Page 54 - 1959-10
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOC! A U S MU LU] Nr. 1497
mgaagcacgaga
Sporind indicii de utilizare,
creşte producţia de fonta
Despre colectivul de muncă de utilizare. înlocuind minereul
al secţiei a II-a furnale se spu de mangan din şarjă cu mine
ne în Combinatul siderurgic din reu de fier, sporeşte cantitatea Eliberarea terenurilor agricole fiind de la premisa că recolta a- tinţă, de această situaţie — să
Hunedoara că are cele mai fru de metal obţinută pe m.c. de necesare însămînţărilor de toam nilor trecuţi a fost foarte bună normalizeze îucruriÎe freeîndu-se.
moase .realizări. Şi în sprijinul volum util, adică se obţine o nă continuă să fie una din prin datorită însămînţărilor făcute la. de urgenţă, la terminarea Insă-
/ acestei afirmaţii vin cifrele : pes creştere simţitoare a indicelui, cipalele sarcini ce stau în aten timp şi în bune condiţiuhi, har mînţâriior de toamnă.
te 21.000 tone fontă în 9 luni de utilizare. ţia sfaturilor populare, consili nicul colectiv al gospodăriei de
şi jumătate şi mai bine de ilor de conducere ale gospodări stat nu a precupeţit nici un e- în raioîral Alba
13.000.000 lei economii în ace Un alt mijloc eficace şi în ilor agricole colective şi orga fort pentru ca în toamna acestui rezultatele pot fi. mult
eaşi perioadă. acelaşi timp ieftin, care a con
tribuit la creşterea indicilor de
întrebaţi cui i'se atribuie mai utilizare, îl constituie reduce nelor locale de partid. Datorită an să termine lucrările în timpul mal bune
multe merite pentru aceste suc rea pierderilor de fontă la ope spiritului de răspundere cu care optim. Semănatul s-a făcut în-
cese, atît şeful secţiei cît şi se raţiunea de turnare. Fără a e- a fost privită campania agrico tr-un teren bine pregătit, folo- Deşi în raionul Alba situaţia
cretarul organizaţiei de partid xagera cu nimic, se poate spu lă de toamnă, în raionul Alba sindu-se seminţe condiţionate. însămînţărilor este destul de
au dat acelaşi ne că faţă de a s-au obţinut rezultate frumoase, Pînă în momentul de faţă s-au bună, totuşi ritmul acestora se
răspuns: „în nul trecut, pier menite să stimuleze eforturile efectuat însămînţările pe o su desfăşoară sub posibilităţile exis
tregul colectiv“. Din experienţa derile înregistra depuse ca însămînţările să fie prafaţă de peste 70 ba. Un aport tente. In comunele Vinţu. de Jo s.
Şeful secţiei a colectivelor fruntaşe te în prezent efectuate în perioada optimă. deosebit la obţinerea acestor suc Limba, Drîmbari, Ighiu, "'s-a
mai adăugat îfi- sînt de !0C ori Astfel, pînă în momentul de fa cese l-au adus tractoriştii Vasile micşorat .ritmul însămînţărilor.
să r „Afn putut mai mici. Rezul- ţă s-au efectuat însămînţările în Seieşan, Nicolae Gruiăn şi Vi- Trebuie luate toate măsurile ca
dobîndi aceste realizări datorită tatul acesta a fost obţinut da- M ii d<* c o n stru c to r i f i n io n ta lo ri lu c re a ză pe şa n tie ru l d e la C o sw ig , proporţie de 60,01 la sută. sailon Stînea. Ei au efectuat lu lucrările de recoltare să fie gră
faptului că am rezolvat favora- torită faptului că s-au efectuat R.D. G erm ană, al uzinei de acid sulfuric din . g ip s U. P rim a parte a lucrării In O.A.S. Galda de Jos crări de bună calitate şi au de bite. Să se folosească raţional
bil cele mat dificile probleme: serioase reparaţii la banda de însămînţările sînt în toi păşit zilnic planul pe brigadă cu torţa de muncă de care dispun
creşterea indicilor de utilizare a turnare, că s-au înlocuit supele ca fi term inată in iunie 1960. După term inarea părţii a treia în anul 1964 15-20 ia' sută. In cadrul acestei gospodăriile agricole colective
agregatelor, reducerea consu- defecte şi că sînt mai bine în- Conducerea gospodăriei agri gospodării, întreaga suprafaţa e- şi întovărăşirile din aceste co
murilor specifice şi reducere^ treţinute oalele de turnare cor intra in producţie trei cuptoare rotative. Produsul principal al uzinei va cole de stat din Galda de Jos a liberată — în total 370 ha — a mune. Este necesar să se elibe
cu mult a declasatelor“. Şi, în- acordat o mare atenţie însămîn fost arată. reze imediat terenul destinat în-
tr-adevăr, realitatea arată că pe Se observă din cele de mai fi acidul sulfuric, tar produsul secundar — cim entul Portland. După în ţăritor agricole de toamnă. Por- sămînţărilor, să se grăbească a-
linia sporirii indicilor de uti- sus că toate acţiunile care au La Mihalţ —rezultate răturite şi să se însămînţeze îrv
lizare, la secţia II-a furnale s-au dus la creşterea indicilor de uti cheierea prim ei etape de co n stru cţie u zin a va produce cîte 100.000 tone de frumoase în campania comun tot terenul numai cu să-
obţinut rezultate foarte bune. lizare, sînt o urmare a muncii mînţă de soi.
De exemplu, la furnalul nr. 6, întregului colectiv şi în primul cim ent. ' ...... de toamnă
rînd a comuniştilor. Succesele Lucrările agricole
indicele de utilizare planificat IN C L IŞ E U : Aspect de pe şantierul uzinei hi construcţie. Folosindu-se judicios torţele efectuate de către S.M.T.
á fost depăşit în cursul lunii obţinute sînt de asemenea o ur- de muncă de care dispun în în să fie term inate Ia timp
septembrie cu 13 la sută, iar în mare a unei bogate activităţi Penfru realizarea angajam entului de 1 3 3 .0 0 0 .0 0 0 iei econom ii tovărăşirile comunei Mihalţ, au
prima decadă a lunii octombrie desfăşurate de colectivul de agi- fost recoltate pînă îh momentul
tatori, care a reuşit să atragă La atelierele
cu peste 20 de procente. întregul colectiv în bătălia pen- de faţă peste 1.350 ha.' porumb 0 mare parte a arăturilor de
La sporirea' indicilor de uti- sporirea şi ieftinirea pro ( Urmare din pag. l-a ) ri latea pieselor care se demontează put conducerea atelierelor şi condu din cele 1.600 cultivate. Trans toamnă din cadrul gospodăriilor
lizare a contribuit foarte mult ducţiei de fontă. Contribuţia
preocuparea’ întregului colectiv comuniştilor se poate vedea şi De «e nu a fos$ îndeplini'? sînt distruse, deoarece, la desambla- cerile secţiilor nu au privit cu destul portul porum bulufcontractat cu ' agricole colective şi întovărăşi
pentru găsirea celui mai potri din faptul că atît pe terenul arigajamenîul la secţia
vit sistem de încărcare. După de încărcare cît şi în restul re sînt tăiate cu dalta sau cu apa simţ de răspundere această problemă. statul se face direct din cîmp la rilor sînt efectuate de către
o serie de încercări s-a reuşit punctelor de lucru ale secţiei de focom olive?
să se stabilească cel mai eco a II-a furnale, există o înaltă ratul de sudură şi astfel devin ne Pentru evidenţa economiilor nu există baza de recepţie. Arăturile de S.M.T. Iniţiativa luată de trac
nomic şi eficace sistem de pla disciplină a muncii, care duce t s secţia de locomotive sîrit mufe
sare a straturilor de încărcă la respectarea strictă a procesu meserii : strungărie, montaj, cazange- utilizabile. Aceasta se mai datdreş- încă altă formă decît dările de seamă toamnă s-au făcut concomitent torişti privitor la folosirea raţio
tură metalică şi cocs, datorită lui tehnologic. rie etc. Muncitori ca Hie Vasiu, loan
căruia a fost îmbunătăţit pro Florea, Constantin Niţă şi Vasile Pie- te şi faptului că conducerea secţiei ale serviciului planificare. Astfel, se cu eliberarea terenurilor, astfel nală a tractoarelor a tost fru
cesul de elaborare a fontei, spo Gontinuînd să muncească traru sînt cunoscuţi prin aportul adus
rind totodată cantitatea de me cu aceeaşi însufleţire, colecti la desfăşurarea procesului de produc aplică o practică greşită: la demon întîmpiă ea multe din economiile rea că în momentul de îaţâ au tost moasă. Rezultatele însă în unele
vul furnalelor 5—6 va înregis ţie. Datorită lor, secţia şi-a îndeplinit
tal rezultată dintr-o şarjă. tra noi şi valoroase succese, iar planul lunar de producţie de fiecare tare repartizează pe cei mai slabi me lizate de muncitori să nu fie luate în arate circa 1.300 ha. locuri nu sînt cele dorite. Bună
şansele câştigării întrecerii cu dată. Cîl priveşte preţui de cost însă,
Fabricarea fontei- cu un pro Reşiţa de către sîderurgiştii în trimestru! care s-a scurs a fost seriaşi. In plus, locomotivele care in eviden-fă. Să fie grăbite oară la G.A.G. Ighiu, din ceic
hunedoreni, vor spori si mai •depăşit cu 4 la sută. Cum sc explică
cent de minereu de mangan mult. «ceasta V tră pentru reparaţie vin cu foarte mul In sectorul de locomotive funcţio 3 tractoare ale S.M.T.-ulUi nu
mai unul a putut fi folosit, res
redus aré, de asemenea, un e- N. ANDRONAOHU. La secţia de locomotive există des te piese lipsă, iar cei care le iau în nează defectuos servioiul de consta însămînţările de toamnă
tule resurse care pot asigura îndepli
féct favorabil asupra indicilor nirea angajamentului. Astfel, se pol primire nu consemnează acest lucru, tare şi lansare, iar controlul preven Ritmul recoltării porumbului tul fiind insuficient * reparate.
"?ţine economii Importante prin re- şi a Însămînţărilor de toamnă în Astfel după trei zile de la în
condiţionarea pieselor vechi şi prin .aşa că atelierul pierde. Apoi, în fierul tiv se face în mod superficial. Tova comuna Ciugud, în primele zile ceperea lucrului suprafaţa arată
folosirea pe scară mai largă a inova ale campaniei a fost satisfăcător. a fost de numai 9 hectare. Se
ţiilor. Lipseşte însă mobilizarea şi în vechi, ce se colectează de pe şantier, răşii de aici pun viza pe bonurile de Astfel, în cadrul întovărăşirii în cere o ăienţie deosebită din par
drumarea muncitorilor. Conducerea sec sămînţările au decurs bine, ta tea conducerii S.M.T. privitor ia
ţiei şi biroul organizaţiei de bază tre sînt de multe cri materiale şi piese ce materiale cu foarte mare uşurinţă, fără început însămînţîndu-se, într-o . revizia tehnică a maşinilor de
buie să se preocupe mai îndeaproape perioadă relativ scurtă, 37 hec care dispun.
de această problemă. ar putea fi refolosite. Din osiile de să ţină cont de normele de consum.
vagoane şi din bandajele scoase din Din această cauză se scot din maga
uz se pot confecţiona o seamă de pie zie mult mai multe materiale decît
se şi scule noi, care ar costa mult mai sînt necesare.
Ieftin decît dacă s-ar confecţiona din Conducerea atelierelor va trebui să
La propunerea deputaţilor materiale scoase de la magazie. In a- depună mai mult interes în această tare. Datorită dezinteresului ma
fară de acestea, bronzul, care se re direcţie, să treacă de îndată ia reor nifestat de statul popular, lucră
1/2 propunerea' deputaţilor din minată zilele acestea. Pină a- generează prin vărsarea pieselor vechi ganizarea muncii serviciului de consta rile ce se impuneau cu toată se
Sireisîngeorgiu, cetăţenii din cum s-a ttlrnăt fundaţia şi s-ău
comună au- participat la- ăme'riă- procurat pe plan :ldcăl materia la magazie, nu este. necesar Să fje tare ,şi lansare. De asemenea, să trea- riozitatea deşi terenurile în cea
jarea unei săli de clasă la şcoa lele de construcţii necesare. Au
la' elementară din sat. Cu con fost prestate un număr de 300 turnat mai întîi în bare şi apoi în 1 că imediat la o planificare mai judi mai mare parte au fost eliberate,
cursul a peste 50 de cetăţeni, ore de muncă' voluntară, efec-
lucrarea, începută în prima de tuîndu-se lucrări în valoare de piese. El s-ar putea turna de la bun cioasă a economiilor. Defalcarea planu însămînţările. nu s-au efectuat
cadă a lunii octombrie, va fi ter circa 4.000 lei.
început în piese, economisindu-se ast lui de economii trebuie să ajungă pînă pînă în momentul de faţă ‘decît
fel însemnate cantităţi de combustibil acolo, ca fiecare muncitor să ştie pre pe o suprafaţă de 41 hectare.
şi mină de lucru. La magazie nu se cis ce are de făcut. Pînă acum, planul O situaţie asemănătoare se
găsesc întotdeauna materialele cerute. de economii de-abia îl cunosc unii găseşte şi în comuna Oarda de
Muncitorii sînt nevoiţi să ia de multe maiştri şi şefi de echipă. Organele Jos, unde a tost recoltată în
Coleciează fier vechi ? K Îsîă î n c ă irniile re ze rve ori profile supradimensionate în locul sindicale trebuie să depună şi ele mai treaga suprafaţă de porumb.
celor necesare, iar surplusul se !ro mult interes în urmărirea angajamen Sfatul popular comunal nu a a-
Colectivul de muncitori de la a colectat în trimestrul III can inîerne nefolosiîe ieşte. telor, să popularizeze pe cei care se cordat atenţia cuvenită lucrări jji_ ¦•__
serviciul de baze şi depozite de titatea de 696,890 tone fier ve Iată deci că sînt destule rezerve află în fruntea întrecerii, lucru care lor de tarlalizare, aşa că sola
pe Ungă I.C.S. Hunedoara a or chi. In perioada ce a mai rămas pînâ nu s-a făcut pînă acum aproape deloc. de grîu a întovărăşirii nu a fost
la sfîrşitul anului, sînt toate premi interne care nu sînt folosite. delimitată. Datorită acestui fapt
ganizat mai. multe acţiuni de Atît din colectarea fierului sele pentru economisirea celor 1.400.000 Comitetul de partid a! atelierelor întovărăşiţi} nu ştiu unde să
muncă voluntară pentru colec vechi, cit şi din alte acţiuni ob lei. Sînt foarte multe •posibilităţi care Mai mu!} inieres şi o mai trebuie să analizeze periodic felul în facă arăturile şi să însămînţeze.
şteşti, acest colectiv a realizat nu au fost folosite. Aşa. de pildă, cînd bună evidenfă a economiilor care se realizează angajamentul şi să
tarea fierului vechi. Astfel, prin economii în valoare de peste locomotivele intra in reparaţie, demon Nerealizarea angajamentului mai are acorde acestei probleme un sprijin' Este' de datoria organelor locale
muncă voluntară, acest ,colectiv ‘ 70.000 led. tarea pieselor se face defectuos. Majo însă şi o altă latură. De la bun înce- mult mai substanţial. de partid — care au luat cunoş- —— ,-p----------------
.
n X
ALEGEREA ORGANELOR CONDUCĂTOARE DE PARTID anului 4-' au spus vorbitorii — comerţ demn de societatea pe pra îndeplinirii sarcinilor, scă-
murriărul reclamaţii lor nu numai care o construieşte poporul nos pînd din atenţie tragă la răs
la nivelul exigentelor că n-a scăzut dar la unele uni tru muncitor. pundere pe cei care nu şi le-au
consumatorilor tăţi cum sînt, de pildă, restau dus la îndeplinire.
rantul „Mureşul“, cofetăria Atenţie deosebită
Zilele trecute a avut loc adu necesar unei deserviri civilizate. Darea de seamă .şi numeroşi „Carpaţi“ şi bufetul „Expres“, problemelor vieţii interne La discuţii au luat parte mai ¦¦-XUÜ
narea de dare de seamă şi ale A fost reamenajat restaurantul vorbitori au relevat însă că a- au crescut simţitor. Acest lucru mult de jumătate din numărul
geri în cadrul organizaţiei de „Dunărea", s-a deschis un nou tît organizaţia de bază cît şi denotă că încă ' numeroşi ospă de partid celor prezenţi la adunare. In »roape 1 . 5 0 0 ore
bază de la T.A.P.L, Deva. Adu bufet „Expres“, corespunzător, conldiicerea întreprinderii ' s-au tari sau lucrători'bare deservesc marea lor majoritate vorbitorii
narea a constituit o dovadă eloc preocupat slab de problerria re aceste unităţi, needucaţi în sufi in cadrul adunării s-au ana s-au referit la necesitatea întări de muncă pairloH că
ventă a faptului că membrii de iar la alte unităţi, cum ar fi bufe ducerii’ cheltuielilor de circula cientă măsură, mai au apucături lizat temeinic şi problemele vie rii organizaţiei de bază, la creş
partid din această întreprindere tele „Păltiniş“, „Grisul alb“, ţie. Datorită faptului că lucră care, nu fac, cinste comerţului ţii interne de partid. Pe lingă terea ei în conducerea politică a Brigada utemistă 'de minted
se ocupă cu răspundere de îm „Cetate", restaurantul „Mureşul“ socialist. Sînt destule cazuri "cînd rezultatele subliniate au tost a- activităţii întreprinderii şi au a- patriotică din satul Zam, raionul
bunătăţirea activităţii de partid, etc. s-au tăcut renovări sau re torii din cadrul -unităţilor ce a- ospătarii pot fi văzuţi în stare rătate şi lipsurile care s-au ma nalizat în spirit • critic munca Ilia, a obţinut rezultate frumoa
că a sporit combativitatea co paraţiile necesare- parţin întreprinderii n:au fost rió ebrietate, vorbind necuviin nifestat şi a căror înlăturare ca membrilor din birou, a comuniş se în acţiunile de muncă patrio
muniştilor. Cu acest prilej a re mobilizaţi de către comunişti la cios cu consum atorirsau lăsîn- de în sarcina noului birou. S-a tilor din organizaţie, recunos- tică. Materialul necesar con
ieşit şi faptul că mulţi dintre Şi în privinţa aprovizionării folosirea tuturor rezervelor in dîi-i pe'aceştia să-aştepte vreme observat, de pildă, că unii mem- cînd în mod autocritic şi lipsu strucţiei podului din locui numit
comunişti manifestă o grijă deo se poate afirma că s-au obţinut terne, la reducerea cheltuielilor îndelungată pentru.’a ti serviţi. .bri de partid, cum sînt Szolkoi rile lor proprii. „Matinca“, aproape în întregime
sebită faţă de asigurarea unei unele rezultate. Au fost lichida normale- (perisabilităţi), cheltu a îost adunat îrr mod voluntar
deserviri civilizate — pe măsura te o seamă de mărfuri supra- Bine vpnite au fost şi cele re Iuliana, Otvos Garol, Highedi Hotărîrile adoptate cu acest de cei 25 membri ai brigăzii.
exigenţelor mereu crescînde ale normative cît şi cele'greu van ielile 'de circulaţie aii tost de Garol. Petru Vasiu şi alţii, în prilej obligă noul birou să a- O contribuţie importantă au a-
consumatorilor. păşite cu 1,54 la sută, fapt care latate de către comunistul Teo dus-o tinerii ufemişti şl la. ame
dabile. S-a asigurat o aprovi atrage după şine diminuarea be dor Brînduşa care a arătat,, prin calcă mereu disciplina de par corde o atenţie mai mare edu najarea parcului din localitate
Rezultate îmbucurătoare zionare ritmică a unităţilor cu neficiilor pe care întreprinderea tre altele, că necontrolaţi şi traşi tid lipsind nemotivat sau întîr- cării candidaţilor de partid şi a şi !a alte acţiuni de înfrumuse
şi promiţătoare produse alimentare respectîndu- — conform pianului — trebuie la răspundere, deşi au la" dispo ziind de la adunările generale celorlalţi lucrători din unităţi, să ţare a satului.
se întocmai graficele de livra să le realizeze'. ziţie halate sau bluze de schimb, de partid ori de la cursurile în-
Activitatea organizaţiei de ba re.- Pozitiv este şi faptul că a- unii .lucrători care.deservesc uni văţămîntului de partid. In peri repartizeze sarcini concrete fie Pînă în prezent,... brigada a
ză — aşa cum s-a sublimat în nui acesta numărul sortimente Lipsuri care trebuie tăţile T.A.P.L. folosesc halate şi cărui membru şi candidat ’de prestat aproape 1.500 ore de
darea de seamă — a fost axată lor de preparate din producţie grabnic lichidate bluze murdare care nu pot pro oada care a trecut de la adu muncă patriotică. In curînd,
pe îndeplinirea sarcinilor econo proprie au ajuns să reprezinte voca decît dezgust. narea de dare de .seamă şi ale partid şi să controleze sistema unui număr de 7 membri, care
mice ale întreprinderii, pe asi 21,5 la sută .din producţia glo Uri loc important în discuţii au prestai peste 100 pre de
gurarea unei aprovizionări mai bală, cu peste 14 la sută mai l-au i ocupat problemele privind Faptul că organizaţia de par geri din anul trecut, organizaţia tic îndeplinirea lor. De aseme muncă, voluntară, ti se vor în-
bune a oamenilor muncii cu pro mult decît în anul trecut. tid şi conducerea întreprinderii de bază a obţinut unele rezul nea, noul birou are sarcina să rtiîna insigne şi carnete de bri
duse alimentare. Fiind îndruma modul de- deservire a consuma , i-a chemat’ pe aceştia şi Ie-a a- tate în ce priveşte întărirea rîn- ia măsurile necesare pentru spri gadier.. Printre aceşti,a. se. numă
tă şi ajutată de către biroul or Măsurile luate de către, con torilor de către lucrătorii din ca tras atenţia este un lucru bun. durilor sale. Dar, aşa cum a ră utemiştii losiî Hansler, elec
ganizaţiei de bază, conducerea drul unităţilor T.A.P.L. Mulţi Rău este..însă că s-au mulţumit jinirea activităţii comitetului sin trician. Tcoîjl Butaş, Elena Că-
T.A.P.L. a luat măsuri pentru ducerea T.A.P.L., cu sprijinul, o r dintre tovarăşii care au discutat cu atît. Abateri de genul celor reieşit în cadrul adunării, bi dical în intensificarea întrecerii tuţa, Cornel Moldovan, Sînzian
mărirea spaţiului de deservire, ganizaţiei de partid pentru or pe marginea celor reieşite din mai sus enunţate trebuiau as roul organizaţiei de bază nu s-a socialiste şi în organizarea con Nicoară, Ana Lupşa şi alţii.
pentru deschiderea'"de noi uni ganizarea judicioasă a locurilor pru sancţionate avîndu-se în ve
tăţi de desfacere şi dotarea a- de muncă, a dus la creşterea darea de seamă şi mai ales to dere că ele se repetă chiar la a- ocupat în suficientă măsură de sfătuirilor de producţie care au
cestora cu obiectele ’de inventar productivităţii muncii cu 14;7 la varăşii Leo-ntin Mînea, Csibi Io- ceiaşi lucrători. tost neglijate intr-un mod cu
sută ţaţă de cea realizată in sit şi Petru Almăşan au relevai pregătirea şi înarmarea ideolo
anul 1958. Acest lucru a contri Ţinîn’d seama de faptul că e- gică şi politică a celor care au totul nepermis.
buit la o mai mare rentabili faptul că în acest domeniu exis xigenţa consumatorilor’creşte cu Noul birou, al cărui secretar,
tate a întreprinderii. tă încă serioase lipsuri. In cursul fiecare zi, organizaţia de bază solicitat primirea lor în rîndu-
rile candidaţilor de partid. O tov. Fodor Adalbert, este ales
şi comitetul sindical au datoria
lipsă serioasă este şi aceea că pentru a patra oară, s-a anga
să se ocupe cu mai mult simt în organizaţia de bază mai sînt jat să nu precupeţească nici un
membri şi candidaţi de partid
de răspundere de educarea lu cărora biroul organizaţiei de efort pentru a îndeplini .hotărî
rile adoptate de comuniştii pre
crători lor pentru ca aceştia să bază nu le-a repartizat sarcini zenţi la adunarea de alegeri.
concrete de partid. De aseme
practice un comerţ civilizat, un nea, biroul organizaţiei de bază V. PîTATV
nu a tost destui de consecvent
