Page 53 - 1959-10

ii.’Hcdc ara-D< / a . >.
Anul X5 (Mr. 1497
Brigada de mineri
condusă de Dării-
lă Gaşpar de la
usectorul II al mi­
nei Uricani a ex­
tras in trimestrul III cu peste
300 tone de cărbune mai mult
decit prevederile planului.
IN C LIŞEU : Schimbul I
al brigăzii lui Dânilă Gaş­
par, după şut.
Vizita delegaţiei
sindicale sovietice
în regiunea noastră
In cursul zilei de ieri a sosit
în regiunea noastră delegaţia
sindicală sovietică condusă de
tovarăşul N. I. Kovaleov, pre­
şedintele Consiliului Sindical
Regional din Dnepropetrovsk,
care se află in ţara noastră la
invitaţia Consiliului Central al
Sindicatelor din R.P.R. Ixi so­
sire, delegaţia a fost intimpina-
tă de membri ai Biroului execu­
tiv al Consiliului sindical regio­
nal şi activişti ai Consiliului
Central al Sindicatelor.
Tot ieri, membrii delegaţiei
sindicale sovietice s-au întilnit
cu membrii Biroului executiv al
Consiliului sindical regional şi
cu alţi activişti sindicali, avind
o amplă discuţie asupra meto­
delor de muncă folosite de Con­
siliul sindical regional. Discuţia
a constituit un folositor schimb
de experienţă in problemele
muncii sindicale.
In cursul zilei de azi, delega­
ţia sovietică va vizita Combi­
natul siderurgic Hunedoara un­
de va studia activitatea organe­
lor sindicale din combinat. Du-
pă-amiază membrii delegaţiei
sindicale sovietice se vor întîlni
cu membrii Consiliului sindical
raional Hunedoara şi alţi acti­
vişti sindicali din acest raion.
-o-
în 10 zileî
tone laminate peste
Folosind judicios cuptoarele
adinei şi linia de laminare, şi
traducînd in viaţă o seamă de
măsuri tehnico-organizatorice,
colectivul laminorului de 800
mm. a produs peste sarcinile de
plan, în perioada 1— 10 octom­
brie, 669 tone laminate.
! Obţinerea acestui rezultat se
datoreste muncii însufleţite a în­
tregului colectiv, care se stră--
duieşte să întimpine ziua de 7
Noiembrie cu remarcabile suc-
cese.
-O -
Acţiuni patriotice
Din iniţiativa conducerii cir­
cumscripţiei sanitare, muncitorii
sanitari "3e pe raza comunei
Geoagiu au contribuit ia recol­
tarea porumbului aparţinător
gospodăriei agricole colective
„Drumul lui Lenin“ din Geoa­
giu. Astfel, ei au recoltat mai
bine de două hectare însămîn-
ţate cu porumb.
Salariaţii sanatoriului T.B.C.
Geoagiu au efectuat munci vo­
luntare la recoltarea plantelor
medicinale oît şi la alte munci
agricole.
C. ENCIULESCU
coxîşpoudent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Vineri 16 octombrie 1959 4 pagini 20 bani
LA MINA PETRILA lll'niBWlWBMHBgWaWgBMMMWa
Fapte din întrecere Luna prieteniei
romînosovietiice
Cu angajamentul anual îndeplinii
Concurs „Cine ştie
¦inerii, tehnicienii şi inginerii din sectorul 11 al minei Petrila s-au an­ ne scrie“
gajat să dea peste planul anual de producţie 20.000 tone de, cărbune
energetic. Mobilizat şi însufleţit de comunişti, colectivul acestui sector, an­
trenat în întrecerea socialistă cu celelalte sectoare ale minelor din Valea
Jiului, nu şi-a precupeţit eforturile pen tru a îndeplini cu cinste angajamen­
tul luat. C entrul regional de librării şi di-
Ca urmare a muncii depuse şi a succeselor obţinute în întrecerea cu <¦!uzarea cărţii, in colaborare cu C o-
celelalte sectoare ale minelor dm Valea Jiului, colectivul sectorului ii al J' m ite tu l re g io n a l A .R .L .U *S. şl s ta -
mingi Petrila, a fost declarat sector fruntaş pe bazin, cîşMgi'id pentru a
doua oară „Casca de nur a tehnicianului“. < ţia de radioficare Deva, org a rd -(
Colectivul acestui sector, muncind cu însufleţire, a dobindit de curînd o / zează în cinstea „Lunii prieteniei S
nouă şi importantă victorie în mpta pentru' mai mult cărbune Zilele tre­
cute el şi-a îndeplinit angajamentul' anual, dînd peste plan ’<0.000 tone rom m o-sâoietice“ un concurs literar- \
de cărbune.
<g h ic ito a re „C ine ştie ne sc rie ", z
Succesul dobîndiţ este un merit al comuniştilor din sector care s-au
situat întotdeauna în fruntea luptei pentru cit mai mult cărbune, antre- (>P e n tru c o n c u rs au f'o s t î n t o c m i te }>
nînd şi însufleţind în această bătălie, prin exemplul lor personal, întregul
colectiv. Un aport deosebit la obţinerea acestei importante victorii şi-au , m ai m ulte întrebări legate de viaţa ^
adus-o brigăzile de mineri conduse de comuniştii Nicolae Cristea, Nicolae \ şi opera unor m ari scriitori ruşi şi >
Păsărică, Gheorghe Michiev, loan Firo iu, Ernest Cozma, care lucrează în <, so v ie tic i, p rin tre care ,4. S. P u şk in , 7
cărbune şi brigăzile de mineri de la pregătiri conduse de comuniştii Vasile ( M . G orki, Ai. Ş o lo h o v , V . K a ta e v ,')
Sidorov, Peter Atoise, Adalbert Kibedy, Gheorghe Croitorii, loan Tecan, An­
ton Kibedy şi alţii. A. Tolstoi, A .’ S . M akarenko şi alţii; <
(întrebările pentru concurs sint di- '
Ai.
$ !uzate prin staţia de radioficare
. In nonă luni—586.000 lei economii ţ din D eva in em isiunile pe care le \
C olectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din sectorul de investi­ yare zilnic. Cele m ai bune răspun- 1
ţii a! minei Petrila a răspuns cu entuziasm sarcinilor trasate de
<suri vor fi prem iate în cărţi.
plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., luîndu-şi angajamenlul de a
realiza 586.000 lei economii la preţul de cost al producţiei. j Seară literară
Pentru realizarea angajamentului luat a fost elaborat un plan concret ' B ib lio teca reg io n a lă a o rg a n iza t (.
de măsuri tehnico-organizatorlce care să ducă la reducerea consumului de
materiale, energie electrică şi pneumatică, a cheltuielilor de manoperă etc. { în ziua de 14 octom brie, în cadrul }
In urma măsurilor luate s-a trecut la reîntrebuinţarea materialului lemnos
<t m a n ife s ta ţiilo r cu p rile ju l „ L u n ii j
, prieteniei roinino-sovietice“, o seară ?
ţ literară pe tem a „Marea R evoluţie >
<Socialistă din O ctom brie oglindită (
î in literatură“. Sea ra literară, în s
t ca d ru l căreia s-au c itit m a i m u lte c>
¦' p o e zii în c h in a te M arelui O c to m b r ie ,y
¦s-a bucurai de aprecierea unanim ă \
a participanţilor. <
Recita! de poezie
Zilele trecute, cercul de recitatori
c al Casei raionale de cultură din
<A lba lu lia a o r g a n iz a t u n re c ita l <,
¦d e p o e zie în c h in a t „L u n ii p r i e te n i e i'
(
( ro m in o -so vieiice“. R ecitalul s-a
( bucurat de o largă popularitate, ş
>.S-au c itit cu a c e st p rilej n u m e ro a - >
<s e , poezii din literatura sovietică, {
<. ¦-• • -- '
.\
Vpoezii care oglindesc m arele eveni- \
L m eni al lui O ctom brie Roşu. i
Pentru realizarea angajamentului de 131.011.030
lei economii
La Atelierele C.F.R. Simeria
angajamentul poate fi îndeplinit
Colectivul de muncă a! Atelierelor
C.F.R. Simeria a răspuns cu mult en­ acest an, muncitorii Atelierelor C.F.R.
tuziasm la chemarea celor opt între­ Simeria au obţinut succese de seamă.
prinderi din Capitală. El s-a angajat Planul de producţie a fost realizat
să realizeze pînă la finele anului 1959 şi depăşit lună de lună. S-au înregis­
peste 1.300.000 lei economii la preţul trat de asemenea succese importante
recuperat prin răpire la galeriile care au fost betonate, a materialului feros, de cost. In urma plenarei C.C. al
ca inele de lărgire şi betonare, a materialelor lemnoase la cofraje etc. rea- P.M.R. din 13—14 iulie, acest colectiv
lizîndu-se însemnate economii. şi-a sporit angajamentul cu încă
100.000 lei.
Ca urmare a traducerii în viaţă a măsurilor luate s-a reuşit ca anga­
jamentul de a realiza 586.000 lei economii să fie îndeplinit pînă la 1 oc­ Recent, comitetul de partid a ana-
lizat intr-o plenară lărgită situaţia e-
tombrie. Realizarea angajamentului se datoreşfe muncii comuniştilor din sec­ conomiilor realizate de la începutul
anului şl pînă în prezent. Cu această
tor care s-au situat în fruntea acţiunilor şi a mobilizat întregul colectiv în ocazie s-a constatat că economia tota­
lupta pentru realizarea de economii. lă înregistrată se ridică la 1.063.000
lei, din care, 516.000 lei reprezintă e-
F olosind m aşina de fo ra t S.M.B. —3 II conomiile realizate la vagoanele re­
parate pentru C.S. Hunedoara şl nu
¦ p e lingă celelalte măsuri tehnico-organizatorice luate în scopul punerii vor fi trecute în scriptele contabile,
1 în valoare a rezervelor inter ne, fblosirea tehnicii noi în industria deoarece, conform contractului încheiat
minieră duce Ia obţinerea de însemnate realizări în producţie. Aşa, de pildă, cu combinatul, reparaţiile penlru ele
colectivul sectorului II al minei Petrila, folosind maşina sovietică de forat se plătesc prin post calcul. Cu toate
suitori S.M.B. — 3 U a obţinut însemnate economii. acestea, există suficiente posibilităţi ca
pînă Ia finele anului, angajamentul să
Pină acum s-au forat cu această maşină 12 suitori. In afară de Faptu> poată fi îndeplinit în întregime şi chiar
că s-au obţinut viteze mari de forare munca fiind mult uşurată, utilizarea depăşit.
forezei aduce şi însemnate economii în producţie. Pe baza unor aprecieri su­
mare, făcute de tehnicienii sectorului, se poate arăta că economiile realizate JULI.
la săparea unui suitor cu foreza, faţă-de cheltuielile ce se fac cu săparea
obişnuită, revin ia circa 36.000 lei. Astfel, la săparea a 12 suitori ce s-au Tovarăşul Remus
făcut în acest an cu foreza, după cal culele preliminare, sectorul 'a realizat Gherman este in­
economii de circa 400.0(10 lei. structor la şcoala
profesională C.F.R.
Sim eria. Iată-1 in
fotografia de faţă
explicind !urni grup
de elevi din anul
/ despre im portan­
ţa dim ensionării co-
recte a 'pieselor.
Araturile adinei de toamnă — chezăşia
obţinerii unei producţii agricole ridicate
Cele mai multe plante de cul­
tură se însămînţează în primă­
vară. In acest anotimp al anu­
lui, intervalul de timp care ne
stă la dispoziţie pentru a efec­
tua lucrările agricole este foar­ ge capilarele formate prin care
te scurt şi deci perioada opti­ apa se evaporă puternic.
mă de însămînţări trece foarte
repede. Din această cauză este
necesar oa lucrarea de bază a
terenului să fie făcută din
toamnă, cînd avem mai mult
timp la dispoziţie. Dar nu nu­
mai atît. Avantajele arăturii de
toamnă sînt multiple şi ele im­
pun efectuarea arăturii în aces­
te zile de toamnă. In cele ce
urmează ne vom ocupa de a-
vantajele arăturilor adînci de
toamnă.
Prîn arăiuri de toamnă
creşte şl se păstrează
rezerva de apa din sol... ce aflate în sol se mineralizea­
Arătura de toamnă îmbună­
tăţeşte condiţiile fizice ale solu­
lui, îl afinează şi îi măreşte
spaţiul lacunar. Crescînd poro-
zitatea solului, creşte şi permea­
bilitatea lui pentru apă şi aer.
Pămîntul afînat reţine apă în
cantitate mai mare şi se struc­
turează mai bine peste iarnă.
In urma acţiunii favorabile a
îngheţului şi dezgheţului, bulgă­
rii mari de pămînt creaţi prin
arătură se sfarmă. Rezervele
mari de apă din sol se datoresc
şi faptului că peste iarnă ară­
tura rămîne în brazdă crudă,
negrăpată şi astfel coamele
strîng mai multă zăpadă care,
topindu-se, se încorporează în
sol. E necesar numai ca această
apă strînsă în sol peste iarnă
să fie păstrată şi pusă la dis­ grajd şi îngrăşămintele minera-
SSääÜl-
!life
In cele 9 luni care s-au scurs din
Ia unele secţii. Trebuie arătat însă că
angajamentul total de a se economisi
în acest an la preţul de cost 1.400.000
lei, înglobează angajamentele tuturor
secţiilor şi partidelor. Aşa, de pildă,
partida de tîmplari de la sectorul de
vagoane, condusă de Gheorghe Baciu,
şi-a luat angajamentul să repare două
vagoane cu material economisii. An­
gajamentul şi l-a îndeplinit încă din
luna iulie. Maistrul Ştefan Mîndrescu
de la atelierul de turnătorie şi-a pro­
pus să înlocuiască culele de turnăto-
torie cu sîrmă, economisind în felul a-
cesta lunar cîte 3.000 lei etc.
Cele mai bune rezultate le-a ob­
ţinut pînă în prezent sectorul de va­
goane, unde pînă la sfîrşitul lunii sep­
tembrie s-a economisit suma de
420.000 lei.
Această realizare a fost posibilă da­
torită interesului acordat de către con­
ducerea secţiei, sub îndrumarea birou­
lui organizaţiei de bază, pentru mobi­
lizarea muncitorilor la depistarea şi
folosirea rezervelor interne. Printr-un
control preventiv bine aplicat la ser­
viciul de constatări şl lansări, la a-
ceastă secţie s-a scos din magazie
cu aproape 10 la sută mai puţine ma­
teriale decit era planificat, restul com- dăria agricolă colectivă şi înto­
plectindu-se prin recondiţlonarea piese­
lor vechi. Au fost folosite la maxi­
mum seîndurile şi tabla veche, iar
combustibilul a fost consumat în mo­
dul cel mai raţional.
Numai economia realizată Ia mate­
riale de către sectorul de vagoane se
ridică la 151.000 Iei.
S. A4UNTEANU
(Continuare tn pag. 2 a)
poziţia plantelor de cultură. De le necesare culturilor. Efica­
aceea, primăvara, îndată ce coa- ¦ citate mai mare are superîosfa-
mele brazdelor, au căpătat cu­ tul — care e mai greu solubil
loarea cenuşie, trebuie să se — atunci eînd e încorporat o-
grăpeze arătura, spre a distru­ dată cu arăturile de toamnă,
.„se asigură acumularea
hranei în soL..
Aerul care pătrunde cu mai
mare uşurinţă în stratul de sol
lucrat, ajută la transformarea
substanţelor greu accesibile
plantelor în substanţe hrăni­
toare,. uşor asimilabile. Sub in­
fluenţa aerului care pătrunde în
sol, microorganismele aflate în
stratul arabil afînat devin mai
active. Sub influenţa acestei ac­
tivităţi au loc reacţii chimice
de oxidare, hidratare şi redu­
cere prin care resturile organi­
ză, eliberînd fosforul, t azotul,
calciul şi alte elemente nutriti­
ve care pot fi uşor folosite de
către plante. In sol se inai gă­
sesc şi alte microorganisme oare
au rolul de a secreta substan­
ţe mucilagioase care cimentea­
ză particulele fine de sol iar al­
tele, descompun fosfaţii trical-
cici inaccesibili plantelor în fos­
faţi dicalcici, uşor asimilabili
lor. Acestor microorganisme le a-
sigură condiţii bune de viaţă
numai arătura adîncă de toam­
nă. Fiind aer mai mult în sol
şi microorganismele se vor în­
mulţi mai mult, vor activa mai
intens şi deci vor pune la, dis­
poziţia plantelor cantităţi mai
mari de hrană.
Odată cu arătura adîncă se
încorporează în sol gunoiul de
C lubul m inier d in A- nea noastră trebuie să efectueze
n inoasă este ziln ic v i - } cît mai multe arături adînci de
zita t de zeci d e ' tineri toamnă, deoarece ele sînt che­
şi vlrsinici. Ei găsesc
aici cărţi pentru lec­
tură, diferite jocuri distractive, a-
sisTă la repetiţiile form aţiilor artis- . şi Sebeş au efectuat arături a-
iice ele.
IN C LIŞE U t Aspect din sala de
şah a clubului.
Rezultatele obţinute nu sînt
pe măsura posibilităţilor
La sfîrşitul lunii august, sesi­
unea sfatului popular comuna!
Cîlnic, raionul Sebeş, a analizat
felul cum s-a desfăşurat munca
de transformare socialistă a a-
griculturii în comună. In faţa
sesiunii tov. loan Popa, preşe­
dintele ¦comitetului executiv al
sfatului popular comunal, a pre­
zentat un bogat raport. ’
A reieşit din raport'că locui­
torii comunei Cîlnic sînt cunos­
cuţi ca oameni harnicCbuni gos­
podari. Acest lucru s-a dovedit
în repetate rînduri, atunci cînd a
fost vorba de înfăptuirea unor
acţiuni gospodăreşti, de interes
obştesc. 'Mobilizaţi de deputaţi,
cetăţenii de aici au făcut multe
lucruri frumoase.
Sub conducerea şi directa în­
drumare a comitetului _comunal
de partid, sfatul popular, depu­
taţii, au obţinut succese în mun­
ca de convingere a ţărănimii
muncitoare de a porni cu încre­
dere pe calea agriculturii 'socia­
liste, de a se înscrie în gospo­
vărăşirea agricolă. Ca rezultat,
se arăta în raportul prezentat,
cu cîţiva ani în urmă a luat
fiinţă o gospodărie agricolă-co-
leciivă care a încadrat 129 fa­
milii cu 404 ha. şi o întovărăşire
agricolă' cu 135 familii şi 175
ha., iar în satul Deal, care a-
parţine tot de comuna Cîlnic, o
întovărăşire cuprinzînd 33 fami­
lii cu 35 ha.
Rezultatele de pînă aici sînt
însă departe de a fi mulţumitoa-
re. Deputaţii au arătat în cuvîn-
tul lor că la ora actuală doar
29 la sută din suprafaţa agri-
colă cooperalivizabilă a comu-
nei este încadrată în sectorul
socialist. Faţă de posibilităţi este
mult: prea puţin, ma} ales dacă
ţinem seama de faptul că aşa
•A ,
...sînt distruse
buruienile...
Buruienile constituie cel mal'
mare duşman al plantelor de
cultură. Combaterea lor c,u mij­
loace agrotehnice, mecanice sau
chimice trebuie să fie preocu­
parea de seamă a tuturor oa­
menilor muncii ' de pe ogoare.
Arăturile de vară şi de toam­
nă constituie un mijloc agro­
tehnic eficace de combatere a
buruienilor. Arătura de vară
şi lucrările agricole aplicate so­
lului pînă la arătura de toamnă,
stimulează încolţirea seminţe­
lor de buruieni iar apoi buruie­
nile odată răsărite sînt distru­
se. Arătura de toamnă vine şi
complectează această combate­
re. Efectuîndu-se la adîncime
mai mare, ea îngroapă -semin­
ţele de buruieni negerminate şi
totodată scoate la suprafaţă şi
expune gerului şi uscăciunii ră­
dăcinile cu muguri şi rizomii bu­
ruienilor ce se înmulţesc vege­
tativ. In acest fel majoritatea
buruienilor sînt distruse.
...şi se asigură
însămîiiţărtle de
pr.măvară în epoca
optimă
Efectuînd în toamnă arături
adînci, pregătirea terenului
pentru însămînţăr.ile de primă­
vară se va face mai uşor şi mai
repede. Ca atare şi însămînţări*
le vor fi cuprinse în epoca op­
timă, iar seminţele vor avea la
dispoziţie un bun pat germi­
nativ, deoarece solul are sufi­
cientă umezeală şi substanţe
hrănitoare. Este necesar numai
ca în primăvară, prin lucrări
timpurii, să se împiedice eva­
porarea apei din sol.
Arăturile adînci de toamnă pot
să aibă şi dezavantaje atunci
cînd se execută pe terenuri im­
proprii, cum ar fi, terenurile să-
răturoase, în pantă şi pe prun-
dişuri. Terenurile în pantă nu
se vor ara toamna adînc pen­
tru ca pămîntul afînat .să nu fie
spălat de ape.
Acestea' fiind avantajele ară­
turii de toamnă, fiecare unitate
agricolă socialistă din regiu­
zăşia recoltelor bogate.
Din constatările făcute reiese
că numeroase unităţi agricole
din raioanele Alba, Hunedoara
dînci de toamnă pe suprafeţe
mari.
IOSEF1NA COSTEA
cum au discutat deputaţii, fdate
cele trei unităţi agricole socia­
liste sînt puternice din punct de
vedere economic şi organizato­
ric. In ..fiecare an în aceste uni­
tăţi s-au ob|inut recolte medii
la hectar superioare celor din
sectorul individual. Veniturile
colectiviştilor în special au fost"
de fiecare dată mari. Mulţi din­
tre ei şi-au construit din câşti­
gurile realizate în G.A.G. case
noi, şi-au cumpărat lucruri uti­
le etc.
Cu toate acestea, rezultatele
muncii politice desfăşurată de
sfatul popular pentru atragerea
de noi familii în G.A.G. şi în­
tovărăşiri nu sînt pe măsura po­
sibilităţilor. Deşi s-au format co­
lective de deputaţi care să dis­
cute pe circumscripţii şi grupe
de case probleme legale de mun­
ca în G.A.C. şi întovărăşiri, re­
zultatele n-au fost cele scon­
tate.
Au luat cuvîntul în sesiune
mai mulţi deputaţi printre care
Floarea Costache, Izîdor Oltea-
nu, loan Bia, Petru Dragoş, Du­
mitru Bogdan şi alţii. Fiecare
a ana*lz3 ţ cu răspundere proble-
ma discuţia sesiunii, au
criticat cu curaj comitetul exe­
cutiv pentru slaba lui- activitate
în această direcţie, au făcut pro­
puneri preţioase privind îmbu­
nătăţirea muncii în viitor.
Era de ^aşteptat ca după toate
acestea să se ia măsurile cores-
punzătoare în vederea desfăşu-
rarii unei munci tot mai_ susţi-
nufe Pen.tru lămurirea ţăranilor
muncitori de a păşi cu încrede-
re Pe caIea agriculturii socialis-
Pa rle acest "lucru s-a fă-
cut. Printre altele s-a prevăzut
reorganizarea colectivelor care
------------ ----------------
(Continuare in pag. 3-a) 1