Page 47 - 1959-10
P. 47
Mr, U m ' 0?Í/MÍ7 B h o cT A L IS M U L U I Pag. 3
---------- *T'"VS----- wmmuM
IF IEŞTII VAILItllL F iiíl m ie ih u ii s o v i e t i c s Cînd sfătui popular pierde LA HAŢEG
UBEl u '3 S C 0 5- dm vedere activitatea * * fi m n â
ffp i
KO căminului cultural cadrelor didactice
*
99 r; Una dintre sarcinile împor- de utemişti, fără a mai pune la
¦ film SH esté 'dedicai eroilor ' războiţi- ciri dă p o sib ilita tea de a -şi reabilita cIred'in'ţa- v ite a zu lu.i...c o m a n d a m o inislu-
lui civil, cazacilor revoluţionari, care trecutul, luptlnd alături de ostaşii . ne aproape irealizabilă.
T otuşi, sub conducerea inoercată a tante aie siaturilor populare socoteală pe ceilalţi neorgani-
au în fă p tu it g lo rio a se fa p te de v ite jie g ă rz ilo r ro şii. Ş i in tr-a d e v ă r, R o i Ln- Cu cîteva zile în urmă, în de-a 15-a aniversări a eliberării
în m area lu p tă pen tru insta u ra rea p u - d rep tă ţeşte încrederea c o m a n d a n tu lu i lu i K ociubei, d eta şa m en tu l reuşeşte să este şi aceea d e-;a sprijini şi zaţi şi cele 12 cadre didactice sala de festivităţi a oraşului patriei noastre de sub jugul fas
terii so vietice. In aceste zile de grea şi d e v in e şefu l sta tu lu i m ajor ¦a l lu i o b ţin ă , victo r ia. In a cea stă lu p tă g r pa îndruma activitate# .•„.cqltural- care ar putea fi de un mare fo Haţeg, a avut ioc deschiderea cist.
c u m p ă n ă şi m ă reţ p a to s revoluţionar, Kociubei-, -N atalia, in firm ie ra d eta şa - se c im e n te a ză p rieten ia to vă ră şea scă artislicâ. Şi nu o dată ne-am los în această activitate. Deci, învăţămintului ideologic al ca
d in ra id u rile poporului s - a u , ridicai în m tu lu i, se în d ră g o steşte d e a c e st d in ire, K ociubei- şi com isarul. 'K ândîbin, j; Putut cpiw.iftgc dq fapdil că motivul că nu sînt tineri,, cade. drelor didactice din raion. Cu In continuare tov. Nicotae
care va realiza ridicarea ş i m qluriza- atunci dricT sfatul popular se Rămîne în picioare lipsa de acest prilej s-a făcut o scurtă Zamora, secretar al Comitetu
luptători încercaţi, oam eni extraordinari, ocupă permanent de activitatea preocupare din partea comitetu analiză asupra felului cum s-a lui raional de partid, a predat
din lui executiv al sfatului popular, desfăşurat în anul trecut învă cursanţilor din anul II prima
' cu voinţă de fier, inim ă mare şi ne Joi 15 octombrie rea c o n ştiin ţe i p o litice ş i cetă ţe n e şti 3tu o lipsă- de care ar fi trebuit pînă a- ţământul ideologic al cadrelor lecţie intitulată „Politica Parti
c lin tită ¦c re d in ţă în ca u za m a re lu i Le- p e ecranul cum să se seziiseze şi comitetul didactice după care tov. Vasile dului Muncitoresc Romîn de in
nin. U nul dintre aceşti eroi, pe care lu i • K o•c>iub. e• i. ' r • . 1. -.f. •.'¦>/ ' muncă artistici bogată. 'Exem-. comunal de partid şi secţia de
poporul îi am inieşie cu dra g în dinte- cinematografului ple'.s-ăt putea da 'destule.: Sî'nt. învăţămînt şi cultură a Sfatului Polak a prezentat ln faţa dustrializare socialistă a ţării.
cele şi legendele sale, a fo sţ Kociu- I n -a c e st tim p , , a c ţiu n ile d ic ta to ria le însă1 şî“' unele sfâ-ţuri' 'populare popular al raionului Sebeş, cursanţilor „Expunerea tovarăşu Industrializarea socialistă, baza
bei, com andantul unui divizio n de ca „Fiîimon Sîrbu11 Deva care ; cdnsideră- ’âceastă^Ttiunbă dezvoltării economiei naţionale
am biţioase ale lui Sorokin (căzut sub eâ' -Ot^arcffiăŢri pius‘’Y şi o la- Se apropie perioada de iarnă, lui Gh. Gheorghiu-Dej ţinută in şi a ridicării continue a bunei-
valerie, întruchipare a curajului, price< să să se desfăşoare! : la !!D voia perioada în Care, la căminul stări materiale şi culturale a
influenţa şefului de slat m ajor Deve- sesiunea solemnă a Marii Adu celor ce muncesc“.
perii şi devotam entului faţă de m ăreaţa nări Naţionale cu prilejul celei
cauză a poporului. r-in, a g e n t a l ' b a n d e lo r a lb e ), î l *d u c’,
patriot cinstit, curajos fi. devo ta t po~ !a tră d a re fă ţiş ă a e v o l u ţ i e i . Ju d e-
pDoorruulluuiL. •. . ca jq p o p o v ijiii esţ&, '-.necruţătoare fa ţă
D ar vitejia ş i gloria lui Kociubei-, ?e Sorokin
' întîmpl'ării.jlUn astfel:/de exem- cultural, va trebui să se des-
In lupta înverşunată cu gărzile albe, d e v o ta m e n tu l' lu i ,p e n tr u c a u za re v o lu R e verin ' reuşesle să scane si se , plu,. nirl ...oferă . -Sfatul- /popular' făşoare o muncă; cultural-'edu-
cunoscindu-şi cazacii, cu m ultă iscu
sin ţă Kociubei îi înfrînge pe duşm ani ţiei, m a rea ’w p o p u la rita te,-stîrn esc ^ c m r ă S k e â l fn conducerea unui', .din comuna , Cîlnic, j/aiojriul ca-tivă şi artistică din ce în ce
"ŞgBeş'. ‘v '. . '. ¦ mai bogată. Vor trebui organi-
şi pătrunde intr-un cătun, eliberîndu-l ' u ra a m b iţio s u lu i şi v a n ito s u lu i co- stai m ajor a l .arm atei roşii.. . . . .
de bandele albe. P rintre prizonerii albi m andant Sorokin, care se dovedeşte B rig a d ă J u i K ociubei ' se îndreaptă- ¦- Şăniinui cultura/,l d in '' com9Hu- zate cercurile agrotehnice,
a fi up tr ă d ă to r-A c e s ta , îm preună cu cercurile de cultură generală,
capturaţi se află şi ofiţerul R oi — spre Asirahdpi, ţin k îd piept d a d cţilo r. PUBLICITATE ;
şeful statului săli m ajor — un f o s t ' ffa' Cîlhic,' de- irik’i multă' vreme numeroase seri culturale, sim
un om cu sujtei cinstit c e 'fu se se m o pozioane, conferinţe etc. Pen
bilizat cu forţa in arm atele albe. Ko ofiţer alb strecurat în rîndul gărzilor ce atacau disperaţi, înfruntind gerul desfăşoară-co 'activitafe" destul tru ca toată aceasită activitate
ciubei îşi dă -seama de caracterul cin de slabă. Corul,-care odinioară să- se desfăşoare din plin, va
stit a l acestui om şl nu-l îm puşcă, roşii — urm ărind distingerea detaşa şi foam etea în .stepele calm âoe, lup- ttrreeDbUuIi îînnttooccmmiitt uunn ppllaann ddee mmuunn--
m e n tu lu i lu i K o c iu b e i ’ ş i .c o m p ro m ite număr# 30 de perşpane, s-a des-,
tuidu-se cu epidem ia de lifo s ce-V .se
rea lui, izbutesc să facă a i se în- cera luptătorii. D everin orgaJiizedZ'ălin’ fîiriţat; ;f«dfirrăfii de 'teatru,’ dan-.'
nou a c t d e tr ă d a r e /(in iin d - a .d e sfiin ţa suri,» .brigadă*, artistică de agi-
brigada^ lui K ociubei. P ină la aripă; e l . taţigr pu„ exişti: N.oiioculi&ă 7fbr- ^ - p e n tr u toată ^perioada lu'ni-
ÎNTREPRINDEREA c i n e m a t o g r a f i c a va f i : d e m a sc a t şi, m în ia p p p o şitu i W maţia voluntară a pompierilor ^or de iarnă. (Trebuie^ însă a-
REGIONALA DE STAT H U N EPQ A R A -PEV A va pedepsi pentru trădarea sa. . d'in comună, mai pregăteşte din vut ^grijă ca planul să nu ră-
organizează . Kociubei se hotărăşte să ajungă ta oîhd învcînd ^programd3ărtisticfe mînă numai pe hîrtie). __ .
şi le prezintă la căminul culţii- La Cîlnic, munca cultural-
Lenin, pentru a-i relata adevărul, dar' ral. De asemenea, fanfara mai
co'mplectează din cînd în cînd educativă poate şi trebuie îmbu-
în ' a p ro p ierea Zstrahtiriiilâl', * o ) :bluvdă programul pompierilor. Curios nătăţită simţitor. Acest lucru
va ii însă posibil numai dacă
dc. a lb i. U c a p tu re a ză - pe: K o ciu b ei, bol
na v de- tifos. V iiea zu l com ftpdant este faptul Că deşi starea aceas- tovarăşii din comitetul execu
m oare ca un erou, e xp rim în d u -şi în -' ta durează' de mai multe luni sfatului popular şi din
la cinema „Filimon Sîrbu“ Deva crederea în victoria puterii sovietice. sfatul, popular , n-a liîat „fci o “ nd“ rea căminului, vor lua
între 15-21 octombrie 1959 m ăsuri, pndva, de mult. în lu-
O staşii diviziei sale se avînlă cu na mantie, comitetul executiv lucrunle serios- TOr Pune mai
Ho oi ii b @i m ai m ult elan îii lupta necruţătoare, al sfatului popular comunal a multă inimă în acţiunile şi mă
nim icind duşm anul şi îiuteplinincl ul analizat felul cum se deşfăşoa- surile ce le vor . întreprinde.
ră munca la căminul cultural. Este necesar ca într-un timp cît
tim a dorinţă a iubitului lor com andant. se poate de scurt, comitetul e-
xecutiv să analizeze temeinic
______ f felul cum se desfăşoară (sau
'mai bine spus felul cum nu se
0 fetiţă Işi caută tatăl Prima zi la casa S-au prevăzut chiar şi unele desfăşoară) activitatea la cămi
pionierilor măsuri care s-o îmbunătăţeas nul cultural, şi să ia măsurile
că. Dar şedinţa a rămas şedin cele mai eficace. Planul pentru
activitatea în sezonul de iarnă
Soarta unui om ln săplăm ina trecută, a [ost ţă, iar măsurile, măsuri doar trebuie neapărat întocmit şi pus
în aplicare. Pe lingă cercurile
deschisă, in tr-u n m o d fe s tiv C asa pio pe hîrtie. Comitetul. executiv al ¦şi cursurile ce vor lua fiinţă
este necesar să se desfăşoare
nierilor d in O răşiie. In fa ţa wruii ca- sfatului popular a rămas „sa şi 6 bogată activitate artisti
că. Pentru aceasta trebuie re-ac-
18 X. Otatlmptore extraordinară reu dişQipluiaţ. !au vorbit eleuftcţr\ şi tisfăcut“ că în dosarul cg pro tivizaţ corul, trebuie înfiinţate
19 X. SERIA S-fl n6i formatii.
pionierilor, d irecto ru l, casei p h n ie r i- cese verbale ,-figurează şi acela
20 x. 0 Intîmpfare extraordinară Organizînd "tie~m~ einic munca
SERIA ll-A lor ‘ş i d eleg a tu l secţiei raionale de. în care se vorbeşte de şedinţa 'ciiltural-educativă şi artistică
la căminul cultural, îndrumînd-o
Viaţa îi mîinîle tale î$i'mv| $ ţă ip M „ i şi pilitură. ^ mai sus:ami.ntită. Punerea în .permanent, veghind; ca să aibă
practică a măsurilor preconiza un conţinut bogat, legat strîns
S u b 'în d r u m ă H w p ro feso rilo r d e Ia-i te, controlul îndeplinirii, lor, de sarcinile pe care partidul [PIR§#S0HU€/%ir OHRI!
ca să p io n ie rilo r ş i în s o ţiţi d e di-ri- le pune în faţa ţăranilor mun
citori, Sfatul popular al comu Uniunea raio nală a co o p erativelo r de consum Hafeţj
-g in ţi, pionierii şi elevii au v iz ita i în „s-au, , p, ierdu0t. în no. ia.nu,l ^ -avltor nei Cîlnic, sub îndrumarea co-
continuare cercurile noi ş i' frum os- a- probleme, Ş V ca; ^ s M l , |- popu-; mitekl| ui comunal part;d . va CUM PĂRĂ
m enafaie ale casei pionierilor. / I a r, dirCC-torul 'c ă m in u lu i^ 3‘G u ltu - ORICE C A N T IT Ă Ţ I DE F ÎN
21 x. Ultima primăvară P lă cu t im presionaţi, p e ' feţele- pio ral, Ion Cuteanuv s^a complă- prin cenfreie de achizifie din raioanele
Haţeg şi P e iro şa n i:
nierilor se putea citi a n g a ja m en tu l •cut- mai departe în ‘ această si
S arm izegetu sa, Cîrneşti,
lor de a particip a cu re g u la riţa ie ş i tuaţie. Poeni, P e ş t e a n a , Pui,
Baniţa, Petroşan i etc.
Oameni ai muncii! Participaţi cu bune rezu lta te la Cursurile la c a r e ; Faptul parcă . tot n-ar fi aşa
totii la Festivalul filmului sovietic SPiL^ir^ SE FACE IM E D IA T
s-au înscris. de grav dacă din partea mem
I. ION brilor comitetului iexecutiv ' ar
corespondent exista măcar acum o preocu
pare cît de cît pentru îmbună-
lăţirea muncii; b căminul cui-
De la p ie rd e ri la re a liz a re a . D h j B P * nu stau reuşi să scoată din impasul ac-
toomair aşa. Tovarăşul Ioa-n-Po tu al munca culturală şi, prin
intermediul ei, va reuşi ¦să re
de beneficii pa, preşedintele comitetului exe zolve mai uşor multe din sar »infreprinderea de industrie locală „1 M AI'
cutiv, ' are părerea că în Cîlnic cinile ce le are de înfăptuit.
nici nil se va putea face mun- Deci,- o atenţie deosebită mun-
cii la căminul cultural !
Locuitorii mai vîrstnicl ai Orăştiei maforl de curent nu erau identificaţi ş! contribuit şoferii ' Koinok Ştefan- şi . că cult.ural-artiştică.. „mai bu- DEVA, str. Mureşului, 6 — Telefoane: 440 şi 87
cunosc destul de bine cum arăta ora nu-şi: pflă» Jteau. . jta« xel1ea cn u. , ,v, eniite. To1todată, M«aurti i: n... JI e—l1ed:i—niţ.an, ?t—impiîanii/ ilo_ ari rC' r“ă na pentru că „nu sînt tineri Gil. PAVEL
şul lor în regimurile vechi. Astăzi ei ciun, taxatoarea Găină Ghizeia, in suficienţi“. Oare acesta este* a- produce:
este altul: mai frumos, mai tînăr. Nu aceştia au fost înregistraţi şi taxaţi stalatorul de apă loan Herţa şi alţii. devâh'.l? In L iln ic ;.HU-'s'' mai Ingrijiţi-vă din timp să re
mai în acest an au fost reparate şl după tarifele în vigoare. La multe mulţi nici mai puţini decît 83 înnoiţi abonamentele la ziare' ^ m o foS1ă — garnituri de bucătărie tip
reasfaltate străzi şi trotuare în va imobile s-au monlat şi noi cont.uoare, G. S, şi reviste sovietice şi romi- \ „1 Mai" Deva
loare de circa 800.000 lei. S-au asfal fapt care a făcut posibil un control ri neşti pe anul 1930.
tat 11.000 m.p. de trotuare, s-au con guros asupra consumului de curent. § nasturi şi piepteni din galalit > 0
struit 2.500 m.p. trotuare din dale de Aceste măsuri au determinat, pe tri-> Abonamentele se primesc >
beton şi 3 podeţe pe străzile N. Titu- raestrul II al anului, respectarea pre JOI, 15 OCTOMBRIE 1959 prin oficiile şi agenţiile poştale,) nasturi şi piepteni din corn
lescu şi Roza Luxemburg. De aseme ţului de cost la curent electric şl re factorii poştali şi difuzorii d e (
nea, au fost reparate pavajele pe stră ducerea lin cu circa 20.000 lei. Spectacole cinematografice presă din întreprinderi, insti- < © nasturi şi piepteni din piexigîas
zile Republicii, Tolstoi, Coşbuc, Elena ‘Iuţii şi de la sate.
Sîrbu, Ilîc Pintitie etc. Cu concursul celor mai buni munci DEVA:, Kociubei.; ALBA IULIA: tră ; SEBEŞ ; Oleko Dundici; BARU H confecţii de scaune şi spătare pentru
tori din întreprindere s-a pornit si Un nou număr de atracţie ; BRAD: MARE : D-ale carnavalului; LONEA : ANUNI ‘
Este demn de remarcat faptul că multan o susţinută luptă pentru eco Familia U lianov; ILIA : -Zile furtu cabine autocamioane de orice tip
toate aceste lucrări au fost executate nomii. Şoferii, Instalatorii de apă, zi noase ; HAŢEG : Nauris : HUNEDOA Fete de aceeaşi v irstă : TEIUŞ : Cîntă ÎNTREPRINDEREA
de I.G.O. Orăştie peste planul său de darii, tîmplarii şi ceilalţi muncitori ai RA: Marfă-pentru Catalonia; ORĂŞ CINEMATOGRAFICĂ ?o--
producţie, realizînd totodată mari eco întreprinderii au început să facă la TIE: Uraganul ;¦ Ojeko Dundici; PE- Ives Montând; ZLATNA: Pavel REGIONALĂ DE STAT vinde:
nomii fa preţul de cost. De asemenea* locul lor de muncă economii. S-au fă TROŞANT: Dragoste pe no te; Făta HUNEDOARA— DEVA
această întreprindere a reuşit să exe cut astfel economii la cheltuieli, de din Kiev; SIMERIA: -Săgeata albas- Corceaghin ;, , APOLDU DE SUS : ] angajează operatori-proiec- @ piatră concasată pentru drumuri
cute la timp lucrările dc întreţinere a întreţinere, carburanţi, lubrefianţi, cau
imobilelor din oraş, să organizeze în ciucuri etc. Vrăjitoarele din Salem ; CALAN: j ţionişti, posesori ai carnetelor 0 diferite sortimente de savura (criblură) <
bune condiţiuni transportul în comun,
O acţiune bine venită a fost pro Fatima. .. ,. de calificare categoriile I, II
să alimenteze oraşul la timp şi în curarea din resurse interne a nutreţu şi III, sau cu altă şcoală de
lui pentru caii întreprinderii. Anul tre-* m \ p h o> specialitate. pentru asfalt )
cantităţi suficiente cu apă şi electricl- cui întreprinderea a plătit pentru fu • Doritorii se vor adresa în
raje suma de 00.000 lei. In acest an PROGRAMUL I:.,6,45 Salul voios distractiv executat dé fanfară;. 15,30 treprinderii cinematografice
, tate, să îmbunătăţească simţitor salu s-au însămînţat plante furajere pe te din Deva, str. Dr. Petru Gro-
renul întreprinderii, reuşind să se ac«" de. pionier; '7ţl5- Cîntece; 8,50 Din Muzică uşoară; 1G,30 Ciclul ,„Dîn za, nr. 5, telefon 355. PRODUCĂTORI!
britatea etc. pere complect necesarul de nutreţ pe
anul 1950-1960, toate lucrările fiind e- folclorul popoarelor; 9,30. Un tăciune creaţiile muzicale ale anului XV“ ; Cooperativele de consum din raionul Uia
Dar cea mal importantă realizare xecutaie de muncitori, prin muncă vo
luntară. şi-un cărbune: „Inima, lui Danko“ de 17,30 Sfatul, medicului ; Laringitele ; cumpără
obţinută în acest ari Ia' 17G.O. Orăş
Rezultate promiţătoare Maxim Gorki; î î ,03 Melodii populare 18,05 Artişti, romîni care au concertat prin centrele lor de achiziţie Ia ma
tie este depăşirea simţitoare a angaja gazinele săteşti şi tîrg u ri:grîu, se
Beneficiile planificate în 1958 au fost romtneşti; 12,25 Cotidiene; 13,05 în Uniunea Sovietică.; Geôrge Geor- cară, orz, porumb, ovăz şi cartofi.
mentului luat ca răspuns la chemarea de 250.000 lei. Angajamentul colectl-l De asemenea, com pară: păsări, ouă
vului de muncă de la I.Q.O. Orăştie Concert simfonie popular; 14/10 „în gcscu'; 19,00 Să învăţăm • limba rusă şi alte produse agro-alimentare
celor 8 întreprinderi din Capitală. este de - a realiza în acest an bene*
Cum s-a obţinut această realizare? ficii de patru ori mai mari. După re trecere în muncă“, .— emisiune dc cirilînd ; '20,00' Muzică1 " ifbpereta Nou la LOTO CENTRAL
zultatele obţinute pînă în prezent se
Lichidarea lipsurilor poate afirma că pînă la sfîrşitul aces cînfece; 15,10 Program muzical.-dedi „Aculi'na“ de Kovner';' 20;30 Scriitori Trageri duble cu şanse multiple de cîştig !
semnalate tui an se vor realiza beneficii în va Şansă dublă cu fiecare bilet cum părat!
loare de peste t.000.000 lei. In primul cat fruntaşilor în producţia .din indus la microfon : Aiarcel Bre'slaşu i 2îţl5 Numărul total a! cîştigătorilor se dublează putînd
Primul trimestru al anului s-a în rînd, acest beneficiu se va realiza din deveni chiar de 4, 6, 8, 10 etc. ori mai mare, după cîte bilete
cheiat la I.G.O. Orăştie cu o Impor economiile pe care se poate conta. Se trie .şi agricultura,;..;-16,15 Vorbeşte Ţineri compozitori romîni de,.muzică se vor juca !
tantă depăşire a preţului de cost. Ana prevede ca numai ia cauciucuri, ben Cîştiguri importante la două extrageri!
liza făcută de colectivul dc muncă al zină si reparaţii aritri să se realizeze Mwo«scov'a.!’; . 1.7,30 .y„Tin- ere'ţ'e.a ne cl i d-.“ra- uşoară..; 21„45 Părinţi, şi copii. ; 22,00
întreprinderii a arătat şi. izvorul aces anul acesta economii de peste ÎOO.COO ga — emisiune pentru tinerii ascul Muzică clasică în interpretarea soliş iSr
tor depăşiri. Umflarea preţului de cost lei. Pe primele 8 luni ale anului, s-au tători,' 18,30 Almanah ştiinţific; ’ 19,45 tilor sovietici : Rondo în do major şi La tragerile din 9 octombrie a.c. au fost extrase ’din urnă
se înregistra mal ales la energie elec realizat deja economii, peste cele pla următoarele numere:
trică, combustibil şl lubrefianji, şi era nificate, în valoare de 68.000 lei. Transmisie ‘din sala Ateneului a con variaţiuriile „Diabelff“' de Beethoven ; — La extragerea principală : 24, 42, 8, 27, 40, 12, 66, 55, 3
accentuată de productivitatea scăzută — La extragerea secundară : 17, 43, 24, 47, 81, 35, 13,' 53, 82
a muncii realizată în unele secţii, La La realizarea acestor economii au certului orchestrei simfonice şi coru 23,15 Muzică corală clasică ; 23,30—
propunerea muncitorilor s-au formal
echipe car-' au pornit un control rigu lui Radio, dirijor Eirfanoil Elenescu; 24,O0! Melodii popülare romîneşti'. -
ros al reţelei electrice. S-a constatat
astfel că un mare număr de consu- 23,00 Solişti şi forniaţii sovielicc care Buletine de ştiri : 5,00, 6,00, 7,00,
ne-au vizitat ţa r a ; 23,19: Concert de 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, ' 19,00,
noaipte. Concert 22,30, 23,52 (programul I); 14,00, 16,00,
PROGRAMUL II: 14,07
18.00, 21,do, 23,00 (programul II).
Timpul probabil în regiunea noastră
Pentru 14 octombrie 1959 : minus 2 şi plus 3 grade. Vuit potrivii
drn. sectorul nord — şi nord-vest.
vremea relativ frumoasă eu cerul vari
abil, mai' senhr noaptea. Temperatura Peritru următoarele trei zile:
variabilă, ziua va urca între f2 şi 13
timp frumos cu nopţi reci.
grade, iar noaptea vp coborî între