Page 55 - 1959-10

Nr. 1497 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

mam

FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC Durata existenţei staţiei ieri lăcătuş, azi inginer
interplanetare sovietice ‘
SOARTA // ¦ ¦ ¦ ¦- r ¦ ¦' <
este nelimitată
// Din lipsa personalului nem ţesc, Cu 10 ani în urmă, tînărui că din Cluj, pentru a-şi însuşi
cîţiva prizonieri, şoferi de m eserie, au Francisc Haber a fost anga­ cunoştinţele necesare intrării
Film ul „Soarta unui om ", in regia Dar călăii i-au ' pipăit m uşchii puter­ fo st repartizaţi la m aşiiii, S o ko lo v a MOSCOVA 15 . (Agerpres). — TASS anunţă: Ziarul „Izvestla" a jat la mina Lupeni ca mun­ ta un institut de învăţămint
ajuns şofer pe lingă un inginer neam ţ, publicat un articol semnat de Ari Stemfeld, laureat al Premiului Interna­ citor necalificat,. la suprafa­ superior. La fel ca alţi stu­
lui S. B ondarciuk, ecranizare după nici, l-au dezbrăcă! de cizm e şi l-au m aior de la construcţii. B orţos, m ln- ţional de stimulare pentru astronau tică, consacrat orbitei staţiei interpla­ ţă. In puţin,tim p, cu ajutorul denţi muncitori, tinărul nos­
cău, anim al, acesta ii arunca cite un netare. Durata existenţei staţiei inter planetare sovietice, scrie autorul, nu muncitorilor Ludovic Sipoş, tru a făcut faţă cu suoces
nuvela a i acelaşi num e a lui Mihail minai Intr-un convoi de prizonieri so­ rest' de mincare, aşa cum U arunci este limitată. Asupra ei pot înrîuri doar unele întîmplări ca ciocnirea cu Ioan ¦Lipan şi ¦alţii fl învăţat cerinţelor invăţămintului su­
Şolohov, film d istin s cu M arele Pre­ unui cline. Sokolov a prim it. Ca meteoriţi 'de ditnenşiiml, relativ «nari sau alte surprize cosmice. meşeria de lăcătuş. Depunînd perior, fiind chiar prinţre, cei
vietici, păstraţi In viaţă ca să fi« ¦s ă , !siringă puteri. - -Era convins că mult interes, el a •reuşit să .m ai bine pregătiţi.
dezno'dăm întu! cel m are sâ apropie. Autorul arată că asemenea staţii interplanetare pOt fi realizate pentru pătrundă tainele pompelor,
m iu la F estiva lu l Internaţional al fil­ chinuiţi, u m iliţi, puşi la m unci m ai studierea suprafeţei Lunei, calculîndu-se' astfel traiectoria lor, îneîj ele să troliilor Şi gaterelor, pe care Fiindu-i dragă meseria pe
’ Ş i iată că, prilejul s-a Ivit curînd. execute zboruri periodice circumteres tre şi circumlunare, de exemplu de măi tlrziu le repara singur care şi-a ales-o, Francisc a
m ului de la M oscova (1959), este un rău ca vitele. 13—Î4 ofi pe ân. Orbitele acestor cor pori cereşti artificiale care vor trece ca un muncitor cu multă ex­ hbiârli şă urmeze facultatea
Se afla- In d r u m 'c u in g in eru l spre o- la 6 mică distanţă dş Lună şi Pămînt vor fi deformate considerabil, in perienţa. de mecanică a Institutului po­
om agiu adus unui om ,' unuia 'din m l- ' ' Pe unde mi Rad piirtat pe prizo­ 'raşul Poioţk, cînd a auzii pentru pri­ principiu,*!va fi posibilă In viilor. să se corecteze îi) permanenţă orbitele litehnic din Bucureştii
m a o ară d u p ă 'doi a-tii de p fizo n e ra i unor staţii de ăCe>t ' tip ‘cir ajutorul urfui motor rachetă miniatural. Astfel, în scurtă vreme a
lioanele de eroi sovietici, care şi-d nieri'? Soko lo v a lucrat In Saxonia la bubuitul artileriei rusei In im a i-a devehit un om de bază al co­ Azi, tinărul Francisc-Ha­
zvîc n il de-i spărgea pieptul. D in clipa lectivului din care făcea par­ ber este inginer şi se aţlă ia­
apărat patria îm potriva fiarei fasciste, o fabrică de-sUicaţi, î n Rtihr- la cărbuni, aceea, şi-a făcui m inuţios pregătirile. te, ceea ce a făcut ca tova­ răşi în mijlocul muncitorilor
Şi într-o zi, punlndu-şi o tunică nem ­ răşii săi să-i acorde multă ele la , care a în v ă ţa t' mese­
d o v e d in d prin curajul, Abnegaţia, dir- în" 'Bavdria 'la 'săpături, lh T ttfin g ia ţească, ia legat butuc pe neam ţul beat încredere. ria de lăcătuş. Dar ciţte nu
de canapeaua m aşinii, şi Urmării de s-au schimbat iri bătijînul a-
ze n ia cu care a lu p ta t, că riiih ic , n u -i şi .în 'alte lo c a lită ţi d in ¦ G erm a n ia , canonada hitleriştilor dezm eticiţi prea In toamna anului .1949, u- ielîer' mecanic) "Au , crescut
tlrziu pentru a-l m ai opri, îl a ttecul temiştii de la sectorul meca­ cadre noi, mulţi dintre mun­
e s ie m a i d ra g ca p a tria so c ia listă . F il­ M ă c in a ţi de 'boli, b ă tu ţi, im p u şb h ţi, hitl- fr o n tu l. ¦A a ju n s la ai să t. ¦ nic l-au primit In rindurile citorii cu care a luarat sînt
lor. După acest însemnai e- decoraţi, iar în tocat maşini­
m u l Vic'epe a stfe l. Cea d in ţii p r im ă ­ I s-a u a d u s m u lţu m ir i p e titfii irigiHe­ veniment, s-a încadrat în în-
ru l c a p tu ra t, pe care l-d predai Viu, văţămîntul politic, măi întii lor pe. care le ştia, a găsit
vară de după război, in ţinuturile D o­ Sîmbăfă 17 octombrie cu servieta lui plină de planuri. Era .¦ ¦. V .1 ’ . altele noi, modeftih, de mare
nului de Sus. Doi drum eţi se intllnesc r Ja cinema ' un trofeu valoros. Superiorii l-au tri­ ta studierea stătutului U I M ., precizie. ,• , -, • • >.
m is să-şi refacă sănătatea. Apoi, a luat Pe urmele materialelor iar apoi la cercul de istorie
aici intunplător, a şte p tin d ' bacul ce „Filimon Sîrbu" Deva drumul- Voronefulul. Dar 'a c o lo , in a mişcării muncitoreşti din In prezent, inginerul Fratv-
Romînid. In cadrul acestor
trebuia Isă-i treacă p e 'ţărm ul -celă­ locul c ă su ţei d ragi, îri fa ţa fiii se ¦publicate cercuri el a depus mult inte­ cisc Haber răspunde de re­
cască o groapă lăsată de o bombă. paraţiile\ tuturor, utilajelor ex­
lalt. U nul din bărbaţi .ţine da m ină _ A i săi, Irin k a şi bele două fete, an res fiind unul dintre c e i măi ploatării. Este o muncă de
m urit în urma bom bardam entului. A buni cursanţi. In scurt timp mare răspundere pe care şir-o
un băieţaş cu p riv ir e a vioaie, oti haine r m ărul p rizo n ierilo r¦ a s c ă z u t-în fiecare 'a fla t în să că Anatolî, fiu l îiii, care s-a a devenit un bun agitator. duce la îndeplinire cu multă
prezentat pe front voluntar, trăia şie ta Mereu era in mijlocul tineri­ conştiinciozitate. Astfel, - el
p u ţin trial m a ri d e c it cele cerhte d e _ zi. P e a lu n e i. h itle r işiii e r a u . bine ¦h ră ­ ofiţer deja. lor, la muncile voluniate, este tot timpul ¦ alături de
în mină sau la Suprafaţă şi muncitori,- cărora le împărtă­
m ă su ra lu i, d a r ¦în g r ijite . »C o n v o rb i- n iţi j i ve se li. D e m e n tu l H itle r m a i lă A ndrei Sokolov s-a întors pe front. „Pentru valorificarea superioară a lemnului" nu refuza niciodată sarcinile şeşte cunoştinţele acumulate
A luptat alături de ceilalţi vitejeşte. care i-au fost încredinţate. ¦ în institut.
rea dintre cei d o i, bărbaţi se înfiripă ira despre „victoria totală asupra ru­ In clipele de ră g a z, visa să-şi vadă in numărul 1.474 al ziarului lare „IVyssen“ şi 3 funicuiare
băiatul. îşi făurea viitorul alături de ,,Drumul socialismului“ a fost tip „Mîneciu“. Iri cursul trimes­ Datorită grijii pe care o De curînd -tinărul inginer
repede. . . f i - •; şilo r“, d e sp r e debarcarea în A n g lia . Ş i acesta şt de nepoţii care vor veni. publicat articolul cu titlul de trului IV se vor pune' în func­ poartă păriidul tineretului şi Francisc Ilaber a trăit cea
mai sus. In articol, pe lingă re­ ţie încă 6 funiculare. pentru meritele sale în mun­ mai insenţnată zi din viaţa
P e .un io n e g a l, o b o sit, cel ¦cu . băia­ to tu şi S o k o lo v a -fost c o n v in s că fra ţii L a 9 M al, In să in ziu a v ic to rie i¦, a zultatele pozitive obţinute de că, alături de alţi tineri, din lui: comuniştii de la atelie--
muncitorii forestieri din regiunea Aceste instalaţii mecanice vor Valea Jiului, a fost ttimiş şi rul mecanic al minei Lupeni
tul începe să-şi depene povestea vie­ lui .vor învinge. El a ş tiu t. că patria aflat vestea m orţii eroice a fiului său. noastră, în ce priveşte introduce­ contribui şi mai mult la apro­ el la facultatea muncitoreas­ l-an primit -în rindurile can­
N-a m ai avut putere să plîngă. S-a rea mecanizării în exploatarea pierea de punctele accesibile didaţilor de partid.
ţii : ¦ ¦_ sovietică tiu poate fi în g ep u n cliia tă -şi întors în patrie. Dar nu la Voronej. pădurilor, sînt scoase la iveală mijloacelor de transport auto 'a
masei de material 'lemnos di f. GUDASZ
S e n u m eşte.. Andrei Sokolov, e de a m ai şiiut că el trebuie să trăiască ţ Acolo, am intirile l-ar fi c h im ii prea şi unele aspecte •negative pri­ parchete. In prezenit — se arc
tă în răspuns — e'ste în curs
fel d in Voronej... Ş i 'imaginile m ateria­ pentru a se întoarce In patrie. De c îti icire. A p le c a t la U rip in sk , la un p rie ­ vind rămînerea în urmă, faţă de de experimentare şi aplicare o
nouă metodă mecanizată care va
lizează vorbele, înlorcînâu-se la vre­ o r i,. în som nul zbucium at, pe grăm ezi ten. .4 lu cra t .aici ca şo fer. S in g u r ă ta ­ ¦posibilităţile existente1 în unele da posibilitate scoaterii lemnu­
Sectoare. lui în catarge şi trunchiuri
m ea tin d povestitorul era încă flă­ de piatră, . în şanţuri, nu i-au apărut tea, am intirile, îl m ăcinau. lungi. Noua metodă va da posi­
In răspun.sul Direcţiei .regio­ bilitate sortării mai economice a
cău. In tim pul războiului civil a luptat în vis Irinka, copiii. De d ie ori nu A tunci l-a descoperit pe Vanea, m i­ lemnului şi va contribui • simţi-*
cul vagabond din U ripinsk. Băiatul nale silvice sînt arătate măsu­ tor la reducerea preţului de cost.
în rm d u rile A rm a te i R o şii. P ă rin ţii, şi-a în tin s m in a să -i a t i n g ă , .. nu le-a şi-a pierdut m ama într-un bom barda­
m ent. De tatăl lui plecat pe front nu rile luate pentru valorificarea
fra ţii, i-au m urit de foam e în 1922. ro stit vorbe drăgăstoase, nu i-a che­ ştia n im ic. N u şiia d e unde se ¦p rip ă ­
şise îri orăşelul acesta. N ici num ele superioară a lemnului în noul
R ăm as singur, el a m uncit în rînd m at. V isele acestea i-au întreţinut spe­ părinţilor nu l-a cunoscut.. S-au îm ­
p rieten it. Iritr-o zi l-a luai in carriion sezon. Astfel, pentru parchetele
cu c eila lţi în- p a tria ce-şi c o n stru ia so ­ ranţă, i-dti d a t p u tere să re ziste . U ra
pe Vanea şi i-a spus că el, S o ko lo v, noi s-au instalat în trimestrul
cialism ul. tul îm potriva hitieiişlilor nu piitea fi a lălăi lui. Vanea a ptins şi a rîs.
S-a lip'it de el. S o k o lo v l-a d u s aca­ III al anului curent 3 funicu-
Era dulgher intr-un artei cînd a m ăsurată cu nici o unitate de m ăsu­
să, l-a îm băiat, i-a cum părat haine..
cim oscut-o pe Irihka, orfană ca şi el, ră. E l a aştep ta t m om entul prielnic
Dc atunci viaţă a căpătat din aou
fată' fruirioasă Şi bună. S-au căsătorit să poată fugi. O dată a şi îhcercat, sc-iis. S b k o ld v vrea să trăiască, ca să-l
crească pe Vanea un om adevărat.
şi din căsătoria lor au un dar a !ost prins şi ca prin m inune a

băiat şi două fete. B lindeţea-ei şi răs­ scăpat de la m oarte.

punderea faţă de copii Râu dezvăţat 'A rezisteit ap o i e fo rtu rilo r ta care

pe SokolQo de năravul bătuiurii, l-au eră silit la cariera de. piatră, infer­

m a tu riza t. /I în v ă ţa t şo feria , şi-a rid i­ n u l m e d ie v a l re în v ia t de h itle rişiii m o ­

cat o căsuţă şi a crescut copiii în sa­ derni. A rezistai şt în lagărul B-14 de „Pentru realizarea celor 67.000 tone oţel pesie plan“

lu l în care R evoluţia din Octom brie lingă Dresda, în care lagerfiîrhetul

înfăpiuise m inuni. Eră m ulţum it de M üller bătea in fiecare z i prizonierii fn răspunsul trimis redacţiei am întîmpin.at în aprovizionarea
de către Direcţia ¦generală a cu dolomita deoarece nici ,în
viaţă. ' i cu m ănuşa căptuşită cu plum b, spu- Combinatului siderurgic ¦l(.Gh. prezent nu este terminat cupto­
Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara,
Dar iată că asupra patriei sovietice nînd că face „profilaxie îm potriva rul de calcina-rea dolomitei. Noi
la articolul cu titlul de mai sus, însă* am luat măsurile necesare
s-a a b ă tu i n ă p a sta ră zb o iu lu i. A n d re i g rip e i“. Qu pu terile m ă c in a te de fo a m e apărut în ziarul „Drumul socia­ şi am sporit cu 20 la sută -pro­
lismului “ nr. 1.468, sînt rela­
Sokoldi) a fo s t m obilizai. U nitatea lui şi .boală, prizonierii săpau. „Lor le tate o serie de măsuri pe care ducţia de dolomitâ la fabrica
conducerea combinatului le-a veche.
s-a forrhat iii U craina, lin g ă Belaia trebuie cite 4 m.c„ de cap de om , iar luat pentru a asigura oţelarilor
hunedoreni un noii avînt îri În­ S-au luat măsurile necesare
Ţerkov. Lui Sokolov i s-a dat să con­ nouă ne ajunge pentru groapă num ai trecerea cu reşiţenii. Iată ce se pentru respectarea procesului
spune în răspunsul primit de re­ tehnologic- de reparaţie a vetre-
d u c ă u n c a m io n „ Z iss-5 ", cu care a Un m .c., ba în c ă şi m a i r ă m în e “, a dacţie : „Deficienţele de aprovi­ lor de cuptor la cald şi a re­
zionare arătate în articol au a- gimului fermîc la .cuptoare. Pen­
.plecai pc !ronţ. spus înir-o seară, cu obidă Sokolov, vut loc în semestrul I al anului, tru 'preîntîmpiharea perforărilor
cînd' liicr'ările de proiect nu erau am luat măsuri corespunzătoa­
In 1942. s-a- în d r e p ta t cu ca m io n u l cînd s-au întors de la lucru. A trecui încă terminate de I.C.S.H. După re. Astfel, s-a instituit controlul
încărcat de obuze spre o baterie de puţin tim p şi el a fost chem at în faţa terminarea melanjorului, a zdro­ fierului -de vatră; pregătirea' şi
obuziere ' răm asă fără m uniţii şt îm ­ lui M üller ca să dea socoteală pentru bitorului de metale-şi a zdrobi­ sortarea lui,-s-a instituit un con­
p re su ra tă de d u şm a n i. 0 *g h iu le a i-a vorbele rostite. Scapă însă şi de data trol mai operativ asupra stării
lo vii m aşina.' Sokolov şi-o revenit din aceasta de la m oarte. torului de zgură s-a îmbunătăţit şi uzurii vetrelor de cuptor. De
mult aprovizionarea ofelăriei cu
leşin ia ¦ cîţiva m etri de m aşină. Ca Intre tim p arm ata sovietică a început fier vechi şi fontă. Greutăţi mări asemenéa, s-a îmbunătăţii teh­
nologia întreţinerii la cald a ve­
prin ceafă i-a zării, pe cei d o i ,n em ţi să-i scuture ' bine ' pe nem ţi. H itlerişiii trelor“;

care se apropiau"de cj. „O salvă scurtă nu m ai erau aşa ţanţoşi. Arm ata so­
vietică i-a în vă ţa t şă-i privească m ai
şi s-a term inal“ — a gindi-l atunci

SokO loV ş l a p riv it ¦lin iş tit spre călăi. cu resp ect .şi pe p rizo n ie rii ruşi.

mi

Au adunai recolta de ne lotul şcolar

Elevii şi pionierii şcolii de 7 mere, 375 kg. boabe porumb şi
ani din comuna- Demsuş au 8.000 kg. cartofi.
muncit în aceste zile la strîn-.
gerea recoltei de pe lotul şco­ In acţiunea de nia i sus s-au
lar. In 'trei zile ei au. prestat evidenţiat pionierii Doina Pasc,
150 ore de muncă voluntară, a-, Danvlă Socaci, Teodora Nicu-
dunînd 80 kg. prune, 70 kg. lesc, luîus Andrioni şi alţii.

M. CIOLPAN

.......................toresjioiideni

Pentru buna aprovisionare PRODUCĂTORI!
a populaflei.
C ooperativele din raionul H aţeg
Zilele acestea sesiunea Sfatului luni a unor magazine de textile, cumpără prin centre!© lor de a c h iz ifii,
popular al comunei Călan a dez­ de distribuire a pîinii şi pentru
bătut pe larg masurile ce tre­ produse lactate. De asemenea, la m agazinele săîeşfi şi iîr g u r i:
buie luate în vederea îmbunătă­ s-au luat măsuri pentru o şi
Scenă din filmul sovietic „Soarta unui ord“, care rulează ţirii aprovizionării populaţiei mai bună aprovizionare cu car ovas şi cartofi- *
prin comerţul de stat şi coope­ tofi şi lemne de foc a oamenilo;
în ziua de 17 octombrie pe ecra nul cinematografului „Filimon ratist. Hotărîrea luată cu această mliricii. De asemenea cumpără:
Sîrbu' din Deva. ocazie prevede, printre altele,
deschiderea în cursul acestei >. OH. SPER 105L , miâ şi alte
corespondent
SIMBATA, 17 OCTOMBRIE 1959 a g ra ^ a ilm e in te p e a
opere; 17,30 Sfatul medicului: Gas-
Spectacole cinernatografice trita ; 17,35 Noutăţi de muzică uşoară;
18,05 Concert de muzică populară
DEVA: Soarta unui om ; ALBA MERIA: Prăpastia tigrului; SEBEŞ: romînească; 19,00 Ştiinţa în slujbă
păcii: Magnetofonul în ştiinţă şi in­
Rezultatele obţinute nu sînf pe măsura IULIA; Un nou număr de atracţie; Qleko Dundici; BARU MARE: D-ale dustrie: 19,30 Medalion literar: A*
Pe drumurile Roifiîniei; BRAD: Fa­ cârnava'lului ; LONEA : Fete de aceeaşi
posibilităţilor milia U lianov; 1LIA : Zile furtunoa­ vîrstă ; TEIUŞ : Cîntă Ives Montand; lexandi* Tvardovski; 19,40 Muzică diii h
se; HAŢEG: N auris; HUNEDOARA: ZLATNA : Pavel Corceaghin ; APOL-
(Urmare din pag. l-a) Comitetul executiv al sfatului Cociubei; ORAŞTIE : U raganul: O- DU DE SUS : Vrăjitoarele din Sa­ operetele compozitorilor sovietici; 21,15 E
leko Dundici; PETROŞANI: Dragos­ lem ; CÂLAN :• Dimineaţă mohorîtă-
desfăşoară munca politică de a- popular comunal a fost criticat te pe note.; Alarmă La- graniţă ‘ Sl- Muzică de d a n s; 22,00 Muzică de m
tragere a ţăranilor muncitori în
unităţile agricole socialiste, iar în sesiune pentru faptul că se RA D IO dans. ti,
activitatea acestora să fie ana­
lizată periodic (în fiecare vineri ocupă mult prea puţin (aproape PROGRAMUL I : .6,15 Muzică u- jocuri populare romîneşti şi sovietice; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00 N EDO A RA
din săptămînă)._ Comitetul exe­ şo ară; 7,15 Jocuri populare romi- 18,00 Roza vînturilor; 18,30 Muzică 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, S I M ER IA
cutiv al sfatului popular comu­ deloc) de întărirea şi dezvolta­ neşti; 7,30 Muzică distractivă; 9,00 uşoară rqmîneaşcă; 20,30 Pe teme 19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul
nal însă nu a instruit aceste co­ Muzică din film e; 10,05 Muzică de internaţionale: 20,40 Muzică de d a n s ; I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 CALAN.
lective cu mai multe probleme, rea întovărăşirii agricole din sa­ camera de tineri compozitori rom îni;. 21,15 La microfon: Satira şi Umo- (programul II). T E btV O
ca Să fie în măsură să lămureas­ 10,40 Muzică populară din R.S.S. r u t; 22,30 Program pentru iubitorii
că cele mai diferite întrebări. tul Deal. Era deci de aşteptat Bielorusă; 11,03 Muzică de estra­ muzicii populare, romîneşti.; 23,00 Mu­ AMUNî S O R ţiM E N te BOGATE 0 6
De asemenea, în colectivele res­ ca după sesiune, în perioada care dă; 12,20 Album sportiv; 12,30 Mu­ zică de dans. PROGRAMUL I I : 14,07
pective nu au fdsţ atraşi colecti­ a trecut, să se ocupe mai mult. zică populară romînească I 14,00 Pro­ Interpreţi' de mujică uşoară; 14,30 ÎNTREPRINDEREA
vişti şr întovărăşiţi 'fruntaşi care Or, din păcate, aCest lucru nu gram muzical dedicat fruntaşilor în Melodii populare romîneşti; 15,00 Mu-
prin exemplul personal să con­ s-a întîmpiat. Au fost lăsaţi să producţie din industrie şi agricultură; zică instrum entată; 15,30 Mari an- c in e m ato g r af ic ă
vingă pe cei cu care discută. 15,10 „Buchet de melodii“ — pro- samblttri sovietice; 16,15 Cîntece de
se descurce Singuri cel cîţiva de- gram de muzică Uşoară;" 16,15 Vor- pe'scari; 16,30 Muzică populară ro- REGIONALA DE STAT
pulafi. Aşa stînd lucrurile, este HUNEDOARA— DEVA
şi normal ca întovărăşirea de
aici să bată pasul pe loc în ce angajează operatori-proiec-
priveşte dezvoltarea ef. ' ţionişti, posesori ai carnetelor
de calificare categoriile I, II
Foarte slab au fost folosite în In comuna GÎInic există ioatf i beşte Moscova!; 17,25 Cîntece şi minească; 17,00 Coruri şi dansuri din şi III, sau cu altă şcoală de
această muncă mijloacele de specialitate.
propagandă şi agitaţie, ca gaze­ posibilităţile de creştere a sec­ Timpul protnbil în regiunea noastră
ta de strada şi în special stafia torului cooperatist al agricultu­ Doritorii se vor adresa în ­
de radioficare. La staţia de ra- rii. Trebuie numai ca din par­ Pentru 16 octombrie 1959 ! minus 5 şi plus 2 grade. Vint slab. treprinderii cinematografice
dioficare este necesar sa se des­ tea sfatului popular comunal, a din Deva, str. Dr. Petru Gro-
Vreme frumoasă cu cer variabil şi Brumă şi local îngheţ de sol, za, nr. 5, telefon 355.
făşoare o largă propagandă prin
cele mai diferite forme. comitetului executiv, să existe înnourări în timpul zilei. Temperatura Pentru următoarele trei zile :

mai multă preocupare, o muncă varwi'lă, va oscila ziua între 11 şi Vremea răinîne frumoasă dar cu nopţi

mai organizată, mai' susţinută. 16 grade, iar noaptea va coborî între reci'-