Page 51 - 1959-10
P. 51
Nr. 1496 D R U M U L SO C IA L ISM U L U I > a L• 3
gaegsaasagsigBBHBazBasza^^
IFESTH V Â ÎLÎU IL ÍFJÍLMHUILÜJÜ S © V 8 E T I C D orinţa cetăţen ilo r
0 fetiţă. I4I eoato SPÖ Äl f a fost realizată
E 2S3aH EE$55$$SS»
Aşa după cum se ştie. comu seu a unui. autovehicul cores
na Gheţar, din raionul Hune punzător, cetăţenii din Gheţar
Zapolskal trăieşte teroarea unui rătăcească prin pădure pe fascişti. Ei s-o îngrijească.. L egindu-l pe primar, „CUPA AGRICULTURII“ doara, este situată intr-un ma se bucură azi de faptul că au
bom bardam ent al aviaţiei !aseiste. 0 - lanka şi felcerul, îm preună cu Lenoci siv deluros-, la o înălţime de ia dispoziţia lor un autobus, cu
raşul e sfirleaat de bombe, oam enii poposesc noaptea în sat, u/vnînd ca ka, pleacă în grabă pentru a lua
cad, jlăcări uriaşe m istuie casele. vaporul. Dar primarul, care aflase pla
Lingă trupul neînsufleţit al unei fe a doua zi dim ineaţa să por- nul lor, reuşeşte să-şi d esfacă legătu Duminică în mai multe localităţi ale regiunii noastre s-au peste 500 in. ajutorul căruia circulaţia călă
m ei, o fetiţă, speriată de iadul din rile şi aleargă -să anunţe com anda desfăşurat întrecerile finale pe regiune la una din cele mai largi torilor Intre Hunedoara—Ghe
jurul ei, plînge zgilţiindu-şi m am a, pe nească din nou la drum . To- competiţii sportive de masă rezervată tinerilor de la sate „Cupa Legătura intre această comu ţar se face în mod civilizat.
care in zadar încearcă s-o readucă la fuşi, pădurarul găseşte un m ij- agriculturii“. Aceste întreceri au atras la starturi în faza regio nă şi centrul raional se făcea
viaţă. Ţipetele sint auzite de un bă- nală 148 de tineri, lată cîteva din rezultatele înregistrate. pină acum fie cu trenuţul, care Personalul de deservire al au
trin pădurar care, luind fetiţa in bra loc pentru a-i anunţa pe cei doi copii m entul germ an. Ş efu l poliţiei, căruia îi ii lăsa pe călători la o mare tobusului — şoferul Glieorghe
ţe, o duce în căsuţa lui din pădure. —--------------------------------- — întrecerile finale la fotbal distanţă de centrul Gheţarului, Moraru şi taxatorul Petru Du-
A stfel ajunge Lendcika, fetiţa cu cosi să fugă de acasă. A doua zi, d n d m ai răm ăsese m im ai puţin tim p pen s-au desfăşurat în oraşul Sebeş. fie printr-un camion acoperit cu daş — primind sarcina trans
ţe blonde şi ochişori şireţi, să trăiască prelată. Ambele mijloace de portului călătorilor pe această
in m ijlocul unei păduri, alături de pă fasciştii ajung la căsuţa pădurarului, tru a găsi fetiţa, în caz 'contrar _ur- ___________________ _____ Au participat echipele cî transport nu satisfăceau cerin rută, îşi îndeplinesc conştiincios
durarul cel bătrin şi de nepotul său nu găsesc tpe nim eni înăuntru. Sim u- ţele cetăţenilor din Gheţar. sarcinile, fiind apreciaţi pentru
la n k a , un băiat d e vreo 11 ani. lînd că pleacă, ei se ascund prin m in d a fi îm puşcat, era hotărît să facă / toare în fazele interraionale, reprezentative ale raioanelor Brad, comportarea lor de către călă
pădure, pentru a-l pîndi pe bătrin. toiul pentru a-şi salva capul. I Haţeg, Alba şi Orăştie. Cîştigătoare a fazei regionale a fost In urma intervenţiilor făcute torii ghelăreni.
In geanta m am ei Lenocikăi, pe care Neştii-nd că e urm ărit, pădurarul por L echipa raionului Alba care a învins în finală echipa raionu şi a înţelegerii de către con
o luase cu el, bătrinul a găsit bule neşte să caute copiii. In clipa cîn d îi L a ..Zapolsk, prim ul port în care ducerea I.R.T.A. a necesităţii PAVEL1 BLAGA
tinul acesteia,' din care a aflat că se vaporul făcea escală, el se urcă pe lui Brad cu scorul de 1-0 (1-0). Celelalte rezultate: Brad-Hateg punerii în circulaţie pe acest tra
num eşte V cra M ilm lici, şi o fotografie punte însoţit de oîţiva hitierişti, pen .4-1 (3-1); Orăştie-Alba 0-1 (0-0). corespondent
care înfăţişa pe fetiţă îm preună cu tru a face percheziţie. C opiii însă, as
Competiţiile de . volei şi po-~
p ă r in ţii,ei. Pădurarul nu ştia că Mi- Vineri 16 octombrie cunşi în nişte coşuri cu mere, reuşesc
ia cinema să scape şi de data. aceasta şi fu pice s-au desfăşurat în oraşul' V@S@Î — P@pSe@
kulici, tatăl Lenocikăi, cunoscut sub gind de pe vapor, se ascund în oraş.
num ele conspirativ de tătucu Panaş, Alba luliă. La ambele competiţii-
era com andantul unui detaşam ent de „Fiiimon Sîrbu" Deva P rim in d de veste de fuga copiilor, PUBLICITATE
pariizahi care 'le dădea lovituri grele n e m ţii o rdonă ca t-oţi1 copiii d in , oraş au participat 6 echipe de volei şi trei de popice, atît de băieţi
fasciştilor. C om andam entul germ an cît şi de fete. La volei, întrecerea rezervată băieţilor a fost
pusese u n prem iu de 100.000 m ărci pe găseşte, îşi dă seam a că nem ţii sini să fie aduşi la com andam entul ger
ca p u l ’u i şi d ă d u se o rd in ş e fu lu i poli prin apropiere. Spunirufu-i lui lanka
ţiei să-l prindă cit m ai neîntîrziat. man. -• * . ¦ cîştigată ,de echipa „Recolta“ din Băcia, raionul Hunedoara, iar la ^OQOOQOooQOQOOOCOQoOOOOOC>OOQOOOOOaOOQOOC
fete de către echipa din comuna Bărăbanţ, raionul Alba. La po-
Pentru a putea pune m ina m ai uşor să fu g ă ca fetiţa în insulă, bătrinul L e n o c ik a , p r in s ă ş i 'ea îm p re u n ă cu
pe iătucu Panaş, şeful poliţiei se m u
tase chiqr in casa lui. A stfel că atunci răm îne pentru a-i m ai reţine pe fa s ceilalţi copii, este recunoscută de co I, pice pe locul I s-a clasat echipa din Bărăbanţ, raionul Alba.
cînd pădurarul care nu ştia nim ic din
to a te a c e ste a se d uce să, caute ca-sa cişti. D ar gloanţele, duşm ane îi răpua m a n d a n t după fotografie şi oprită Ţ Probele de atletism printre Coinsum afi
fetiţei, dă chiar peste şeful poliţiei.
In cin tei de a fi piis m ina pe o astfel în curînd viaţa. acolo. Â t S© 6S STU care 100 metri, săritura îţi înălţi
me, 400 metri, 800 "metri, greu
‘d e pradă, a c e sta îl d u ce pe b ă trin ta R ă tă c in d p rin pădure, cei 'doi copii , Tătucu P anaş află de prim ejdia care excelentele preduse aîe
înnoptează Intr-un m ic bordei făcut o pîndea pe fiica lui, de la u n colonel
com andantul 'german. d in cren g i. A d o u a zi', u r m ă r iţi d in neam ţ, care se ducea să asiste la e- tate şi altele s-au desfăşurat în oraşul Deva. Iată cîteva din Fabriejü „F ru etu s“ ?(
nou. de nem ţi, care veniseră de data rezultatele înregistrate: 100 m etri-junioare: Ana Bucla (Alba)
A flind de existenţa fetiţei, in m intea aceasta însoţiţi de clini, copii reuşesc xecuţia urnii lot de ostaleci şi pe care-l
com andantului germ an încolţeşte un cu g re u să scape. L e n o c ik ă i, 'care na prind partizanii. -lanka, ajuns printre 15,5; 100 metri-juniori: Teodor Budiu (Haţeg) 13,l f înăliime- 3 00 OOoo-oo-ooioo OOOOOOOOOOOOOO00 00
p'an,: se va folosi de copil pentru a-l m încase de m ultă vrem e, i se face partizani, ti confirm ă cele aflate.
atrage in tr-o capcană pe iătucu. Panaş. foam e şi lanka este nevoit să se ducă fete: Maria Fiiimon (Alba) l,20m; înălţime-băieţi: M arian' Ce- ' DIN TIMIŞOARA /
în sai pentru a g ăsi nişte pîine. Dar D eghizat in ofiţer neam ţ, tătucu P a uţă 1,45 metri.
Pentru că bătrinul refuză să aducă e l e sie p r in s şi, îm p re u n ă c-u io ţi cei naş pleacă spre com andam entul ger
fetiţa chiar şi atunci cînd i s-a prom is lalţi săteni, este luai ostatec de către O performanţa meritorie llBisţcuiJi
fascişti, care se răzbunau astfel pen m a n în s o ţit d e ,mş p a r tiz a n . E>\, p ă tr u n üPasiíe făinoase
tru acţiunile săvirşite de partizani, Duminică, pe pista stadionu probelor „Cupei agriculturii" tî- i i Du licejuri , ß v
la n k a reuşeşte însă să scape şi, re- de în biroul com andantului şi sub lui „Cetate“ din oraşul Deva s-a năra Eva Maier din Deva ă să m Gems-uri ^> -t/
¦g ă s in d u -ş i m ica prieten ă , se re fu g ia ză a m eninţarea pisto lu lu i, îi ordonă să-d înregistrat o frumoasă perfor rit 1,62 metri. Este o perfor CConseirve/de legume
în -pădure. aducă fetiţa şi să anunţe telefonic a- manţă la săritura în înălţime manţă valoroasă care vine să
m înarea execuţiei ostalecilor. El în fete. confirme acel 1,63 metri obţinut înfr-un sorfimenf
Dar. ia tă că L e n o c ik a se îm b o ln ă cearcă chiar să-l ia pe com andant cu cu cîtva timp în urma la Bu boţgaf şi v a r i a !
veşte şi Iantia, speriat, neşliind cum Coocurînd neoficial în cadrul cureşti.
s-o îngrijească, gîndeşte s-o ducă ta el, dar acesta, în ultim a clipă, reuşeşte
o bâlrînică din sat. Aici fetiţa este să scape şi ordonă urmărirea şi prin -M l-
derea partizanilor.
Din activitatea femeilor
C u ra jo su l iă tu c P a n a ş rut p u tea fi
prins însă aşa uşor. îm preună cu ai
o recom pensă de 100.000 m ărci, co descoperită de primar, un spion al săi, el - reuşeşte să scape de urm ărire Femeile din raionul Aibă ,sînt podărirea oraşului, şi realizările /
m a n d a n tu l îi ordonă să-l conducă la n em ţilo r, care fu se se în să rcin a t de a- şi să ajungă în m ijlocul partizanilor. alături de toţi oamenii muncii obţinute de ele în munca cuîtu-
casa lui dtn pădure pe şeful poliţiei ceştia s-o caute. In clipa în care e Cu toţii ei îi atacă acum pe fascişti, eli- din raion în munca însufleţită raf-educativă de masă. In ulti
¦ş i pe cei c lţiv a -fascişti care-l în gala să fie luată de el, esle însă îm pe care aceştia o desfăşoară îr mele săptămîni, la Alba lulia
soţeau. In zadar încearcă bătrinul să-i piedicat de lanka şi de felcerul venit berind ostatecii pe care aceşiia îi toate sectoarele de activitate. şi-au început activitatea încă
condam naseră Ia m oarte. trei cercuri de citit pe circum
Numai în ultimul timp, peste scripţii, încă doua biblioteci de
700 de femei din raion au pres casă,pe lingă cele 18 existente.
tat mai. mult de 5.000 ore ele Frumos activează cercurile con
muncă voluntară în diferite ac duse de tovarăşele Magdalena
ţiuni cu caracter obştesc. La
Zlatna, de pildă, 75 de femei au Miclea, Aurelia Spineanuţ Schus
efectuat 800 ore de muncă vo ter Ana, Maria Dicu şi altele.
luntară la construirea căminu Biblioteca de casă condusă de
lui cultural, in comuna Feneş, tov. !olanda Cristea are peste
100 de cititori, iar biblioteca de
peste 70 de femei au muncit la
curăţirea noului localele şcoală. casă condusă de tov. Ana Gro
Localul cooperativei- din Presa-
ca a fost realizat si cu contri za are peste. 200 de cititoare.
buţia voluntară în muncă a ce
lor peste 50 de femei, care au ANA PAŞTEANU
corespondentă
prestat aici mai mult-de 700 ore
de muncă voluntară în care s-au A iN U iNS 1
evidenţiat mai ales tovarăşele
Ana Sîrbu, Maria Scanciu, Ana ÎNTREPRINDEREA
Micu şi altele. CINEMATOGRAFICĂ
REGIONALĂ DE STAT
Nici femeile din oraşul Alba HUNEDOARA— DEVA
lulia nu s-au lăsat mai prejos.
La acţiunile de interes obştesc
au_ contribuit în ultimul timp angajează opera tor i-proiec- UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
447 femei, care au efectuat pes ţionişti, posesori ai carnetelor DE CONSUM DIN ILIA
te 2.800 ore de muncă volunta de calificare categoriile 1, II
ră. şi III, sau cu altă şcoală de VIIÍWIE m SM1HE
specialitate.
Plenara Comitetului orăşenesc p rin u n ită ţile din Slia si C ă l a n
ai femeilor din Alba lulia a a- Doritorii se vor adresa în
nalizat de curînd munca rodni treprinderii cinematografice i ! confeefiî penfru b ărb aff, femei şi copii
că a femeilor din oraş şi a scos din Deva, str. Dr. Petru Gro- A | m obilă ele io a fe tip u rile
în evidenţă, pe lingă contribu za, nr. 5, telefon 355. şm m aşini de cusut „ C a s n i c a “
ţia lor ia înfrumuseţarea şi gos- f§! ap arate de radio indigene
O scenă din filmul „O fetiţă îşi caută' tatăl“, care rulează
i Vineri, 16 octombrie 1959
in ziua de 16 octombrie pe ecranul cinematografului „Fiiimon
Sîrbu“ din Deva. ¦ .
Spectacole cinem atografice D e asem enea
ÎNTREPRINDEREA CIN EM ATO G RAFICA DEVA : O fetiţă îşi caută ta tă l; t e ; Săgeata albastră; SIMER1A : , A- } desface prin foaie magazinele săfe şfi:
REGIONALA DE STAT HUM EDOARA-DEVA ALBA IULIA: Un nou număr de a- larmă la g fa n iţă ; SEBEŞ : Oleko Í f i produse textile de tot felul
tracţie; Pe drumurile Romîniei: Dundici; BARU MARE : D-ale carna B încslfăm inte de sezon
organizează BRAD : Familia Ulianov ; ILIA : Zile valului ; LONEA: Fete de aceeaşi H articole mefalo-chimice
furtunoase ; HAŢEG : Nauris ; HU v îrstă ; T E IU Ş: Cîntă Ives Montând;
NEDOARA : Marfă pentru Catalonia ; ZLATNA : Pnvel Corceaghin ; APOL- B ariscóle de menaj şi de uz casnic
ORAŞTIE : U raganul; O-leko Dun- DU DE S U S : Vrăjitoarele din Sa Ü produse alimentare
dici; PETROŞANI: Dragoste pe no lem. l i băuturi spirtoase şi lichioruri
la cinema „Victoria“ Hunedoara i i \ !0» H <0>
între 17-23 octombrie 1959 PROGRAMUL 1 : 6,15 Jocuri popu ră orchestrală; 14,30 Program muzi-
lare romîneşti; 7,15 Polci şi mazurci; . cal dedicat fruntaşilor în producţie
17 X. KoGi | rbei 7,30 Melodii populare sovietice exe
cutate la diferite instrumente; 9,10 din industrie şi agricultură; 15,00 Con
.18 X. 0 fetiţă îşi eaiti fitil Cîntece şi jocuri populare romîneşti; cert simfonic; 16,15 Frumoasă-i viaţa
19 X. Soar t a unul im 10,10 Concert simfonic; 11,03 Selec- de miner — emisiune de cîntece; 16,50
ţiuni din operete; 12,00 Melodii popu Curs de limba rusă; 17,00 Din viaţa
20 X. Olntlmplareextraordinară lare romîneşti; 12,25 Leotură din ro muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
SEKÜA Í-A manul „Cînd se unesc rîurjîe“ de Pe- triei ; 17,30 Sfatul medicului: Corec
trus B rovka; 12,40 Muzică romîneas- tarea defectelor de vorbire la copii;
21 X. 0raflipiareextra@rdinară că de estradă; 13,05 Pagini de mare 17,35 Muzică uşoară; 17,5Q Cronică
SERIA ll-A popularitate din opere; 14,30 Cvarte ştiinţifică; 18,05 Din muzica popoare
tul opus 125 nr. 2 în Mi major de lor; 19,00 Actualitatea în ţările so
Schubcrt; 15,10 Muzică uşoară; 16,15 cialiste; 21,15 Concert de muzică
Vorbeşte Moscova !; 18,05 Legendele populhră romînească; 22,30 Moment
popoarelor : „Din. legendele persane“ ; poetic i Heîne.
19,05 Melodii populare romîneşti;
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00
21,00 Mazurci de Chopirt; 21,30 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00,
22 X. lata i !i maile tal® Răsună al păcii oîrit j 21,45 Mu 19.00, 20,00, 22,00 '23,52 (programul
zică uşoară executată la chitară; I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00
23 X. Ultima primăvară PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică uşoa- (programul II).
T im pul p ro b a b il în regiu n ea n o a stră
Oameni ai nimicii! Participaţi cu PENTRU 15 OCTOMBRIE 1959 : grade. Vînt slab din esctorul nordic.
toţii la Festivalul filmului sovietic vreme frumoasă cu cerul variabil mai Dimineaţa ceaţă şi brumă,
L mult senin. Temperatura variabilă, ziua
va urca între 12 şi 17 grade, iar noap PENTRU URAUTOARELE TREI
tea va coborî între minus 4 şi plus 2 ZILE: vreme frumoasă cu temperatu
ra în creştere,