Page 52 - 1959-10

Pag. 4 i/raMsngraBS5ano«Gama«*aswix»5SB*M*! DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 14S6
&yzt?íZMZXXL&zr>l

Mesajul iui ÎN. 8. Hruşeiov către xdtlmelL şILri • x d l i r r u e i e şlirj. • xiitlmeiB şJiri • xüilnmle ştiri
D. Eisenhower

MOSCOVA 14 (Agerpres). — Intîlnirile şi convorbirile noas­

TASS anunţă : N. S. Hruşeiov, tre, scrie N. S. Hruşeiov, mi-au

preşedintele Consiliului de Mi­ întărit convingerea că sînteţi ho-

niştri al U.R.S.S., a trimis lui tărît să manifestaţi iniţiativa şi'

Dwight Eisenhower, preşedintele să depuneţi eforturile necesare

S.U.A., un mesaj cordial de fe­ pentru a realiza o deplină înţele­

licitare cu prilejul zilei de naş­ gere între ţările noastre, a in­

tere. staura pentru totdeauna relaţii

N. S. Hruşeiov arată că a ră­ de prietenie între noi şi a obţine U apropiere
franco-so viefieă
mas cu cele mai bune impresii rezolvarea problemelor actuale ar contribui la Ajutorul acordat de U.R.S.S. PREŞEDINTELE A. SCHARF; Poporul
întărirea păcii
despre convorbirile sincere avu­ în interesele consolidării păcii

te cu preşedintele. ' generale. Indoneziei austriac ar ti fericit dacă marile puteri ar

Telegrama lui N. S. Hruşeiov ajunge la o înfelegere
către H . Macmillan
MOSCOVA 14 (Agerpres) donezia două uzine siderurgice MOSCOVA 14 (Agerpres) In clarat că poporul austriac ar ti
MOSCOVA 14 (Agerpres). — cu noi şi guvernele celorlalte Declarafiile TASS anunţă : Intr-un viitor a- cu o capacitate de cîte 50.600 seara zilei de 13 octombrie pre­ fericit dacă marile puteri ar re­
TASS anunţă : Preşedintele Con­ propiat în insula Kalimantan, tone oţel anual. şedintele Republicii Austria, A- uşi să ajungă la o destindere a
siliului de Miniştri al U.R.S.S., ţări eforturi în vederea rezolvă­ generalului Refit cea de a doua ca mărime din dolf Scharf, a rostit o cuvînta- încordării internaţionale. Am fi
Nikita Hruşeiov a adresat lui rii problemei dezarmării şi a ce­ Indonezia, va începe construirea Dezvoltarea agricolă şi in­ re Ia postul de televiziune din fericiţi, a adăugat Scharf, dacă
Harold Macmillan o telegramă' unei autostrăzi de 662 km. Tra­ dustrială continuă a insulei Ka­ Moscova. marile puteri ar reuşi să obţină
de felicitare cu prilejul alegerii lorlalte probleme internaţionale“. înconPvAoRrbIiSre 14 (Agerpres) Intr-o seul liniei se va înscrie prin limantan deschide mari posibili­ un acord cu privire la dezarma­
acestuia, pentru a doua oară, în cu un corespondent junglă, munţi şi mlaştini" tăţi populaţiei Indoneziei. Astfel, In cuvîntarea adresată poporu­ rea generală, controlată în co­
funcţia de prim-ministru al Ma­ N. S. Hruşeiov subliniază în cursul următorilor 10 ani, a- lui sovietic, preşedintele Federal mun. Preşedintele Republicii
rii Britanii. telegramă dezvoltarea favorabi­ al ziarului „l’Humanité“, gene­ După cum relatează Boris A- colo se vor putea muta milioa­ al Republicii Austria a declarat Austria şi-a exprimat convinge­
lă a relaţiilor dintre Uniunea Janasiev, comentatorul Tgenţiei ne de indonezieni din lava,"care că în ultimii 14 ani Uniunea So­ rea că călătoria sa în Uniunea
Conducătorul guvernului sovi­ Sovietică şf Marea Britanie, ce­ ralul Petit, cunoscut fruntaş pe TASS, această autostradă va fi este suprapopulată. vietică a obţinut succese care au Sovietică a contribuit la întări­
etic şi-a exprimat speranţa că construită în cadrul acordului uimit întreaga lume. rea relaţiilor dintre cele două
„bucurîndu-vă de sprijinul şi în­ ea ce după cum a arătat el, con­ tărîm obştesc din Franţa, preşe­ general de colaborare economică Organizaţiile sovietice vor acor­
stituie un rezultat al eforturilor dintele Asociaţiei „Franţa — şi tehnică între U.R.S.S. şi In­ da Indoneziei ajiiforut necesar Referindu-se la vizita Iul N.S.
crederea majorităţii poporului donezia. Un grup de exploratori şi în pregătirea " specialiştilor
guvernelor celor două state, şi U.R.S.S.“, a declarat: „Conside­ şi proiectanţi sovietici va pleca pentru toate întreprinderile care
vor îi construite cu ajutorul
în mare parte — un rezultat al răm că o apropiere între"Franţa

întîlnirMor şi convorbirilor de la şi U.R.S.S. ar corespunde* inte­

veţi depune în viitor, împreuna Moscova. reselor Franţei şi ar contribui la în Indonezia pentru stabilirea U.R.S.S, Hruşeiov în S.U.A., Scharf a de­ state.

1B!S- întărirea păcii“, „Dorim"fierbin­ traseului viitoarei autostrăzi.

Succesele industriei sovietice te să aibă loc o întîlnire franco- Această autostradă, care va Din ţările capitaliste
înprimelenouăluni aleanului sovietică la cel mai înalt nivel“, lega partea de sud a insulei,
a spus el în continuare, cfiemînd dezvoltată sub raport economic, Protestul muncitorilor americani împotriva
guvernul francez „să manifeste de centrul ei, unde sînt prevăzute aplicării legii reacţionare Taft Hartley
iniţiativa în această privinţă“. intensificarea agriculturii, pros­
pectarea de substanţe minerale

MOSCOVA 14 (Agerpres). — create şi puse Ia punct în ulti­ Comentînd rezultatele întrevede­ utile şi construirea de întreprin­ NEW YORK 14 (Agerpres). dinte pentru a ' îndeplini forma­ din Statele Unite, ziarul „Finârî-
TASS anun ţă: Industria Uniu­ mele nouă luni aproximativ rii dintre N. S. Hruşeiov şl pre­ deri industriale, va prezenta o —• Aplicarea legii antimuncito- lităţile necesare în cadrul legii cial Times" sublinia că prin ac­
nii Sovietice a depăşit cu peste 1.500 de noi tipuri de maşini, şedintele -Eisenhower, generalul mare importanţă economică. reşti „Taft Hartley“ pentru a Taft Hartley, că „cei 500.000 tuala grevă, muncitorii siderur-
4 Ia sută planul producţiei glo­ mecanisme, aparate. Petit a subliniat că ea a creat sili pe cei peste 500.000 de oţe- grevişti sînt hotărîţi ca în cazul gişti americani luptă pentru a-şi
bale pe primele nouă luni ale a- „o nouă atmosferă“ în lume şi Uniunea Sovietică a pus la lari grevişti din S.U.A. să xeîn- că vor fi siliţi de o hotărîre apăra o serie de drepturi funda­
nului 1959. întreprinderile constructoare a fost „o etapă hotărîtoare pe dispoziţia Indoneziei un credit în ceapă lucrul, a creat o adîncă judecătorească să reînceapă lu­ mentale pe care marile corpo­
de maşini au modernizat peste calea spre o apropiere între ră­ valoare de 117.500.000 dolari pe nemulţumire în rîndurile' mun­ raţii vor să le exoludă din noul
In comunicatul oficial al Di­ 30.000 de maşini-unelte pentru sărit şi apus“. termen de 12 ani cu o dobîndă citorilor. crul pentru o perioadă de 80 de contract colectiv.- Este vorba,
recţiei Centrale de Statistică se aşchierea metalelor, prese de de 2,5 la sută anual. Se vor după cum se arată în corespon­
arată că în comparaţie cu perioa­ forjat şi alt utilaj tehnologic. P. C . dip G e rm a n ia cheltui aproximativ 100.000.000 Săptămîna trecută, imediat zile, să declare din nou grevă denţă, de lichidarea drepturilor
da ianuarie-septembrie 1958, vo­ dolari pentru a construi, cu aju­ după anunţarea hotărîrid pre­
lumul producţiei industriale a D e c la r a o s C. C . al torul Uniunii Sovietice, între­ după expirarea acestui termen“.
crescut cu 12 la sută.
prinderi industriale, pentru în­ Greviştii consideră că proble­

mele esenţiale nu sînt nicidecum

A fost pusă la punct produc­ în leg ătu ră cu re zu lta te le a le g e rilo r fiinţarea ă două mari gospodă­ zidenţiale de-a se recurge rezolvate cu „un armistiţiu for­ sindicatului şi organizaţiilor sa­
ţia în serie a peste' 250 noi şi din Brem en rii mecanizate, specializate în a- la această lege, un mare ţat prin lege“ (citat de agenţia le locale de-a apăra locurile de
importante maşini, utilaje, in­ gricultură, precum şi pentru con­ număr de grevişti au plecat la Associated Press dintr-o decla­ muncă împotriva concedierilor
strumente şi materiale. BERLIN 14 (Agerpres). — In majoritatea alegătorilor aşteaptă struirea autostrăzii d«T pă insula Palm Springs (California), un­ raţie a unuia dintre liderii sin­ în masă, rezultate de pe urma
legătură cu rezultatele alegerilor din partea acestui partid acţiuni Kalimantan. de se afla preşedintele Eisen­ dicatului oţelarilor). automatizării, de-a nu permite
In comparaţie cu perioada co­ pentru Landtagul din Bremen, energice în interesul păcii, înţe­ hower, pentru a participa la o introducerea ritmului infernal
respunzătoare a anului- trecut, Comitetul Central al Partidului legerii şi destinderii încordării Totodată, cu ajutorul Uniunii demonstraţie de protest. O de­ In fapt comisia de anchetă de muncă, de-a putea declara
productivitatea muncii în indus- Comunist din Germania a dat internaţionale. Sovietice vor fi construite în In- legaţie de grevişti a solicitat să caută să demonstreze că dacă greve fără aprobarea autorită­
strie a crescut cu 8 la sută. publicităţii o declaraţie în care fie primită de preşedinte pentru s-ar obţine din partea patronilor ţilor etc. Această ofensj-vă a pa­
se arată că după cum atesta re­ G.G. al Partidului Comunist —O— a cere să renunţe la ceea ce unele sporiri neînsemnate de sa­ tronatului împotriva condiţiilor
In comparaţie cu perioada co­ zultatele alegerilor, populaţia din Germania consideră că re­ muncitorii numesc „Legea mun­ larii, greva n-ar mai trebui con­ de muncă întîmpină, scrie „Fi­
respunzătoare a anului 1958, Germaniei occidentale respinge zultatele alegerilor din Bremen Comunicatul cii forţate“. Eisenhower a refu­ tinuată. încercarea de-a pre­ nancial Times“, „opoziţia dîrză
s :au produs cu 2,7 milioane de înarmarea atomică" şi cere pro­ constituie un protest împotriva Comandamen tului zat să-l primească. zenta această majorare de sala­ a sindicatului şi a sindicaliştilor
tone mai multă fo n tă ; cu 8,6 movarea' unei ’politici noi. G.G. politicii lui Adenauer „d e pe po­ Suprem al Armatei rii ca obiectivul principal al de rînd, care se tem că vor fi
milioane de tone mai mult oţel; al Partidului Comunist din Ger­ ziţii de forţă“, împotriva înar­ algeriene de eliberare La 12 ootombrie, reprezentan­ grevei constituie însă o mane­ lipsiţi de orice măsuri de pro­
cu 2,6 milioane de tone mai mul­ mania" subliniază că Adenauer a- mării atomice şi încordării in­ ţii sindicatului unit al siderur- vră a patronatului, care caută tecţie împotriva tratamentului
te lam inate;' cu 8,6 milioane de cordă alegerilor o „mare însem­ ternaţionale. GAIRQ 14 (Agerpres)". — Po­ giştilor au declarat comisiei de să lase în umbră problemele e- arbitrar“.
tone mai mult cărbune, cu 11,9 nătate naţională şi internaţiona­ trivit comunicatului dat publici­ anchetă, destinată de preşe­ senţiale. Intr-o corespondenţă
milioane de tone mai mult pe­ lă“. Comitetul Central al Partidu­ tăţii de Comandamentul Suprem
trol. lui Comunist din Germania cere al Armatei de eliberare naţiona­
să se continue lupta pentru pro­
Producţia de gaze a crescut
cu 5 miliarde metri cubi, iar cea

de energie electrică cu 18 mili­ In această declaraţie, transm i­ gresul social, pentru pace şi de­ lă din Algeria în legătură cu Portugalia — mizerie şi foamete

arde kwh. să de postul de radio „Deutscher mocraţie, la care trebuie să par­ operaţiile militare, în zilele de

Producţia industriei chimice a Freheitssender — 904“, Comite­ ticipe toate' forţele democratice 9 şi 10 octombrie insurgenţii al­ ROMA 14 (Agerpres). — Zia­ „Portugalia, spune Tedeschi, anii de după ultimul război
crescut considerabil. Datorită tul Central al Partidului Comu­ iubitoare de pace. Partidul Co­ gerieni au ucis 130 de soldaţi rul „Unita“ publică un articol este „ţara minciunii organizate“. mondial. Potrivit datelor asocia­
înfăptuirii măsurilor de introdu­ nist din Germania arată că P a r­ munist, declară C.C. al Partidu­ francezi, au rănit 119 şi au do- al trimisului s ă u . special, Ru- Lisabona este un oraş „bogat“, ţiei industriilor din Portugalia,
cere continuă a celor mai moder­ tidul social-democrat a obţinut lui Comunist din Germania, va borît două elicoptere aparţinînd bens Tedeschi, care a făcut o dar nivelul de trai ai marii mase consumul de alimente a scăzut
ne realizări ale ştiinţei şi tehni­ victoria în alegerile de la Bre­ acorda sprijin deplin în această forţelor armate franceze din Al­ călătorie în Portugalia. a portughezilor este inferior a-
cii, în Uniunea Sovietică au fost men în primul rînd pentru că luptă tuturor social-democraţilor. geria. în această perioadă cu 3 la sută.

celuia din Turcia şi Grecia; Scopul regimului dictatorial

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxooooocoooooocsoom xxx x ^ x x îa c o a so o o a c o a o o o a G O ^ G Q c coq« oqgocxxxxxxxxjococcgí marea industrie este inexisten­ instaurat de Salazar, scrie Ru-

Primii paşi în spaţiul cosmic rătăm aici faptul că realizările automatizarea tuturor proceselor tă, în agricultură salariile, chiar bens Tedeschi, este să menţină
şi numai în perioada sezonie­ masele într-o stare de „imobili­
de pînă acum ale Uniunii Sovi­ în care omul nu ar fi putut da ră de 180 de zile cînd au de tate absolută“, deoarece acţiu­
lucru muncitorii agricoli, sînt nea, după teoria lui Salazar,
etice în acest domeniu, au de­ randamentul necesar, cît şi tele­ sub minimul oficial. este prin ea însăşi o sursă de
pericole. Iată de ce în Portuga­
păşit cu mult realizările statu­ ghidarea rachetelor la distanţe La ţară, unde trăieşte nouă lia orice schimbare prezintă în
zecimi din populaţia ţării, 40 la ochii guvernului aspectul unui
Uriaşele succese repurtate de nirii prima viteză cosmică (7,9 lui capitalist cel mai înaintat, de zeci, chiar sute de mii de ki­ sută din locuitori mor din cau­ act antiguvernamental. Tedeschi
Uniunea Sovietică în domeniul km. pe secundă), la 2 ianuarie za lipsei de asistenţă medicală. subliniază că în Portugalia pu­
cuceririi spaţiului cosmic se nu­ MATEI ALECSESCU, 1959 ei au realizat de aseme­ S.U.A. Astfel primii sateliţi arti­ lometri de Pămînt. Lucrurile a- Pămînturile se lucrează după terea efectivă este un fel de
mără printre evenimentele care nea primii în lume, cea de-a metode vechi şi rudimentare şi „gestiune în familie“ cu puţini
au stîrnit cel mai mare interes directorul Observatorului astronomic doua viteză cosmică, 11,2 km. ficiali americani lansaţi în fe­ cestea dovedesc din plin faptul guvernul Salazar s-a împotrivit participanţi dar „bine aleşi“ şi
în omenire. Incepînd de la me­ pe secundă. introducerii mecanizării în agri­ care rămîn totdeauna aceiaşi.
morabila zi de 4 octombrie 1957 popular din Bucureşti bruarie — martie 1958 au avut că savanţii sovietici, în_condiţiile cultură, fie chiar şi pe o scară Adevăraţii deţinători ai puterii
— data lansării în spaţiu a pri­ A urmat o nouă şi măreaţă cît de redusă“. în Portugalia sînt cei circa 50
mului satelit artificial al Pămîn- mai — lansarea celui de-al trei­ etapă. In ziua de 13 septembrie greutăţi de 1,4 pînă la 17,5 kg.: optime asigurate de statul sovi­ de miliardari, personal cunoscuţi
tului, oamenii cu cele mai diver­ lea satelit artificial sovietic al 1959 la orele 23, 02’. 24” (ora După cum arată autorul arti­ de Salazar, care posedă toate
se preocupări sau concepţii, se Pămîntului. Acest adevărat la­ R.P.R.), după 36 de ore de zbor, cel mai greu satelit artifjcial a- etic, au putut asigura locul de colului, Portugalia este singura pămînturile, băncile, coloniile.
interesează în cel mai înalt grad borator cosmic, în greutate dc racheta sovietică „Lunik 2“ lan­ ţară din Europa în care consu­
de stadiul cercetărilor asupra 1.327 kg., continuă să se învîr- sată la 12 septembrie 1959, a- merican de abia atinge 770 kg. frunte pe care Uniunea Sovieti­ mul de alimente s-a redus în
astrelor şi asupra spaţiului cos­ tească în jurul Pămîntului. tinge cu precizie Luna, în regiu­
mic, de tehnica rachetelor sau nea circului lunar Aristillus, greutate, faţă de cele 1.327 kg. că îl deţine în ştiinţa şi tehnica
de meoanica cosmică. Explicaţia Prin lansarea celor 3 sateliţi cu o viteză de 3,3 km. pe se­
constă în aceea că imensa ma­ artificiali, Uniunea Sovietică a cundă. Astfel, savanţii sovietici ale lui sputnik 3. mondială.
joritate a oamenilor şi-a dat demonstrat şi celor mai neîncre­ realizau primul contact direct
seama că succesele ştiinţei şi zători, stadiul avansat atins de între două corpuri cereşti, Pă- Aceeaşi superioritate netă, pe Astfel, Uniunea Sovietică şi-a în S.U .A—scandalul cu diplomele
tehnicii sovietice în acest dome­ tehnica reactivă, de automatică, mîntul şi Luna. care înşişi specialiştii americani asigurat şi atributul de deschiză­ false
niu au deschis o nouă eră în electronică, balistică etc., în sta­ de frunte au fost nevoiţi să o toare de drumuri în spaţiul cos­
istoria civilizaţiei omeneşti, era tul sovietic. Pe de altă parte, In fine, aniversarea a doi ani recunoască, se vădeşte şi în ceea mic. După ce în octombrie 1917
călătoriilor interplanetare, a cer­ savanţii sovietici au realizat cu de la lansarea primului sput­ ce priveşte rachetele cosmice. In tunurile „Aurorei“ vesteau ome­
cetării şi folosirii directe a cos­ succes ceea ce era mai impor­ nik, a fost marcată de o nouă afară de faptul că S.U.A. a re­ nirii începutul erei socialismului,
mosului de către om şi în folo­ tant în această primă etapă — victorie a ştiinţei sovietice. Data uşit să lanseze o singură rache­ eroicii constructorii ai noii so­
sul omului. . sateliţii artificiali cu existenţă de 4 octombrie 1959, ne-a adus tă cosmică, la 2 martie 1959, a- cietăţi, care au pus capăt ex­
limitată în timp — astfel că ei lansarea primei staţii automate ceasta de abia a trecut la 60.000 ploatării omului de către om pe
De curînd, s-au împlinit doi au trecut la o fază mai avan­ interplanetare, care se depărtea­ km. de Lună, pe cînd „Lunik 1“ a şasea parte a globului pămîn-
ani de la lansarea primului sată şi anume, la lansarea' unei ză de noi pînă la 470.000 km. a trecut la numai 5 — 6.000 km. tesc, au devenit şi deschizătorii
sputnik. Sfera de metal de 83,6 rachete cosmice. Astfel, în seara revenind la circa 40.000 km. de de satelitul natural al Pămîn­
kg. greutate, lansată de savan­ zilei de 2 ianuarie 1959, la orele planeta pe care o locuim. erei zborurilor interplanetare, vi
ţii sovietici pînă la 947 km. 19 (ora R.P.R.), de pe terito­
înălţime, a constituit încă o do­ riul U.R.S.S. a fost lansată o Este de remarcat faptul că, tului. sui de milenii al omenirii.
vadă de netăgăduit' a superio­ rachetă cu mai multe trepte, în fiecare nouă operaţie a.oam eni­
rităţii nete a ştiinţei şi tehnicii direcţia Lunei. Planul ştiinţific lor de ştiinţă sovietici în cuce­ Nu trebuie să uităm că asigu­ Prin realizările sale, Uniunea WASHINGTON 14 (Ager­ spune că aceste false „colegii“
ţării socialismului, locul de frun­ prevedea ca aparatura aşezată rirea spaţiului cosmic, a fost ca­ rarea succesului unor asemenea' Sovietică a demonstrat din plin
te pe care ele îl ocupă în ştiin­ în conteinerul rachetei (361,3 racterizată de progrese substan­ acţiuni mai este condiţionată şi că şi în domeniul cuceririi spa­ pres). — „Comitetul Naţional au dat o grea lovitură presti­
ţa şi tehnica mondială. kg. greutate totală), să efectue­ ţiale faţă de etapa precedentă.
ze măsurători în spaţiul cosmic, Datele sateliţilor artificiali so­ de precizia cu care lucrează a- ţiului cosmic deţine locul de pentru educaţid“, o organizaţie giului educaţiei americane in
La numai o lună de la lan­ la apropierea şi la îndepărtarea vietici — greutate, înălţime —
sarea primului sputnik, în U- acestuia de Lună, pînă la circa vădesc acest lucru. De aseme­ paratura de bord a unei rachete.. frunte. In numai "doi ani, de la particulară americană, a adus special in străinătate.
niunea Sovietică a fost lansat 600.000 km. de Pămînt. nea, rachetele cosmice sovietice, cît şi de aparatura de comandă 4 octombrie 1957, savanţii sovi­
cel de-al doilea satelit artificial alături de greutăţile lor conti­ la cunoştinţa opiniei publice a- Comitetul arată că aceste „u-
al Pămîntului. La 3 noiembrie Lansarea cu succes a rachetei nuu sporite, au fost lansate cu etici au îndeplinit cu succes u- mericane rezultatele unei anche­ niversităţi" există adesea numai
1957, sputnik 2, în greutate de „Lunik 1“ la 2 ianuarie 1959, -scopuri din ce în ce mai dificil şi centrală a centrului de lansa­ nele dintre cele mai grele etape te făcută in rîndurile a peste pe hirtie. „Sediul universitar“,
508,3 kg., a fost lansat la o al­ de realizat, şi niciodată în a- re şi comandă. ale astronauticii. De aceea, prin 1.000 de institute universitare atunci cînd. există, se prezintă
titudine maximă de 1.670 km. a însemnat un nou şi important ceeaşi direcţie sau pe o traiec­ din Statele Unite, anchetă care de cele mai multe ori sub for­
torie asemănătoare. Astfel, continua dezvoltare şi prisma acestor rezultate, sîntem a scos la iveală scandalul cu ma unei căsuţe poştale şi a unei
Anul 1958 a adus — la 15 pas în cercetarea cosmosului. perfecţionare a "automaticii şi e- siguri că oamenii de ştiinţă so­
Nu este lipsit de interes să ă- lectronicii în U.R.S.S. a făcu vietici îşi vor menţine locul de
Dacă la 4 octombrie 1957 sa­ posibilă construirea unor calcu­ frunte pe care îl ocupă în pre­ diplomele false, decernate din camere. Studenţii care cer în­
latoare capabile să efectueze 15- zent, adăugind noi şi noi succe­ belşug de false universităţi sub scrierea la cursuri nu sînt in ge­
vanţii sovietici realizează pen­ 20.000 de operaţii matematice pe se la realizările de pînă acum. eticheta cursurilor prin cores­ neral calificaţi pentru studii la

tru prima oară în istoria ome­ secundă şi prin aceasta să se Ga locuitori ai unei ţări care. pondenţă. Comitetul arată că cel nivel superior. Situaţia este
asigure stabilirea tuturor ele­ construieşte socialismul, noi ne puţin 250 de aceste aşa-zise in­ ¦complicată de faptul că in Sta­
mentelor teoretice necesare cal­ bucurăm de fiecare nouă victo­ stitute universitare, deşi nu a- tele Unite nu există un Minister
veau nimic de-a face cu o uni­ al Educaţiei care să controleze
culului traiectoriilor rachetelor, rie a savanţilor sovietici şi le vi­ versitate adevărată, au reuşit to­ activitatea pedagogică. Comite­
tuşi să siringă ca „taxe“ o su­
atît înainte, cît şi în timpul zbo­ răm noi succese în munca lor mă de peste 75 milioane de do­ tul a anunţat că va cere Guver­
lari, vinzind titluri de diplomă
rului lor. plină de abnegaţie, pentru ridi- nului Federal să supună unui

Dezvoltarep impetuoasă, ă au- cafea continuă a omului, pentru control mai sever instituţiile u-

tomaticii şi teleghidării în cunoaşterea şi stăpînirea univer- fa circa 750.000 de studenţi.

U.R.S.S., a făcut posibil, atît s'ului. In comunicarea comitetului se niversitare americane.

RedacJIa şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelcfon: 1881189: 75. Tax* nlâlită în numerar conform aprobării Direcţiunii Ucnerale P.I.I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" Deva