu produse lactaTe se face de către I.Q.I.b. Simeria,                                                                          propuse pentru obţinerea unor
                                                                                                                                                                     care pune la dispoziţia magazinului cele mai bune şi proas­
ceastă secţie. Diferite probleme privind de organizarea şi aprovizionarea locu­                                                                                      pete produse ale fabricii.                                                                                                                rezultate bune în ceea ce pri­

realizarea planului au fost discutate rilor de muncp,> să asigure cpndiţil                                                                                                                                               ?                                                                                     veşte preţul de cost al fontei şi

periodic în adunările de partid, luîn- materiale muncitorilor pentru utilizarea                                                                                                   ot pentru satisfacerea cerinţelor oreseînde ale cumpă­                                                                       muncind în continuare cu ace­
                                                                                                                                                                                   rătorilor,' prin grijă gestionarului comunistJEmil Po*-
du-se totodată şl măsuri corespunză­ la maximum a timpului de lucru, Iar                                                                                                                                                                                                                                       laşi elan, colectivul de munci­

toare în această direcţie.                                                       cel- care nu-şi îndeplinesc îndatoririle                                                                                                                                                                                      tori, ingineri şi tehnicieni de la

   Este meritul comuniştilor, al între­                                           ce le revin, să fie traşi la răspundere.                                                                                                                                                                                     secţia I-a furnale, va putea ra­
gului colectiv de muncitori, tehnicieni
şi ingineri, care, mobilizaţi de co­                                             X                                                                                                                                                                                                                             porta la sfîrşitul anului că s-a
munişti, cu ţoale greutăţile întîmpinate
                                                                                 Să întărim răspunderea                                                                                                                                                                                                        achitat de sarcinile trasate de                                                                                      partid a gospodăriei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      IOAN DARlg
                                                                                        fată de sarcini                                                                                                                                                                                                        partid.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                A. SCHWARTZ

de neterminarea Ia timp a lucrărilor                                             Atît darea de seamă cît şi discu­

de modernizare a secţiei, au reuşit să ţiile au arătat că membrii şi candi­                                                                                        topea, magazinul O.C.L. Alimentara nr. 32 din centrul oraşului

recupereze rămînerea în urmă din tri­                                            daţii de partid dovedesc răspundere                                               Simeria şi-a mărit spaţiul cu peste 25 m.p. In acelaşi timp, pen­                                                                           inima Vulcanului bate iot mai puternic
mestrul I, să îndeplinească şi să depă­                                          faţă de sarcini, luptă pentru îndepli­                                            tru iluminatul vitrinei s-au introdus tuburi cu neon. Prin ame­
şească planul de producţie pe trimes­                                            nirea lor şi sînt exemplu în faţa ce­                                             najările făcute, afluenţa de cumpărători a crescut simţitor ast­                                                                            L                                                                                                                              f-"'i—1/—'t—'*—* r—'/“*
trele II şl III. In acelaşi timp, dato­                                          lorlalţi muncitori. Mai sînt totuşi uniî                                          fel că planul zilnic de vînzări a crescut cu peste 3,500 lei.
rită eforturilor depuse, a elanului cu                                           membri şl candidaţi de partid printre                                                                                                                                                                                         l        (Urmare din pag. l-a)        ,                        te ale vremurilor de izbinzi                          duale, construite cu ajutor de     1
care s-a muncit, s-a reuşit să se recu­                                          care şi Gheorghe Miheţ, Miron Ignat,                                                     Un nou iocal de bibliotecă                                                                                                                             — --- :— :—                                  pe care le trăim.                                     la stat, fac să dispară urmele
pereze şi pierderile înregistrate la pre-                                        Iulian Sîrbu, loan Şoimuşi, Augustin                                                                                                                                                                                          l                                                                                                                                                       1

                                                                                                                                                                      Bibliotoca clubului muncitoresc „Fitimon Sîrbu“ din_ Si­                                                                                 l tă tot mai puternic. In anul                                    Viaţa a pornit pe un alt fă-                       trecutului întunecat. Tehnicia- 0
                                                                                                                                                                                 meria înregistrează o frumoasă activitate. Numărul ci­                                                                                                                                       gaş. Cele 96 de cîrciumi din                          nul Golgot Carol, pensionarul )
                                                                                                                                                                   titorilor, care depăşeşte cifra de 1.800, creşte neîncetat. Lunar                                                                           L    1952 producţia  minei a    cres­                          Vulcanul de altădată dăinuiesc                        .Gyapjas Petru şi mulţi alţii 1
                                                                                                                                                                    apar în fiş’ele de evidenţă alte 30-40 de nume noi.                                                                                             cut de 3,1 ori  faţă de    anul
                                                                                                                                                                          Pentru o şi mai amplă activitate, conducerea clubului (di­                                                                           t
                                                                                                                                                                   rector Gornel Ardelean") şi organele sindicale au cerut _sprijinul                                                                          L
                                                                                                                                                                   comitetului orăşenesc de partid. Acum biblioteca are un local                                                                               l 1951 i în 1956 — de 9,4 o r ii
                                                                                                                                                                   ;în centrul oraşului, creîndu-i-se posibilitatea unei ş: mai                                                                                                                                               doar în amintirea celor bă-                           locuiesc azi în casele noi pe      )
              Schimb de experienţă                                                                                                                                 ,strînse legături cu cititorii. In noul local a fost amenajată o                                                                            l în 1958 — de 13,3 ori, iar în                                trîni. Azi nici urmă de ele.                          care şi le-au construit.
                  dbmenml inovaţiilor                                                                                                                               frumoasă sală de lectură.                                                                                                                  C                                                              Nici urmă de mizeria care l-a                                                            1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               L    acest an — la sărbătorirea                                făcut în anii negri ai regimu­                         12 octombrie 1959..»
                                                                                                                                                                      Clubul va avea un cinematograf                                                                                                           C    unui deceniu de la redeschide­                                                                                                                     1

                                                                                                                                                                                                                                                                                                               c rea minei — producţia de                                                                                                                              )
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               [ cărbune a crescut de 14,5
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       4

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              lui btirghezo-moşieresc pe MU p n entuziast miting al mi-                                1

In ziila de;. 12 opionibrie a.c. a a vu i m ii în valoare de aproape 7 hitiida-                                                                                                                                                                                                                                                                                               hai Ştefan, azi pensionar, să nerilor vulcăneni în cadrul                                )
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       I
loc. o c o n sfă tu ire o rg a n iza tă de. C on- '" he leii P în ă la sfîrş iiu l a n u lu i econq-                                                                                                                                                                                                           t ori. Acestea sînt cifre seci, dar                            stea-într-o cocioabă cu 11 meni- căruia serbează un deceniu de
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               c care grăiesc cu prisosinţă                                                                                                                            1
s ilâ il sin d ic a l re g io n a l la care au-,par-' rniiile 'rea liza te p rin ap lica rea in o v a ţii­                                                                                                                                                                                                                                                                    bri ai familiei sale, nici urină activitate rodnică. Directorul                          1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       1
iicipat toţi responsabilii cabinetelor lor la C om binatul siderurgic din H u­                                                                                                                                                                                                                                 L despre ceea ce poate făuri                                   de durerea încercată în acei mineij tov. Cotoţ Iosif, face
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Ír omul eliberat de exploatare,
tehnice ' şt preşedinţii com itetelor de • nedoara vor atinge cifră de 20 m ilioa­                                                                                                                                                                                                                                                                                            a&ni de Sicomaş Elednoorliati,gasotă-                 lin SCurt, dar deosebit de bo-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             mfolosul ¦
în trep rin d ere d in reg iu n ea H unedoarau ne Ici.                                                                                                                O rganele sindicale din Simeria au luat iniţiativa des­                                                                                  L conştient de faptul că tntrea-                                                                                     gat bilanţ al muncii. Se trec
                                                                                                                                                                                 chiderii unui cinematograf. Adreşîndu-se forurilor su­                                                                                                                                       ^ de » ^ pe ^                                         în revistă fapte, oameni...
C onsfătuirea a avu-t drept scop a n a li­                                       P eniru ridicarea activită ţii inovati?-                                          perioare, s-a primit pentru aceasta 120.000 lei. Pentru apara-                                                                              l ga     sa muncăeste                                                                                                1.700.000 lei econom ii. obţi­
                                                                                                                                                                   1iele de proiecţie s-a şi făcut comanda, urmînd ca ele să fie                                                                                                                                              atunci numai sos de mărar,                            nute pe primele 8 luni ale anu­
za rea a ctivilă ţii. m işc ă rii- d e , ,in o v a ţii rif or ia ¦u n n iv e l şi m a i inal'ţ, cabine-                                                             aduse de la Bucureşti. In prezent se lucrează J a construirea                                                                              Í sau... M m s-a dezvoltat, şt se
                                                                                                                                                                    cabinei de proiecţie.
din întreprinderi, extinderea experien­ tul tehnic de la C .S.H . a adresat tu-                                                                                    > Noul cinematograf va fi amenajat în sala clubului munci­                                                                                  l    dezvoltă mereu...
                                                                                                                                                                    toresc C.F.R. „Fitimon Sîrbu“. Lucrările de amenajare sînt efec­
                                                                                                                                                                    tuate de către secţia L. 7 Deva prin sectorul de clădiri G.F.R.                                                                            L
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               t Pretutindeni în subteran ie urzici, zeamă de chim ion; nici lui curent... Paşi însemnaţi
ţei pozitive din acest dom eniu şi luarea r Iuror tabinetelor tehnice din regiune                                                                                   Simeria.                                                                                                                                   t întîmpinâ grija faţă de om, fa- urmfr ge chinurile îndurate de făcuţi pe calea îndeplinirii an­

unor m ăsuri; peniru d e zv o lta re # 'c o n ti­ o chemare' a cărei obiectiv principal                                                                                  O nouă stradă va fi asfaltată                                                                                                         L ţa de uşurarea muncii sale,                                  minerui Micsa Lazăr, în co-                           gajamentului luat de a da
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1 7 3 0 0 tone de cărbune peste
nu ă a m işcării de.-inovaţii din regiune. este .realizarea, pînă la sfîrşiiul acestui                                                                                                                                                                                                                         t pentru asigurarea securităţii                                pitărie nevoit să-şi vadă stin-                                                          }
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              gîndu-se din viaţă nouă dintre                        plan în acest an... Fruntaşi
. I n cadrul c o n sfă tu irii, to v . ¦ irig. ort) a : tu tu ro r te m e lo r d e in o v a ţii d in                                                                                                                                                                                                           L    sale. Ca    un semn al     marii                          fraţi, datorită bolilor... Azi în                     cars [Upfa pentru traducerea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    prietenii,  dovadă stau     cele
G heorghiţă Traian a-jăfipt o expunere p la n u l intreprinderi!or, astfel ca mişca-                                                                                                                                                                                                                           tl.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               L trei maşini de extracţie, trei Vulcan se înalţă semeţe 15 ţn viată a angajamentelor
in legătură cu stadiul actual a i activi­ rea. de inovaţii să-şi aducă o contri­                                                                                                                                                                                                                               Í compresoare, perforatoarele,

tăţii de inovaţii subliniind rezultatele buţie toi m a i-m a re la realizarea celor                                                                                n ultima vreme, prin grija gospodărească a Sfatului popu­                                                                                   Íf. locomotivele cu troleij şi acu­                            blocuri noi cu 594 apartamen-                         cum ? fn t: Bojte "Pavel, Mun­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              te confortabile, un cămin- cu                         kadi loan, Bordea Emanoil,
o b ţin u te p în ă in p r e z e n t-• un a cea stă 133.000.000 lei eco n o m ii p este p la n pe                                                                                                                                                                                                              I mulatori, craterele primite din 600 de locuri, club renovat şi y işa. joan ?i mulţi alţii. To-
                                                                                                                                                                   lar al oraşului Simeria (preşedinte tov. Simion Flo­
direcţie. Vorbitorul a relatat faptul că care s-au angajat întreprinderile din                                                                                                                                                                                                                                 t    Uniunea Sovietică, care au dus
                                                                                                                                                                   rean) s-au pavat mai multe străzi. In prezent se lucrează la                                                                                     la un înalt grad de mecani-                               alte construcţii social-cultura-                      t u l freamătă a viaţă nouă pli­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               L                                                              [e_ pn 20 de ani. burghezo-mo-                        nă de doţinţi şi năzuinţi, de
in ultim ul tim p la 'C om binatul side­ regiunea Hunedoara să le' realizeze                                                                                       terminarea străzii Malinovski. Această stradă este una din ar­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               l
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    zare a muncii, la uşurarea e- şierimea n-a construit nimic,
rurgic diurH unedoara m işcarea de inovaţii iii anul acesta.                                                                                                       terele principale ale oraşului, ea făcînd legătura cu toate satele                                                                          l    fortului fizic al minerilor. A- ?iar cei ce muncesc în ciţiva                                                   elan creator si încredere  în
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               l
cp crescut- sim ţito r, n u m ă ru l in o v a to rilo r                          La chem are; aii ră sp u n s to ţi cei că­                                        de peste Mureş. Pentru acest an este prevăzută a se asfajta o
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               t lături de ele, maşini fabricate an[ numai au transformat viitorul luminos...
esle ' inu.lt m ai m are ca in -trecut, iar rora li s-a a d resa t, Itiindu-şi angaja-                                                                             porţiune de 500 m. pe strada amintită. Lucrările de bază" sînt
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               l
inovaţiile tşi raţionalizările aplicate au m enie im portante, şi realizabile.                                                                                     \ terminate, urmînd a se tuţna numai asfaltul.                                   s. m u n t e a n i i                                       Í    de industria nouă a patriei Vulcanul.                                 Străzi pavate, pia- ...huma                         Vulcanului întine-

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    noastre, sînt mărturii elocven- ţă nouă, zeci de case indivi- ritbate tot maiputernic,

făcut posibilă realizarea unor econp-                                            V. MIHAILESQU                                                                                                                                                      corespondent                                                                                    / l__ t                   i _ 7 1__J  — 1 1— ’ \.~J u—J 1— / u J w * u - J w »
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51