Page 56 - 1959-10
P. 56
Pa gr. 4 ! DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 1497
ism«emMa^AW5F«mwci8y
i!aammw«ammm«-e.wMBBaj
SSafsa in te rp la n e ta ră so vie tică xüîinrvele s iiri • jultimele
îşi eontfuă în ain tarea spre Păm înî
.' ¦ ... 'v - v.
MOSCOVA 15 (A gerpres).— TASS anunţă : Continuîndu-şi
înaintarea spre Pămînt, staţia interplanetară automată se alfa la
15 octombrie în jurul orei 20 (ora Moscovei), în constelaţia
Hercule, avînd ascensiunea dreaptă 17 ore, 5 minute, 41 secun
de şi declinaţia 25 grade, 33 minute.
La această dată, staţia interplanetară se afla deasupra O-
ceanului Atlantic în dreptul unui punct situat la sud-vest de
insulele Canare, avînd coordonatele 22,1 grade longitudine
vestică şi 25,6 grade latitudine nordică. La 15 octombrie, ora Ritmul producfiei Pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice
20, staţia interplanetară se afla la o distanţă de 339.200 km.
de Pămînt. iar viteza ei era de aproximativ 0,9 km. pe secundă. „Ne vom dezvolta şi pe viitor 0 delegaţie a oamenilor
Rezultatele măsurătorilor privind traiectoria rachetei au con industriale sovietice
firmat că staţia interplanetară automată continuă să se depla legăturile, fără să aşteptăm de ştiinfă sovietici—
seze pe o traiectorie foarte apropiată de cea calculată. In tim economişti a plecat
In S. 0. A,
pul etapei de măsurători din '15 octombrie, care au fost efec creşte necontenit ca climatul să se “
tuate între orele 18 şi 19 (ora Moscovei), s-a stabilit că apa-,
ratajul ştiinţific şi de măsurat al staţiei continuă să funcţio MOSCOVA 15 (Agerpres)'. >—< în 1958 7 Ia sută, iar în 9 DUBNA 15 (Agerpres). •— TASS a spus el, cu privire ,1a necesitatea
anunţă: După cum s-a mai anunţat, de-a muncii în domeniul folosirii ener
neze normal. 1 Comentînd comunicatul oficial luni ale anului 1959 — 9 Ia su oamenii de ştiinţă americani care au giei atomice în scopuri paşnice. r MOSGOVA 15 (Agerpres)'.
vizitat la 14 octombrie Institutul uni — TASS a n u n |ă : La 14 octom
Datele obţinute în timpul etape; 'de măsurători din 15 o c cu privire la rezultatele îndepli tă. Pentru oţel, corespunzător s ficat de cercetări nucleare din oraşul Sînt- întru totul de acord cu dl. Mc brie, la invitajia Gomitetuiui
Dubna, de lingă Moscova, au lgat cu Cone, că contactele dintre oamenii de pentru dezvoltarea economică a
tombrie, cu privire fa traiectoria rachetei şi măsurătorile ştiin nirii 3e către industria U.R.S.S. 5 la sută, 7 la sută şi 9 Ia sută. noştinţă în mod amănunţit de labo ştiinţă vor contribui la încălzirea în S.U.A. a plecat în Statele Uni
ratoarele institutului. relaţiile dintre ţările noastre, a spus te 'ale ’Americil o 'delegaţie a
ţifice continuă să fie studiate. a planului de stat pe 9 luni ale Se rezolvă cu succes proble prof. Emeiianov, adresîndu-se specia-1 oamenilor de ştiinţă sovietici —
Direcţia institutului a oferit în cin liştilor americani. Neutronii au ace economişti, condusă de Anusa-
Următoarea etapă de trans mitere a datelor de ne bordul anului curent, comentatorul ma modificării structurii balan stea oaspeţilor americani un prînz'care leaşi proprietăţi în ţările socialiste van Arzumanian, membru cores-?
s-a desfăşurat într-o atmosferă de cal ca şi în cele capitaliste. Este impor pon'dent ăl Academiei de Ştiin
staţiei interplanetare automate va avea ioc la 16 octombrie în TASS, Ivan Aftehiov scrie T dă prietenie. tant ca să ne înţelegem asupra mi> ţe ă U.R.S.S.
tre orele 13 şi 14 (ora Moscovei). ţei de combustibil a ţării prin
Se pare că în lume exista o sporirea ponderii petrolului şi a
Comunicafu! comun sov seto-ausfriac unanimitate de păreri în legătu gazului, care sînt ceT mai econo-
ră cu faptul că lansarea celei micoşi combustibili. Extracţia
MOSCOVA 15 (Agerpres). melor Internaţionale actuale. Gu de-a treia rachete cosmice este petrolului în comparaţie cu ă-
TASS anunţă: La Moscovă ă acest prilej s-a relevat că în ur
fost dat publicităţii comunicatul ma recentei întîlniri 'dintre şefii, o dovadă a unei noi etape în ceeaşi perioadă a anului trecut, In numele direcţiei institutului, prof. dutui de folosire a lor. Mă conving Oamenii de ştiinţă sovietic!
comun soviete'-austriati în legă guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. DmitrÎ Blohinţev şl-a exprimat spe de faptul că sînt întrunite toate con vor lua cunoştinţă de organiza
tură eu Vizita oficială în s-a conturat o slăbire a încor istoria civilizaţiei. Se poate afir a crescut cu 14 la sută, iar a ranţa că asemenea întîlniri vor con diţiile pentru utilizarea energici ato rea cercetărilor economice îri
U.R.S.S. 3 cancelarului federal dării internaţionale şî s-au creat tribui la relaţii mai bune şi la îmbu mice spre binele popoarelor tuturor S.U.A. şî vor vizita cele maî
al Austriei, ’dr. A. Scharî. condiţiile necesare pentru întă ma' că comunicatul centrului so gazelor — cu 24 la sută. L’uîn- nătăţirea colaborării ştiinţifice. ţărilor. Căutăm şl vom găsi această mari centre ştiinţifice 'americă'-?
rirea păcii şi colaborării între cale, a spus el, în încheiere. ne. -
In comunicat se arată că în toate ţările. vietic de statistica cu privire la du-se că bază de calcul unită- Iri cuvîntarea de răspuns, John Mc
cursul convorbirilor dintre A. Cone a anunţat că vizita oamenilor
Scharî şi alţi oameni de stat In cursul convorbirilor S-a desfăşurarea îndeplinirii planu tea convenţională de •combusti
din Austria', şi Kliment Voroşi constatat cu satisfacţie că dez
lov şi Nikita Hruşciov s-ă con voltarea Austriei pe calea neu lui primului an al sepfenalulu? bil, în decursul ă trei pătrare ale
statat. cu satisfacţie .că relaţiile tralităţii permianente a contri
dintre Uniunea Sovietică şl Aus buit şi contribuie la întărirea nu cedează prin importanţa sa anului acesta, s-ă extras o can de ştiinţă americani în U.R.S.S. ă Greva ofelarilor americani
tria s-Iu 'dezvoltat şi se dezvol- păcii şi securităţii în Europa'. evenimentului care s-a produs în titate de petrol şi de gâze ceva fost, luată în discuţie cu prilejul în-
(ă în 'direcţia' întăririi prieteniei, memorabila dimineaţă de 4 oc mal mare 'decît în cursul între tîlnirii de ,ta Washington între condu
precum şi în spiritul înţelege In comunicai se arată că pre tombrie. gului ăn 1957,
rii reciproce şi colaborării. şedintele iedera! dr. A. Scharî cătorii U.R.S.S. şi S.U.A., ea fiind un WASHINGTON 15 (Ager cele maî mari beneficii din isto
i-a transmis preşedintelui Pre Soluţionînd problemă 'dezvol corolar al acestei întîlniri. pres). — La 14 octombrie Co ria sa. Pentru primul semestru
Convorbirea cu preşedintele zidiului Sovietului Suprem al mitetul de anchetă care inves aî anului curent industria oţelu
Prin înăşi logica' vieţii, septe- tării accelerate a industriei chi Am fost plăcut surprins de ceea ce tighează conflictul de muncă din lui a anunţat profituri de
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Kliment Voroşilov, in am văzut în Uniunea Sovietică, şi, industria de oţel a Ş.U.A., a în 694.200.000 dolari, ou 163 la
U.R.S’.S'., Nikita Hruşciov — se nalul sovietic s-a' situat în cen mice, industria sovietică ! m ă -' mai cu seamă, astăzi în acest insti ceput interogarea reprezentan sută mai mult decît în perioada
arată în Comunicat — ră pri vitaţia de a face o vizită ’de răs tut, a spus Mc Conei în continuare. ţilor societăţilor siderurgice. corespunzătoare a anului trecut.
trul dezvoltării Istorice a epocii rit aproape 'de 1,5 ori producţia' El a felicitat pe oamenii 'de ştiinţă Conrad Cooper, şeful delegaţiei Un record fără precedent a re
lejuit, de asemenea,' Urî larg puns în Austria. Această vizită noastre. Septenalul este un pas de utilaj chimic. sovietici pentru realizările' lor remar patronale, pozînd în apărătorul alizat marele trust „U. S. Ste
schimb de păreri asupra proble decisiv în realizarea sarcinii mă cabile şi le-a urat noi succese. economiei americane de perico el" cu 225.000.000 beneficiu net.
s fost acceptată cu mulţumire. reţe de a ajunge şi de a depăşi In legătură cu' marea amploa lul inflaţionist, a afirmat refu Beneficiul net per tonă de oţel
în domeniul economic în cel mai re a construcţiei de obiective in Ne vom dezvolta şi pe viitor legă zul societăţilor de-a mări sala realizat de acest trust în prima
dustriale, de locuinţe, în decurs turile, fără să aşteptăm ca climatul jumătate a anului 1959 a tost
de 9 luni s-ău produs de T,5 să se încălzească, a declarat John riile şl a cerut „o mai mare li de 18,88 dolari faţă de 7,48 do
Ale Cone, exprimîndu-şi speranţa că lari în 1951, 14,51 dolari în
scurt răstimp istoric cele mal ori mai multe structuri prefabri schimbul de oameni de ştiinţă va con bertate" pentru patroni în ce 1956 şi 17,91 dolari în 1957. în
tribui la încălzirea continuă a aces timp ce beneficiul per tonă de
dezvoltate ţări capitaliste, de a cate de beton armat decît în în tui climat. Sîntem de acord cu dv.; priveşte luarea de măsuri pen oţel a crescut deci an cu an,
obţine o precumpănire a siste tregul an 1957. tru mărirea productivităţii mun preţul mîinii de lucru per tonă
Scurte ştiri cii. de oţel este astăzi interior cu
-5S3- mului socialist asupra celui ca Un spor aproape similar ă fost 3 dolari celui din 1957. Econo
pitalist în producţia mondială, obţinut în producţia de mobile, NICOSIA. —; Agenţia Reuter rela După cum arată cifrele, de fa mia de 3 dolari per tonă rea
Dr. Ac Scharf a plecat spre patrie aslgurînd populaţiei lagărului televizoare, frigidere şi alte m ăr tează că guvernul provizoriu ai insulei slîrşitul ultimului război mon lizată de socîfetatea „U. S, Ste
socialist cel mai înalt nivel de furi de cea maî mare impor Cipru a anunţat în cadrul unei decla el" din 1957, şi aceasta numai
MOSCOVA 15 (Agerpres)'. Kliment Voroşilov” Nikolai Ig trai din lume. tantă. ¦ r; raţii că alegerile pentru preşedintele dial, pentru fiecare dólar obţi datorită creşterii productivităţii
La 15 octombrie au plecat 6pre şl vicepreşedintele republicii Cipru vor muncii —- ar ajunge pentru a
patrie preşedintele federal al natov, Aleksei Kosîghin şi de Tocmai de aceea atît prietenii Succese ie în 'dezvoltarea creş avea loc la 13 decembrie. nut ca mărire de salariu de că acoperi toate majorările de sa
Austriei dr.- A. Scharî şi p er U.R.S.S. cît şi duşmănii ei rdiiT terii animaliere s-au repercutat larii cerute de sindicatul oţela-
soanele care îl_ însoţesc. alte personalităţi oficiale. îna lumea Întreagă scriu atîf de mult favorabil 'asupra producţiei 'de LONDRA. — Agenţia France Prcs- tre sindicate, patronii au majo riior.
se relatează că la începutul lunif de rat preţurile oţelului cu 3 do
Pe aerodromul Vnakovd,” înal inte de decolarea avionului, K. cembrie 1959, va avea loc Congresul lari. Aceste majorări constante
tul oaspete a’ fost condus 'de extraordinar al partidului laburist al
Voroşilov şi A. Scharî .au rostit Marii Britanii. ale preţului oţelului sînt efe fapt
sursa inflaţiei din S.U.A. Uria
cuvîntărL ' '* - desp're septenalul sovietic. In le unt şi lapte ă întreprinderilor de CARACAS. — Agenţia Reuter anun
ţă că generalul Nesfor Prato, care a şul consum de oţel pentru arm a
gătură cu aceasta' reînvie în me stat şi măi cu seama 'asupra’ fost mîna dreaptă a fostului dictator
morie „profeţiile“ unor econo ment, industria de automobile
Ministrul Comerjüluí Exterior a! ItelîeS mişti Seciden ia I? 'că în U.R.S.S, producţie? dă carne, sector îh şl alte industrii au permis in
a sosit ta Noseova pe măsură extinderii producţiei,
care sporul este mai mare 'de o dustriei siderurgice să realizeze
treime. w~ ----------
MOSGOVA '15 (Agerpres")'. — lief şî persoanele care-î înso* ritmul do dezvoltare al econo Trebuie subliniat şl faptul că
TASS anunţă i Ea 15 Octombrie ţeso. miei sale va scădea. Şi Iată că, în momentul de faţă îri indus
a sosit la Moscova, la' Invitaţia
Ministerului Gomerţuluî Exteri In Uniunea1 Sovietică Del Be în' pofidă tuturor „pronosticuri tria sovietică se cristalizează
or ai U.R.S.S., Del Bo, minis va avea întîlniri cu Nikolai Pa- lor" de acest fel, s-a produs un noi rezerve ă căror folosire va
trul Comerţului Exterior al Ita- tolicev, ministrul Comerţul uf
Exterior al U.R.S.S.,- în proble fenomen diametral opus. Ritmul dă roade ceva mai tîrziu, ceea
mele Comerţului sovîeto-italian.
creşte. ce, indiscutabil, va accelera şi Perez Jimenez, a evadat din închisoa
rea din Maracaibo unde se afla în
Dacă în 1958 sporul produc mal mult dinamica creşterii chis. Cei 6J de deţinuţi din această A, Zaw adzki a sosit la Phenian
ţiei industriale sovietice a fost' producţiei’. închisoare ău organizat o rebeliune şi
Participarea capitalului american de 10 la sută, în 9 luni ale anu au dat foc clădirii închisorii provo- PHENIAN 15 (Agerpres). —- a sosit într-o vizită de răspuns
reînvierea Industriei de război lui curent el a îost de 12 Ia Este vorbă de o acţiune pe cînd pagube' evaluate la 10 milioane La 15 octombrie, A. Zawadzki, la Phenian, Ia invitaţia preşe
scară naţională pentru progre bolivani. Pratri s-a refugiat la amba preşedintele Consiliului de Sfat dintelui Prezidiului ’Adunării
al R. P. Polone, membru în Bi Populare Supreme al R, P. D.
sută. Această înseamnă cl plă sul tehnic şî care s-ă amplificat
vest-germane nui septenal I fost elaborat cu după discutarea aceste! proble sada americană din Caracas. roul Politie al G.G. al P.M.U.P. Coreene, Toi En Ghen, *
„o măre rezervă de durabilitate“’ me. în iunie 1959, la plenara ¦Gesas-
NEW YORK 15 '(Agerp'res)', rriit'ul grup' ’de nord, licenţe pen şi că va ti îndeplinit înainte de- C.C. al P.C’.U.S. Este vorba de „Economist“ despre râmînerea în urmă
Ziarul „New York Times" a pu tru construirea avioanelor de cît presupuneau la începutul a- o serie de iniţiative valoroase a S. Zj. A. în ce priveşte cercetarea
dica! informaţiile coresponden- transport necesare armatei ves- nului chiar şi cei mai mari opti ale consiliilor economice în do spaţiului cosmic
ilor săi dé la' Bonn şi Wash'îng- germane. mişti. meniul modernizării întreprinde
on despre participarea capita- rilor existente etc. In orice caz
ului american la învierea indus- Societatea’ „Genera! Electric", Este semnificativă creşterea perspectivele unei creşteri rapi
riei de război în Germania oc- care aparţine lui Morgan, a ritmului de dezvoltare ă ramu
cumpărat un mare număr de
iidentală. Corespondentul din acţiuni ale societăţii „Bmwung rilor cheie ale industriei. Astfel, de a industriei sovietice sînt în LONDRA 15 (Agerpres)'. — cu cercetările în acest domeniu, terulul de Răzb’oî american, în
3onn al ziarului arată că „pen- - Bayerische Motoren Werk’e", sporul producţiei de tonte a re „In timp ce ruşii au sărbătorit a declarat că S.U.A. vor fi pro tre care există o permanentă
ru a reînvia industria de răz care va produce motoare pen prezentat în 1957 — 4 ia sută, prezent mai prielnice decît ori- a doua aniversare a primului babil nevoite să accepte pentru concurenţă şi luptă pentru pre
boi din R.F.G., magnaţii indus- tru avioane militare. Societa cînd. lor Sputnik, lansînd o rachetă viitor cîţiva ani locul ai doilea ponderenţă.
riei de armament din S.U.A. tea „American Motors" a cum menită să arunce o privire spre (în cadrul cercetărilor spaţiului
m început să investească capi- părat de asemenea un mare nu ¦m- faţa întunecoasă a Lunei, ame cosmic)“. „A treia dificultate, scrie au
aluri importante în industria măr de acţiuni ale acestei firme ricanii au aruncat o privire torul, are rădăcini mai profun
te armament a' Germaniei oo- Societatea „Weser A G", con F. S. Mo protestează împotriva spre faţa întunecoasă a Admi Revista menţionează în conti de. Există simptome că 'America
u'dentale şi să-i furnizeze docu- trolată de Krupp, duce tratative nistraţiei naţionale pentru aero suferă de lipsă de oameni de
nentaţi'a tehnică necesară". C o-' pentru încheierea unui contract re p re siu n ilo r din Argentina nautică şi spaţiu“, scrie revista nuare diferenţele dintre sateliţii' ştiinţă. Se face simţită cea mai
•espondentul anunţă că nume- pentru producţia de' elicoptere britanică „Economist“ într-o co artificiali lansaţi de U.R.S.S. şi urgentă nevoie de tehnicieni cu
•oase firme de aviaţie, electro americane necesare armatei vest- BUENOS AIRES 15 (Ager nată de încălcarea dreptului Ia respondenţă din Washington cei americani, subliniind supe o calificare corespunzătoare în'
lice şi constructoare de maşini germane. Societatea americană pres). — TASS anunţă : Ziarul grevă şi a libertăţilor sindicale. consacrată stadiului în care .se' rioritatea covîrşitoare a celor disciplinele ştiinţifice fundamen
iin S.U.A. „au început o luptă pentru producţia de avioane „U- „La Razon" relatează că Fede Federaţia Mondială a Sindica dintîi, şi relevă faptul că S.U.A. tale, capabili să aplice teoria îri
raţia Sindicală Mondială a adre telor cere eliberarea imediată a nu dispun încă de rachete ca
sat lui Arturo Frondizi, pre Iui Rubens Iscaro, Andres Fra-
acerbă de concurenţă“, urmă- nited Aircraft“ a achiziţionat 43 şedintele Argentinei, o telegra mini şi a celorlalţi conducători află. actualmente în S.U.A. cer pabile să lanseze în spaţiu gre practica nouă... Acesta' este pri
•ind să încheie contracte cu fir
mele respective vest-germane, la sută din acţiunile acestei so mă în care protestează împotri ai sindicatelor din Argentina, cetările asupra spaţiului cosmic. utăţi mai mari şi la distanţe mul domeniu în care sînt resim
al căror număr este în continuă cietăţi vest-germane. va „represiunilor şi actelor ar respectarea legilor democratice Instituţia la care se referă re mai însemnate asigurînd, cum ţite cu acuitate 'deficienţele sis
ireştpre. Cauza acestei lupte' de bitrare faţă de oamenii muncii şi încetarea amestecului guver vista, cunoscută în mod obişnu au făcut sovieticii, în acelaşi temului american de învăţă
concurenţă, arată coresponden Societatea' „Parkins Elmer din Argentina care au partici nului în treburile confederaţiei it prin iniţialele denumirii sale timp şi teleghidajul. In această minte. In acelaşi timp, autorul
tul, este „convingerea larg răs- Corporation" din' statul Con pat la greve". In telegramă se Generale a Muncii din Argenti englezeşti —- NASA —¦ este o ordine de idei, „Economist“ pre atrage-atenţia asupra marii dez
pîndită că republica de la Bonn necticut, care produce proiectile na. organizaţie civilă creată, după vede că americanilor le va tre voltări luate de învăţămîntul
va deveni o mare producătoa teleghidate „Sidewinder", a creat subliniază că mişcarea muncito cum pre'cizează revista, anul tre bui mult timp pentru a ajunge ştiinţific în Uniunea Sovietică^
re de armament". în Germania occidentală o filia rească internaţională este indig- cut „cu scopul principal de-ă a- ia nivelul atins îh prezent de care pregăteşie an de 'ah largi'
lă cu participarea capitalului junge din' urmă pe ruşi. Pînă Uniunea Sovietică în cercetările promoţii de specialişti.
Corespondentul citează ó se vest-german. Această filială, de •!-!«sas: ¦ acum, arată însă „Economist“, spaţiului cosmîc. Revista con
rie de fapte care^ dovedesc că numită „Bodensee Werke P ar eă nu a reuşit' să reducă dis sideră că trei sînt motivele prin Problemele expuse de revista
americanii cumpără acţiunile kins Elmer“, va' fabrica proiec Prigoana împotriva persoanelor tanţă într-o măsură cît de cîf cipale care au determinat aceas- britanică au fost amplu tratate
societăţilor vest-germane cafe tile teleghidate pentru Germania perceptibila..." îă situaţie. După părerea' auto în numeroase organe ale presei
produc armament. Societatea a- occidentală. cu atitudini democratice rului articolului citat, unul din americane care, c.a şi revista
mericană pentru producţia de In continuare, corespondentul motivé este de ordin financiar, „Time", şi-au pus cu nelinişte
avioane „Lockead Aircraft“, de Corespondentul din Washing BERLIN 15 (Agerpres). — Tribunalul landului Dusseî- revistei relatează că „Ia Was întrucîf congresul 'S.U.A. a re întrebarea: „Unde stă răul ?“
pildă, a cumpărat un mare nu ton al ziarului „New York Ti In Germania occidentală conti dorf a condamnat pe muncito hington se face simtită o puter dus' considerabil alocaţiile des-' împărtăşind unele din aprecieri
măr de acţiuni ale societăţilor mes" relatează că un purtător nuă prigoana împotriva persoa rul F. Sbosni la un an şi 10 nică îngrijorare... D-rui Gienn, tínate bugetului NASA. In ai le publicaţiei britanice, nici re
vest-germane „Henkel“ şi ,,Mes- de cuvînt al Departamentului nelor cu atitudini democratice. luni închisoare. După cum reie şeful NASA. a ’declarat recent vista „Time“ şi nici alto ziare
serschmitt“, care în timpul celui de' stat al S.U.A. a declarat că După cum anunţă agenţia ADN, se din sentinţă, motivul „acu doilea rînd este relevată influ americane nu oferă însă vreo
de-al doilea război mondial au acesta are cunoştinţă de finan tribunalul landului Dortmund a zării" lui F. Sbosni este apar compatrioţilor săi că america soluţie p'roblemeî puse ştiinţei
livrat avioane . armatei hiţleris- condamnat pe minerul Gustav tenenţa sa Ia „o organizaţie enţa negativă pe care o exerci şi tehnicii americane de faptul
te. Aceeaşi societate' americană ţarea industriei de război vest- Orgzal la 6 luni închisoare pen care prezintă primejdie pentru nii „nu sînt atît de avansaţi ne tă asupra activităţii în domeniul că, aşa cum subliniază ..Time“,
a oferit unei mari societăţi pen germane de către firmele ameri tru că s-a pronunţat împotriva „rachetele sovietice depăşesc
politicii (le - înarmare atomică stat". F. Sbosni a colaborat la cît au crezut, sau au sperat, in cercetărilor cosmice din S.U.A. continuu tot ce fac' Statele Uni
tru producţia de avioane din cane1, dar că nu există nici un duse de cercurile guvernante ale organizarea Frontului naţional ce priveşte tehnologia spaţiului. te mai bun în acest domeniu“.
tel de piedici juridice în calea R.F.G. relaţiile dintre NASA' şi sectorul
Germania occidentală, aşa-nu- participării capitalurilor ameri din landul Renania de Nord D-rifl York, care se ocupă din
cane la industria de război vest- Westlalia. corespunzător din cadrul Minis-
partea Departamentului de Stat
germană. _____
7 "T p n n aprobării Direcţiunii Generale P.I.T.R. nr. 236.320 din 0 noiembrie 1919. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai" - Deva .Vii
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Marile nr, 9. Telefon: 188!189} 75. Taxa plătită în numerar