Page 50 - 1959-10
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r, 1496
A L E G E R I IN O R G A N I Z A Ţ I I L E DE P A R T I D VEŞTI DIN SIMERIA
Pentru L.up.tînd pentru realizarea cu tembrie, s-a dat peste prevede
succes a sarcinilor de plan pe rile planului o cantitate de 5.000
INSTRUCTIV - EDUCATIV • C om uniştii din organizaţia de trimestrul care s-a scurs, colec kg. brînzeturi.
la Şcoala medie din Petroşani bază de la T rustul m in ier Deva, cu tivele întreprinderilor din oraşul Printre muncitorii întreprinde
prilejul alegerilor au pus un accenl Simeria, sub îndrumarea organi rii I.C.I.L., care au contribuit
zaţiilor de partid, air obţinut din plin la depăşirea sarcinilor
deosebii pe necesitatea întăririi m uncii realizări din cele mai friimoase. de plan, se numără Livia Cîm-
de educare com unistă a candidaţilor
Zilele trecute, la cea mai mare uni drumată munca organizaţiei U.T.M. de partid, pe necesitatea îm bunătăţirii La L C. I. L. peanu de la secţia pasteurizare,
tate şcolară de cultură generală din Nu s-a dus o muncă susţinută pentru conducerii organizaţiilor de m asă, m ai Petru Solomon de la secţia pro
raion, Şcoala medie mixtă din Petro a face din organizaţiile U.T.M. pe ales a celei sindicale în organizarea
şani, a avut loc adunarea generală clase factori activi în lupta pentru consfătuirilor de producţie şi a între Străduindu-se pentru a. da duse proaspăte, Abel Sav, Re-
de dare de seamă şi alegeri. îmbunătăţirea procesului instructlv- cerii socialiste pentru traducerea în
educativ a! elevilor. Dat fiind aceste viaţă a angajam entelor privind realizarea produse lactate eît m ai multe ş i - ,mus. Sima, Ioan Blaga şi Va
cauze, în munca organizaţiei de tine de econoinii.
Trebuie arătat de la început că da ret şi-a făcut loc formalismul, întrea la timp muncitorii din această sile Seramfinceanu de la servi
rea de seamă prezentată de tov. Dan- ga activitate rezumîndu-se aproape nu • U n loc principal în discuţiile pur
cu Ioan, fostul secretar al organiza mai la încasarea cotizaţiei. Lichidarea întreprindere au obţinut în tri ciul de transporturi.
ţiei de bază a fost insuficient de a- unor rămăşiţe vechi din relaţiile tate de com uniştii din organizaţia de
nalitică, fapt ce a făcut ca şi dezbate dintre cadrele didactice şi elevi a fost pri bază a secţiei sculărie de lă U zinele mestrul III al anului- curent rea La baza \2 Simeria
rile pe marginea ei să fie reduse. Era vită ca o problemă administrativă, ui- m etalurgice Cugir cu prilejul alegerilor lizări de seamă. Astfel, ei şi-au
de aşteptat ca din darea de seamă să tîndu-se de rolul de educator pe care l-au ocupai problemele producţiei. Nu
rezulte felul în care a luptat orga trebuie să-l aibă organizaţiile de tine m eroşi vorbitori au apreciat că s-au realizat planul global de produc Piese de schimb şi materiale
nizaţia de bază pentru îndeplinirea ret. De slaba activitate a organizaţiei obţinui unele rezultate pe linia în
principalelor sarcini ce i-au .stat în U.T.M. pe şcoală se face vinovat şi deplinirii sarcinilor de plan. M ulţi Tînărul Ioan Chinciu lucrează ca montator la Atelierele C.F.R. Sime ţie în proporţie de 108,08 la cît mai multe' şi la timp pentru
fa{ă. tov. sAtbo Ştefan, care deşi nu şi-a dintre ei, însă, au arătat că volum ul
îndeplinit sarcinile încredinţate, n-a econom iilor realizate la preţul de cost ria. El execută lucrări de calitate su perioară şi-şi depăşeşte lunar norma sută. Numai brînzeturi au fost agricultură — aceasta a fost
fost tras la răspundere de biroul or- (352.000 Iei) nu este pe m ăsura posi
; ganizaţiei de partid. bilităţilor şi ca urmare a faptului că în medie cu 8 la sută. date peste plan mai mult de 47 una din sarcinile principale ale
a existat o slabă preocupare din par
-P e marginea dării de seamă n-au te a o r g a n iza ţie i de- p a rtid !aţă d e p ro Fotografia ni-1 înfăţişează pe tov. Ioan Chinciu ia locul de muncă. tone. De asemenea, în luna sep- bazei 12 Simeria pe trimestrul
luat cuvîntul decît doi membri ai or blem a ridicării calificării tinerilor din
ganizaţiei de baza, fapt ce arată lipsa secţie. III. Lucrătorii acestei întreprin
de preocupare pentru înviorarea aoti-
Din păcate însă darea de seamă s-a re vităţii, pentru participarea Ia viaţa in • in centrul discuţiilor m embrilor Penfru o productivitate cît mai înaltă deri s-au străduit pentru a a-
ternă de partid. .Membri de partid ca proviziooa şi desface la timp
Teodorovici Vasile, Lupşor Olga şi organizaţiei de bază de la O .C.M .M .
alţii ar fi trebuit să arate cu curaj Lupeni in adunarea de alegeri a stai piesele şi materialele cerute de
lipsurile ce există, mijloacele de înlă calitatea construcţiilor de m ontaje m i
ferit mult prea puţin la activitatea des turare a lor. niere, perspectivele de noi construcţii, în industria extractivă către unităţile socialiste agrico
problema econom iilor de m ateriale şi le şi silvice ale regiunii noas
făşurată în cursul unui an de biroul m uierii prime, am plasarea cit m ai eco
organizaţiei de bază în, vederea îm- Sporirea productivităţii muncii prin ridicarea tre.
Astfel, planul ce le-a revenit
bunăiătirii procesului inslructiv-educa-
tiv, pentru creşterea unei- generaţii e- gradului de calificare a personalului şi extinderea pe cel de-a! IIH ea 'trimestru a
fost depăşit cu 57 la sută. Nu
dticr. !e în spiritul dragostei faţă de
patrie,' în spiritul internaţionalismului tehnicii miniere noi mai la indicele de aprovizionare
s-a înregistrat o depăşire de 62
proletar. Educarea elevilor în spiritul
concepţiei materialiste despre lume, Ia sută, iar la desfacere — 52
la sută.
lupta pentru combaterea, unor rămăşiţe Făcînd o analiză minuţioasă cupare susţinută din partea con gie electrică şi pneumatică, cu
a productivităţii muncii pe pe ducerii exploatării şi sectoarelor vagonete goale şi materiale. A- M. SABIN
ale trecutului în conştiinţa lor n-au rioada ianuarie-august’ 1959 la pentru introducerea pe scară tof ceasta.v va permite totodată şi corespondent
mina Lupeni, se observă o creş mai largă a armăturilor metali scoaterea tuturor grupelor de
fost oglindite aproape de Ioc in darea tere ritmică a ei în fiecare lună, ce în abataje, a maşinilor de sub plan — un obiectiv impor Elementele
ajungînd în luna august cu 22,5 havat şi a mecanizării încărcă tant pe care trebuie să-l reali huliganice n-au ce
de seamă. * la sută mai mare decît în ia rii şi transportului. Astfel, pro zăm. căuta la spectacole!
nuarie. Productivitatea realizată ducţia prin tăierea cu maşinile
Darea de seamă s-a rezumat la în în luna august 1959 este în a- Revenind la problema califi In ziua de 13 octom brie, orchestra
celaşi timp cu 13,8 la sută mai de lxavat, din totalul producţiei cării cadrelor, ţin să arăt că de m u zică ¦ populară „Doina A rgeşu
şiruirea unor măsuri luate „în general" Astăzi Şcoala medie mixtă din Pe n o m ico a să a co n stru cţiilo r, a g re g a te mare decît cea realizată in au extrase, a crescut cu 7,5 la su este necesară o legăturii mai lu i“, a S fa tu lu i popular regional P i
pentru îmbunătăţirea activităţii in troşani este frecventată, de aproape lor şi u tila jelo r m in iere etc., precum gust 1958. tă, producţia cu armare în fier strînsă între calificarea practică teşti, a prezentat şi în oraşul Deva
şcoală, iar apoi, referindu-se la lip 1.000 de elevi şi are 100 cadre didac- » şi p roblem a în tă ririi co n tin u e a vieţii cu 14,9 la sută, iar cea cu trans şi cea teoretică. In acest sens ’u n spectacol. S a la c in e m a to g r a fu lu i
De remarcat că la obţinerea port mecanizat cu 1,2 la sută. este necesar ca şefii de brigadă1 „Piţim on Sîrbu“ arhiplină, a apreciat
suri, s-au făcut afirmaţii lipsite de lice. Aşadar sarcinile ce stau în faţa interne de partid. acestor rezultate a contribuit în să fie instruiţi periodic şi puşi m ult diniecele populare executate sub
concretizări c a ; „în învăţămîntul po organizaţiei de bază sînt mult spori mare măsură creşterea gradului Deşi realizările sînt frumoase, ia curent cu toate noutăţile din conducerea dirijorului Alexandru B u
® M em brii şi candidaţii de partid de calificare a personalului şi la acest capitol colectivul mi tehnica minieră. De ademenea, suioc şi Interpretate atît de orchestră
introducerea pe scară tot mai nei Lupeni mai are încă mult de va trebui făcută o repartizare cit şi de soliştii vocali printre care
litic ăl cadrelor didactice au' existat te. Noul birou, toţi comuniştii, vor tre de la secţia de va g o a n e a A telierelor largă a mecanizării muncii în lucru. Introducerea tehnicii mi mai proporţională a mîinli de A lexandru G rozajă, artist em erit,' Lti-
abataje. Aşa de pildă, în peri lucru calificate pe brigăzi,, pen w eţia Ciobanu, Ana Ispas şi alţii. A-
lipsuri", „în munca obştească nu s-au bui să desfăşoare o asemenea muncă C.F.R. Sim eria au dezbătut cu m ult oada august 1958—august 1959, niere noi necesită în primul rînd tru a se ajunge la o mai bună piauzele m ajorităţii covîrşitoare a spec
obţinut rezultate mulţumitoare" etc., încîl activitatea instructiv-educativă să sim ţ de răspundere .activitatea desfă numărul minerilor şi al ajutori tipizarea tuturor lucrărilor mini tatorilor aii ră sp lă tit cu m se cu vin e
fără a se arăta în ce . anume au con ,se ridice la nivelul cerinţelor: elevii şurată de către biroul organizaţiei de lor de mineri cu calificare co ere. Vor trebui mărite profilele omogenizare a lor. m ăiestria interpretativă a orchestrei şi
stat lipsurile, cauzele lor şi telul în să fie educaţi în spiritul înfrăţirii în bază şi de către foţi com uniştii în respunzătoare a crescut cu 6,5 soliştilor, chem îndu-i de m ai m ulte ori
care au acţionat membrii şi candida tre popoare, în spiritul dragostei fier privinţa realizării de cil m ai m ulte şi, respectiv, cu 26,9 la sută. abatajelor-cameră din stratul III, Tinînd cont de aceste cîteva să repete cîntecele preferate. A cest
acum ulări socialiste peste pian. Ei au Aceasta a făcut ca unii munci pentru a se putea introduce şi fapt este lăudabil şi constituie o apre
tori să deservească mai multe aici transportul mecanizat. Va observaţii, acordînd pe mai de ciere în plus acordată artiştilor.
ţii de partid pentru înlăturarea lor. binţi faţă de patrie, faţă de Uniunea arătat că alunei cind m unca politică locuri de muncă simultan, cali
Or, în aceste privinţe era mult mal Sovietică. Birou! organizaţiei de bază de m asă a fo s t Ia înălţim ea sarcini tatea lucrărilor miniere şi de în trebui extinsă armarea metalică parte atenţia cuvenită înzestră La acelaşi spefcacol Insă, au fost
trebuie să îndrume îndeaproape munca lor s-au obţinut realizări de seam ă. treţinere să se îmbunătăţească, prezente în sală şi cîteva elem ente,
mult de discutat. In cursul anului au luluror cadrelor didactice pentru ca De pildă, în luna a ugust a.c. preţul iar transportul mecanizat să se în abatajele frontale din stra rii exploatării cu cadre califica care, prin com portarea lor nedem nă,
fost cadre didactice care n-au frecven acestea să lupte cu perseverenţă pen de cost al reparaţiilor vagoanelor a extindă şi să se îmbunătăţeas iele 5 şi 15. De asemenea, tre au provocat m om ente de tulburare.
tat cp regularitate învăţămîntul, iar scăzut cu 8,5 la su tă !aţă de cel pla că simţitor.. te şi extinderii tehnicii miniere Projittnd de faptul că artiştii sînt che
buie create condiţii de aeraţ m aţi de m ai m ulte ori la ram pă, aceş
Ia colocviile de sfîrşit de an s-au pre tru ţinerea unor cursuri de calitate şi nificat reaJizindu-se econom ii în va Drept urmare s-a creat posi noi, colectivul miriei Lupeni va tia s-au dedai la a titudini grosolane
zentat nesatisfăcător. bogate în conţinut. Chezăşia succesu loare de peste 160.000 lei. In schim b, bilitatea reducerii a o serie de care să permită puşcarea în a- faţă de interpreţi, atitudini lipsite de
lui constă în întărirea organizaţiei de alunei cirul problem ele de producţie posturi neproductive. Astfel au înregistra succese tot mai im bun sim ţ. S e pare că unii dintre aceşti
Nu poate fi trecut cu vederea faptul bază cu cadre didactice cinstite, dor n-au stat In c a d ru l preocupării orga scăzut cu 18,5 la sută posturile bataje. huligani erau în stare de ebrietate
că darea de seamă n-a oglindit felul nice să lupte pentru aplicarea in viaţă nizaţiei de bază rezultatele s-au dove de la întreţinere, cu 4 Ia sută portante pe linia er^şterii con şi m al m ult, recidlvişti In tulburarea
în care s-a desfăşurat viaţa Internă a hotărîrilor partidului. Dînd dovadă dit a fi nesaiisfăcătoare. In luna iulie, la transporturi şi cu 14 Ia sută Pentru a spori însă viteza de spectacolelor.
de organizaţie, munca depusă' pentru de exem plu, preţul de cost a scă zu t cu la restul lucrărilor din subteran tinue a productivităţii muncii.
şi suprafaţă. In acelaşi timp avans a abatajelor, ele vor tre N e Întrebăm cum de este posibil ca
întărirea organizaţiei cd cadre didacti de exigenţă şi combativitate în munca n u m a i 1J50 la su tă , tar econom iile producţia minei a crescut cu a- In g .G R . PANTELIMON
ce tinere, merituoase. sa, urmărind continua creştere a nive realizate au fo st de num ai 24.182 lei, proape 7 Ia sută. bui asigurate din piin cu ener a s tfe l de e lem en te 1să se streco a re ta
lului politie şi ideologic al cadrelor d e şi' posibilităţi erau “m ult m a i' mari. mina Liipehl
Faptul că la Şcoala medie mixtă didactice şi al elevilor, întreaga acti Iată deci că productivitatea spectacole în rlrtd cu spectatorii de
din Petroşani organizaţia de bază nu vitate va fi îmbunătăţită şi Şcoala P articipanţii la adunare au subliniat muncii a tost influenţată cît se bună credinţă, cum se face că orga
mără doar şapte membri, arată slaba necesitatea întăririi m ujicii politice poate de evident şi încă în mare nele în drept m iau m ăsurile cuve
în scopul realizării, pînă la sfîrşMul măsură. La B anca-coopsrafivă „Aure! Viaieu“ n ite ? P utem oare adm ite ca doi, trei
activitate desfăşurată de biroul organi medie mixtă din Petroşani îşi va în aruiiui, a angajam ent ului luat. După cum am amintit mai O răşîie : răuvoitori, huligani, să tulbure sa
zaţiei de bază în direcţia întăririi rîn- deplini rolul ce-i revine în opera de sus, un alt factor care a influ
durilor organizaţiei. Slaba preocupare creştere a unei generaţii de harnici • Cu ocazia adunării pentru dare enţat simţitor productivitatea In cursul lunii august B-ani m a'de 6.100.000 lei unui număr tisfacţia unei săli arhipline la un
faţă de această problemă importantă constructori al socialismului. muncii în perioada amintită Ia ca-cooperativă „Aurel Vlaicu“ de 12.000 oameni. spectacol ?
de seam ă şi alegeri în organizaţia de mina Lupeni, a fost extinderea din Orăştie a reuşit să înscrie
bază de la Sfatul popular al raionului tehnicii miniere noi. In acest in alături de cei 645 membri exis Banca-cooperativă se sprijină E ste absolut necesar ca ofganete în
Haţeg, m em brii şi candidaţii de partid terval de timp a existat o preo tenţi încă 25. Fondui social sub în primul rînd pe contribuţia drept să-şi facă datoria şi în asem e
scris pînă acum este de 128.000 membrilor cooperatori oare în nea îm prejurări t
rezultă şi din felul în care a fost în- V. ADRIAN s-au preo cu p a i de îm b u n ă tă ţirea a c ti lei, din care s-a achitat 105.000 bună parte îşi îndeplinesc' obli
lei. In cursul acestui an banca gaţiile de a-şi achita ' la timp
vităţii cercurilor şi cursurilor învăţă- a acordat 150 împrumuturi în angajamentele. Printre cei mai
valoare de 180.000 lei. Tot prin conştiincioşi în ' 'aceasta direc
m îniului de partid, de m unca pe care banca-cooiperativă se efectuează ţie se numără tovarăşii Eugen
diferite plăţi, de pildă, pentru Buciumam, Ioan Sasu, Novac
Amenajează grajdul gospodăriei noul organ ales va trebui să o des animale, seminţe, lînă, lapte Bercea şi alţii.
făşoare în scopul întăririi disciplinei etc. Pînă acum s-a distribuit su
m uncii. Participanţii n-au scăpat din ELENA IOAN
Colectiviştii, din satul Nâlaţi pardosirea grajdului. vedere să arate că în viitor organi corespondentă
muncesc de zor la amenajarea In această muncă s-au evi zaţia de bază va trebui să sprijine
unui grajd în care să adăpos m ai m ult com itetul executiv al sfa
tească vitele' colectivei. In acest denţiat colectiviştii Ioan Kovacs, tului popular raional in conducerea
scop, ei au confecţionat 8 m.c. losif Fabri şi Horvati Ştefan. econom iei locale şi în privinţa g os
scândură de brad necesară la podăririi com unelor şi satelor raionului•
VASILE COCHEC1
corespondent
ST/.tTTîvTACT1'’':---- ^ ' SK2SI2BEE
On W m* broşuri, pliante etc. Pentru reuşita Petroşani, trebuie să ia măsuri eficace legerile interesante, vii, vor contribui de buna funcţionare a universităţilor
muncii de recrutare a cursanţilor, s-a pentru îmbunătăţirea muncii comite într-o măsură mai mare la rezolvarea muncitoreşti, trebuie să vegheze ca ex
m uneitO M ţli făcut şi o largă consultare a oameni telor de întreprindere mai sus amin cu succes a unor probleme tehţiico-or- punerile să se facă cu regularitate în
lor muncii, dornici să urmeze cursu tite. ganizatorice de la locul de pro’ducţie ziua şi la ora stăbililă.
¦In bI i i p s a a a ise a te r m i s i i rile universităţilor muncitoreşti. Aceas al cursanţilor. Este necesar apo,i, ca
ta şi pentru întocmirea tematicii con Munca politică desfăşurată a fost expunerile să fie exemplificate cu fapte Folosind munca de la om la om,
Plepara Comitetului Central a' C, atente din partea organizaţiilor de par ferinţelor ce urmau să fie expuse. rodnică în majoritatea întreprinderilor din producţia întreprinderii respective, gazetele de perete, staţiile de radiofi-
P.M.R. din 13—14 iulie 1959, pune tid, comitetele sindicale, filialele şi In urma acestor măsuri şi procedee, şi oraşelor din regiunea noastră. Drept iar termenii să fie clari şi uşor de în care şi alte mijloace ale muncii politi
un accent deosebit pe ridicarea produc RUDOLF BALAZS subfilialele S.R.S.C. au muncit cu mai colectivele de conducere ale universi dovadă este faptul că la data de 1 ţeles. Cei care expun asemenea confe ce de masă, comitetele sindicale trebuie
tivităţii muncii, pe descoperirea de ; noi şeful secţiei propagandă şi agitaţie multă răspundere, reuşind să sporeas tăţilor au putut să întocmească te octombrie a.c. s-au descîiis un număr rinţe trebuie recrutaţi din rîndu! celor să asigure o freavenţă cît mai bună pe
rezerve interne ale întreprinderilor în că considerabil numărul acestor insti matici variate şi interesante, care să de 16 asemenea cursuri, frecventate mai pregătiţi ingineri, profesori etc. toată durata cursurilor.
scopul creării unei abundenţe de pro a Comitetului regional al P.M.R. tuţii culturale de masă. Trebuie men contribuie cu adevărat ia educarea de peste 1.700 de cursanţi. Sprijiniţi sub aspect metodologic şi de
duse la un preţ de cost cît mai redus Hunedoara ţionat făptui că, în acest an, munca comunistă a oamenilor muncii. Para subfilialele S.R.S.C,, aceştia pot să a- Consiliul sindical regional şi consi
— cale sigură pentru ridicarea ni comitetelor sindicale în colaborare cu lel cu întocmirea tematicilor, s-a fă Dat fiind numărul mare a celor ce ducă o contribuţie însemnată la îmbo liile sindicale raionale au datoria de
velului de trai şi cultural al oameni politice, ideologice şi ştiinţifice. Prin subfilialele S.R.S.C., a avut, datorită cut şi înscrierea cursanţilor în uni frecventează aceste universităţi munci găţirea cunoştinţelor profesionale ale a controla felul cum se desfăşoară
lor muncii. In raportul prezentat de intermediu! acestor universităţi, mun îndrumării din partea organizaţiilor de versităţi. toreşti, precum şi scopul important ce cursanţilor. cursurile în universităţile muncitoreşti,
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la ple citorii, tehnicienii, inginerii şi func partid, un conţinut politic mai înalt. le-a fost atribuit în educarea oameni să ţină o evidenţă operativă, la zi, a
nară se subliniază că : „principala re ţionarii, au mari posibilităţi de a-şi Munca de popularizare în rîndurile Este demnă de remarcat munca bu lor muncii, este necesar să se acorde Atenţie mare trebuie acordată lecţi frecvenţei şi întregului mod de des
zervă pentru creşterea necontenită a complecta cunoştinţele de cultură ge oamenilor muncii a universităţilor nă desfăşurată în acest sens de co încă de la început toată atenţia atît ilor de cultură generală. Toate confe făşurare a cursurilor.
productivităţii muncii este introduce nerală, de a cunoaşte cele mai actua muncitoreşti a fost organizată mult mai mitetele sindicale din întreprinderile conţinutului conferinţelor expuse cît şi rinţele să fie atractive, să stîrnească
rea în producţie a celor mai noi cuce le cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de bine ca în anii trecuţi. Astfel, comi de la Gurabarza, l.C.S. Hunedoara, felului cum se desfăşoară cursurile. interesul celor ce Ie audiază, să aibă Sarcini însemnate revin în această
riri ale tehnicii", iar „ridicarea califi a aprofunda problemele pe care le sia regională constituită în acest scop, Cugir, Călan etc., unde numărul celor Comitetele de partid din întreprinderi, un ton accesibil, convingător. direcţie şi organizaţiilor U.T.M. Se
cării muncitorilor la un înalt nivel ridică construcţia socialismului în pa a organizat, încă la începutul lunii înscrişi în universităţile muncitoreşti precum şi comitetele orăşeneşti de par ştie că un mare număr din cursanţii
tehnic devine din ce în ce mai mult tria noastră. Urmînd cursurile acestor septembrie, o consfătuire cu preşedin este destul de mare. Astfel, la Gura Expunerile să fie însoţite de un bo universităţilor muncitoreşti sînt tineri.
o sarcină centrală a construcţiei • eco universităţi, oamenii muncii, au de ţii şi responsabilii culturali ai comi barza sînt înscrişi 239 de cursanţi, tid din oraşele unde funcţionează uni gat material didactic c a : planşe, schi Grija pentru mobilizarea acestora la
nomiei socialiste“. In lumina acestor asemenea, posibilitatea să-şi ridice ne tetelor de întreprindere, consfătuire în la l.C.S. Hunedoara 250, la Cugir 135, versităţile muncitoreşti, trebuie să con ţe, grafice, filme ştiinţifice, tehnice şi cursuri trebuie să stea permanent în
directive, revine ca o datorie a fiecă contenit calificarea profesională şi să care s-an definitivat formele de orga la Călan 110 etc. Numărul cursan sidere îndrumarea acestor instituţii cul documentare, diafiifiie etc. Vizitele la atenţia comitetelor regional, raionale şi
rui muncitor, tehnician, inginer şi contribuie mai mult la sporirea pro nizare a universităţilor muncitoreşti, ţilor este mare şi 1a universităţile pu turale de masă ca o sarcină de mare muzee sau la locuri istorice, în uzine, orăşeneşti U.T.M.
funcţionar, să-şi perfecţioneze în per ductivităţii muncii, promovarea tehni precum şi centrele care vor lua fiin blice de la Sebeş, Deva, Orăştie. importanţă. Trebuie vegheat ca expune experienţele în laboratoare, probele
manenţă cunoştinţele politice şi pro cii avansate şi, în ultimă instanţă, la ţă. In întreprinderile respective s-au rile să aibă un bogat conţinut educa practice, sînt de asemenea de un real Organele şi organizaţiile de partid
fesionale. îmbunătăţirea generală a procesului de constituit apoi colective de conducere Trebuie spus însă că au fost şi co tiv, să fie axate pe cele mai actuale folos în însuşirea cît mai temeinică a au daţoria de a îndruma permanent
producţie. ale universităţilor muncitoreşti, colec mitete sindicale care au muncit mai probleme politice şi ideologice, să tra cunoştinţelor predate. Este indicat ca, comitetele sindicale, subfilialele S.R.S.C.
Pentru traducerea în viaţă a acestor tive în care au intrat ingineri şi teh slab în această direcţie. De exem teze cu competenţă şi cît se poate de atît temele cît şi conferinţele care se şi organizaţiile de U.T.M. ca acestea
importante directive trasate de par In regiunea noastră, universităţile nicieni, planificatori, profesori, medici plu, comitetele de întreprindere de 1a clar problemele construcţiei socialiste vor susţine la această formă populară să manifeste atenţie cuvenită, în tot
tidul nostru, un rol deosebit de im muncitoreşti şi-au cîştigat încă de şi alte cadre cu experienţă bogată în U.R.U.M. Petroşani, minele Vulcan în ţara noastră. Sub conducerea şi de învăţămînt, să fie elaborate sub cursul anului, bunei desfăşurări a
portent îl au universităţile muncitoreşti pe acum o apreciere bine meritată activitatea ştiinţifică şi obştească. Co şi Lupeni, şi din alte părţi, datorită îndrumarea organizaţiilor de partid, controlul direct al cabinetelor regional cursurilor universităţilor muncitoreşti.
— formă eficace de învăţămînt. din partea oamenilor muncii. Cele 6 lectivele de conducere ale acestor uni faptului că n-au acordat suficientă comitetele sindicale au datoria să ajute şi raionale de partid.
universităţi care au funcţionat anul versităţi, îndrumate de organizaţiile atenţie popularizării univeristăţiior mun aceste instituţii culturale de masă prin Acordînd toată atenţia acestei forme
Organizate de comitetele sindicale, trecut pe lîngă întreprinderi şi în o- de partid şi comitetele sindicale, au citoreşti, numărul cursanţilor înscrişi toate mijloacele. Prelegerile să fie Pentru buna desfăşurare a cursuri importante de învăţămînt, vom con
în colaborare cu filialele şi subfilia raşe, au atras în jurul lor un însem desfăşurat o muncă temeinică de popu este încă mic faţă de posibilităţile strîns legate de viaţa oamenilor mun lor, în universităţile muncitoreşti este tribui în mai mare măsură la lărgirea'
lele S.R.S.C., sub îndrumarea organi nat număr de muncitori, tehnicieni, larizare ale acestor instituţii cultu existente. Consiliul sindical raional cii, de realizările obţinute îh munca bine să se acorde o atenţie deosebită orizontului de cunoştinţe politice, teh-
zaţiilor de pauid, acestea aduc o con ingineri şi funcţionari, care, partici- rale de masă şi de recrutare a cursan creării de condiţii materiale. Sălile tre- nico-profesionale şi de cultură gene
tribuţie însemnată la dezvoltarea con pînd ia conferinţele expuse, şi-au în ţilor. Au fost difuzate numeroase afişe, pentrli construcţia socfalistă. De aseme buie să fie corespunzătoare, să existe rală ale cursanţilor. Ei vor putea cu
ştiinţei socialiste a oamenilor mun tregit cunoştinţele în domeniul politic, suficient material bibliografic şi didac noaşte multiplele probleme pe care
cii, 1a îmbogăţirea cunoştinţelor lor ideologic, tehnic, ştiinţific şi cultural. nea, comitetele sindicale au datoria să tic. viaţa le ridică neîncetat.
Anul acesta, datorită îndrumării mai
imprime expunerilor un caracter strîns Comitetele sindicale, în colaborare cu Să facem din universităţile muncito
subfilialele S.R.S.C. care răspund direct reşti adevărate centre de educare co
legat de nevoile producţiei întreprin munistă a maselor de oameni ai mun
cii 1
derii pe lingă care funcţionează. Pre
