Page 58 - 1959-10

; 2 DRU MU L SOC! A U S RW LUI
întreprinderea de industrie
loc-ală „Horia" din Alba Iulia
produce peste 50 de sortimente
de bunuri de larg consum, prin­
tre ca.re sobe „Vesta“, binale,
plasă din sîrmă, pîine etc. îm­
bunătăţirea continuă a calită­
ţii acestor produse a constituit
de curînd obiectul unei şedinţe
a Comitetului executiv al sfa­
tului popular raional. Cu aceas­
tă ocazie au fost scoase în evi­
denţă succesele obţinute de că­
tre întreprinderea „Horia“. S-a
arătat, de pildă, că numai în ul­
timul semestru au fost înfiin­
ţate secţii noi care au adus o
contribuţie de seamă la rea­
lizarea sarcinilor de plan. Prin­
tre acestea se numără secţia de
împletit sîrmă, dotată cu 6 ma­
şini, o secţie de fabricat mo­
bilă etc. De asemenea, tot în
această perioadă unele secţii au
fost dotate cu utilaje noi. Spre
exemplu, la secţia lăcăluşerie
s-a instalat o nouă presă hi­
draulică, la secţia mecanică un
ferestrău mecanic, la presa de
ulei un nou motor electric şi
altele. Toate aceste utilaje au
dus la obţinerea urjei produc­
ţii de o mai bună calitate şi ca
urmare la reducerea preţului de
cost al produselor fabricate în
secţiile amintite.
Mult timp însă la întreprin­
derea „Horia" s-au manifestat şi
o serie de neajunsuri.- Mai grav
este că unele dintre ele conti­
nuă să se manifeste şi în pre­
zent. Şi aceasta pentru că con­
ducerea întreprinderii nu mani­
festă aceeaşi preocupare pentru
îndrumarea şi coordonarea acti­
vităţii tuturor secţiilor. Din a-
ceastă cauză tot ce economiseş­
te o secţie risipeşte alta, şi
astfel, angajamentul luat pri­
vind realizarea de economii nu
poate fi îndeplinit. Astfel, de
la începutul anului şi pînă în
prezent la întreprinderea „Ho­
ria“ s-a înregistrat nu econo­
mie, aşa cum prevede angaja­
mentul. luat, ci o depăşire a pre­
ţului de cost cu 378.000 lei. Cea
mai mare pondere a pierderi­
lor o au secţiile extracţia pie­
troi, panificaţie, fabrica de că­
rămidă Sînlimbru şi secţia me­
canică.
Să luăm, de pildă, cazul sec­
ţiei de extracţie a pietrei de la
cariera Valea Dosului. Aici, de
la începutul anului şi pînă în
prezent planul de producţie a
fost realizat doar în proporţie
de 33 la sută. Cauza principală
constă în aceea că, concasorul
deşi închiriat, funcţionează cu
mari întreruperi. Nu se poate
mAA^flg:fflggEaEiLmgfficsigM»giaiimasaaaEi^!iicn^Tggrror^agmTOM
Duminică seria l-a
şl luni seria Il-a
;i la cinema „Filimota
il____ ___S_t_r_b__u_“___D__e_v__a______ -
S c e n a riu l film u lu i „O în fîm p la re
ex ira o rd in a ră ‘‘ a fo s t in sp ira t d in tr-u n
evenim ent care s-a petrecut in anul
1954:
La 25 m ai 1954, petrolierii: sovie­
tic „Tiiapse“, părăsind portul O dcsa,
s-a îndreptat spre Şanhai. La 23 iunie,
In apele neutre din apropierea la iv a -
nului, vasul a fost atacat de gom in-
danişti şi capi urat, iar echipajul ares­
tat. G om indanişlii au făcut presiuni
pentru ca m arinarii sovietici să-şi re­
nege patria, să dea declaraţii că nu
doresc să se m ai întoarcă in U .R.S.S.
Pentru propaganda deşănţată a im pe­
rialiştilor îm potriva U niunii Sovietice,
Un a stfel de d o cu m en t ar fi fo st un
mare ciştig. B ineînţeles, nici teroarea,
nici tentaţiile n-am p u tu t determ ina pe
v re u n u l d in m a rin a rii so v ie tic i s e -si
tră d eze patria. Iz o la ţi u nul de .a ltu l 13
luni, fiecare crezind despre tovarăşii
săi că nu m ai sînt în viaţă, m arinam
sovietici au rezista i chinurilor, hoUirtţi
să-şi jertfească viaţa, răm inind cred.n-
cioşi patriei sovietice.
Demersurile făcute de guverna! so­
vietic, presiune; opiniei publice m oni'c
ale i-au sili! pe g o m indanişii să-i eli­
bereze pe marinari: p.nroheru'ui
„Tuopsc" şi s.) le p a n u ia întoarcerea
în patrie.
înapoiat in U niunea Sovietică, căpi­
tănii! petrolierului, V. K alinin, şi loc­
ţiitorul politic, D. K iuncţov, au descris
am ănunţii cele p a r c a r e , întocm ind
un materia! docum entar preţios, c«re a
se rv it ca bază elaborării sc m a r :u.'!ti. See-
n a riştii au sc hi mba i d< r n u n e le perse na-
jelor şi a! vasului şi ECO: in i ceea ce
a>:t ese n ţia l d in ruin.:::. •n u l pe :recul —
au o ferii u n m a t,:u i! ai l>şl ic de m arc
autenticitate.
P etrolierul „P ol( a v i" părăs. •sie por-
Nf 149 8
Întărirea şi consolidarea rin- primiţi In rîridul membrilor şi
durilor organizaţiilor de partid candidaţilor de partid, este în
este o sarcină de mare răspun­ continuă creştere.
dere. înfăptuirea cu succes a Bine a muncit în această di­
spune că această problemă nu a acestei sarcini presupune des­ recţie organizaţia de partid din In multe materiale publicate Din constatările făcute ne-am problema însitozărilor şi orga­
gospodăria agricolă colectivă în coloanele ziarului nostru putut da seama că în raionul nele locale ale comunei Iha.
preocupat conducerea întreprin­ făşurarea unei munci perma­ din Leşnic, care a primit de la s-a arătat importanţă şi avan­ llia s-ar. îi putut însiloza o can­ Din planul de 500 tone s-au.
începutul anului şi piuă în pre­ tajele nutreţului murat. Nu este titate mai .mare de furaje avînd
derii. Tov. Predoni Busuioc, şe­ nente, răbdătoare şi perseveren­ zent un număr de 8 candidaţi deci cazul să mai revenim asu­ în vedere că au fost însămînţaîe însiloza! numai 120 tone.
de partid. Aceiaşi lucru se poa­ pra faptului că asigurînd ani­ 60 hectare cu porumb siloz. In raionul llia ca şi în cele­
ful serviciului producţie, timp te -pentru atragerea in raiduri­ te spune şi despre organizaţia matelor nutreţ murat menţinem Dacă acest porumb se com­
de partid din gospodăria agri­ o producţie de lapte ridicată şi bina cu alte furaje, ca frunze şi lalte raioane din regiunea noas­
de 3 săptărnîni s-a ocupat ex­ le membrilor şi al candidaţilor colă colectivă din Veiel, care în timpul iernii şi obţinem pro­ cotele de sfeclă, lucernă sau tri­ tră problema însănunţări-lor şi
a primit un număr de 7 can­ duse animale la un preţ de cost foi şi resturi de la grădinile de a construcţiilor a fost obiecti­
clusiv de repararea concaso- de partid a celor mai înaintaţi didaţi. Printre cei pe care or­ mai scăzut. Considerăm că toa­ legume şi zarzavat, cantitatea vul de bază al activităţii ţăra­
ganizaţia de bază de la G.A.C. te acestea sînt cunoscute şi de­ de furaj însitozat ar ti putut a- nilor muncitori şi a] organ; lor
rului. Rezultatul, concasorul ' oameni cii muncii, a acelora ect- Leşnic i-a primit in rindul can­ monstrate de practica crescă­ tinge uşor 2.000 de tone. competente. Acest lucru c h
didaţilor de partid se numără torilor de animale. Ar fi nor­ dar nu trebuie făcut în detri­
merge cu aceleaşi mari întreru­ \ re s-au dovedit a fi profund a- mal deci ca în toate raioanele mentul asigurării hranei ani­
colectiviştii Adolfi Buştea, Ru- regiunii noastre planul însi-lo- malelor. De circa d o u ă-săr -
peri. Apoi trebuie adăugat fap­ j loiali partidului şi regimului zărilor să fie realizat sută la mîni de cînd în raionul llia au
dolf Goţ, Adam istfan, Virginia sută. început însămînţărife de toana-
tul că piatra concasată se li­ \ nostru democrat-popular şi ca- hă problema însitozărilor a fost
Belea, Gina Petrescu, Pasca Din constatările făcute pe te­ complect uitată. Mai mult chiar,
vrează beneficiarului cu mare | re luptă cu abnegaţie pentru ren şi din situaţiile operative tehnicianul' cu baza furajeră ce
Buştea şi Miron Popa. De la comunicate secţiunii agricole la secţia agricolă raională ' î;i
întîrziere, deşi secţia V-a dru­ traducerea in viaţă a politicii loc să fie lăsat să se ocupe de
G.A.C. Veţel au fost primiţi în însilozarea intensă a furajelor,
muri se află în Alba Iulia. partidului şi guvernului nos­ a fost repartizat să îndrume
rindul candidaţilor colectiviştii muncile agricole timp de două
Lucrurile nu stau mai strălu­ tru. Raionul llia este deservit nu­ săptărnîni înir-o oarecare co­
mună.
cit nici în sectorul de panificaţie. Ţinînd seama de prevederile mai de două tocători. E adevă­
Avînd în vedere că în raio­
Proasta organizare a muncii, i instrucţiunilor C.C. al P.M.R. rat că pentru cele 3.750 tone nul llia' s-a însitozat. doar un
cît şi slaba întreţinere a utila­ j cu privii e id primirea în partid, sfert din cantitatea planificată,
jelor, au dus la o mare depă­ a criteriilor stabilite de aceste care trebuie însitozate ar fi tre­ trebuie să se treacă de urgen­
ţă la însilozarea cocenilor us­
şire a consumurilor specifice în instrucţiuni, comitetul comunal buit mai multe tocători. Se pu­ c a ţi'de porumb. In scopul ele
•lucirii acestei lucrări în condi­
special la motorină. Spre exem­ de partid şi organizaţiile de ba­ ica totuşi- însiloza şj cu ele o ţii bune, csie necesar ca tehni­
cianul cu bază furajeră să Ee
plu, de la începutul anului şi ză din gospodăriile aaricote co- cantitate mai mare de furaje deliberat ¦dc alte sarcini şi to--
tă activitatea sa să se desfă­
pînă în prezent consumul spe­ leclive din comuna Veţel, raio­ Liviu Gaşpar, Ioan Balint, La- regionale rezultă că mai sînt în­ dacă problema însitozărilor ar şoare în gospodăriile co!er,fi\ o
şr comunele unde se simte ne­
cific la motorină a fost depă­ nul llia, desfăşoară o susţinută zăr Gaşpar, Liviu Puiuţ, Olivia că raioane unde problema în- fi stat în atenţia organelor .lo­ cesar sprijinul său.
şit cu 6.277 kg. Depăşirea se j si permanentă muncă pentru a- cale de partid şi de stat. In ra­ Organele de partid şi de sJ- t
din raionul llia trebuie să acor­
datoreşte în primul rînd faptu- j Dutea, Emanoil Puiuţ şi Romu- silozărilor nu este pri-vi-tă cu ionul llia sînt multe gospodării de iui ajutor mai su b stu d ;n!
lui că la cele mai multé sec­ lus Ştef. suficientă răspundere. consiliilor dc conducere a*a
tragerea in rindurile membrilor colective noi. Colectiviştii nu gospodăriilor colective si eonii-
Mai puţin bine au muncit in In raionul Ili-a, de pildă, un­ ic- lor (]c conducere ale întovă­
ţii de panificaţie lucrul este şi a candidaţilor de partid a această direcţie organizaţia de de trebuia să se însilozeze 3.750 sînt convinşi. ,de avantajele nu­
de tone furaje, nu s-a însitozat răşirilor agricole, măcar acum,
organizat numai pe un sin­ celor mai harnici colectivişti treţului murat şi tocmai din a- în ultim a' perioadă, cînd mai
csie .posibilă Irisiloziire;!. Esip
gur schimb. ţ Din această care muncesc cu dragoste pen­ bază de la G.A.C. din Filimon j pînă în ziua de 12 octombrie eeas.lă cauză ei au susţinut mai, necesar acest lucru deoar'co
unităţile agricole socialiste din'
cauză se fac' întreruperi tru întărirea şi dezvoltarea gos­ puţin lucrarea de însilozare, nu raionul llia pot şi trebuie să
în procesul de producţie, podăriilor colective. îndeplinească planul însitozări­
cuptoarele se răcesc iar pentru Sirbu, care a primit numai trei i decît 25,33 la sută din canti­ au însămînţat suficient porumb lor. Insistăm asupra acestui lu­
încălzirea lor trebuie consuma­ Munca depusă pentru întări­ cru deoarece în raionul llia sînt
tă o altă cantitate de motori­ rea rîndurilor organizaţiilor de candidaţi de partid şi cea din ' tate, deci 950 tone. pentru sile*, şi nu au construit posibilităţi, dar este necesară
nă. De asemenea, bolţile cuptoa­ pariid a dus ta obţinerea de re­ njai mulţii preocupare din par­
relor sînt foarte subţiri şi nu zultate îmbucurătoare. Aşa, bu­ G.A.C. Bretetin care a primii | Consfătuirea de la Constanţa spaţiile necesare însilozării din tea. tuturor.
doar un singur candidat. Orga ¦ a ţăranilor şi lucrătorilor din timp. Era dc datoria organelor lOSEf'iNA COSITA
sectorul socialist al agricultu­
nizatiile de bază din aceste gos­ rii care a avut loc în aprilie de partid din a.cest raion să
podării au posibilitatea să pri­ 1958 a trasat ca sarcină tutu­ sprijine con siliilc dc conducere
pot menţine căldura necesară. năoară, dacă In anii trecuţi ale G.A.C.-:urilor şi sfaturile
In această situaţie arderea cup­ mească un număr mai mare de ror unităţilor agr mole socialis­ populare r e nunal c în mobifiza-
toarelor necesită consum supli­
i munca de primire in partid a candidaţi. Dar ele nu au dove­ te, să asigure cel puţin 5—6 rea colori iv’iştilo;r s i înfov'ără­
mentar. injeetoarelc şi sistemul fost dusă la un nivel scăzut, dit suficientă preocupare în a- ! tone nutreţ murat pe cap de şiţil or la ai ¦ţiunecl l1ci însilbza-
de ventilaţie sînt şi ele uzate, i anul acesta, în urma măsurilor ceasta direcţie. Este necesar ca \ vită mare. cantitatea de fura­ re. Sc simţ :n nuii n.mesar a-
Raportînd cest sprijin în sp G*I,'"*! în comu-
şi astfel alimentarea cu aer se j luate de către comitetul raional ele să fie ajutate mai mult. de
je însilozale pînă în prevent neic unde ipînă în prezent nu
face în mod defectuos şi deci j de pai!id, ea a cunoscut o con- către comitetul comunal de par­ in cadrul unităţilor agricole din s-a ins:! ozn t niai 1]1;>sir o tonă.
Şi ard rea motorinei mi se poa­ raionul llia la necesarul unei
le lace. în condiţiuni bune. j tinuă îmbunătăţire. Numărul tid spre a îmbunătăţi munca de vite mari, constatăm că nu este Aşa stă si ‘naţia în comunele
colectiviştilor care cer şi sînt primim In partid. suficient nutreţ murat nici pen­
Consumul specific a fost de­ tru 200 de vitp. Din situaţii re­ Bră M. G Mm 1ăpugiu şi
păşit cu mult şi la fabrica de •gŞI------------------------ Î3ur !us Nici1 în i*es(i i1 comunc-
cărămidă din Sîntimbru. Aici, lor din rai«.mul .llia. nu a fost
zultă că în raionul llia sini pes­ înde plinit pi anul de î11si 1»zări.
datorită lăutului că nu s-a in- Í B r ig a d ă u te m is tă d e m u n că p a tr io tic ă te 20.000 bovine dintre care cir­
trodus încă sistemul de ardere i In comuna Dobra , de pildă, din
cu cărbuni, iar arderea cu lem- j ca 10.000 vaci de lapte. Cu ce
isa ca ( orno onoare vor fi hrănite aceste animale ? 250 tone, olt era pE111ificat sa
ne se face în mod neraţional, ! De Ia îniiiniarea sa, brigada se, brigada utemistă de muncă Numai cu imuri ? li adevărat :e însilozeze, s-n însilozat abia
patriotică clin satul Cerbia a că unităţile agricole socialiste
s-au consumat în plus, de la I utemistă de muncă patriotică din prestat pînă în prezent peste din llia au asigurat cantitatea 92 tone. La'Eăpuşnifc si Hărău,
începutul anului şi pînă în pre- ! satul Ccrbia, raionul llia, a do­ 3.500 ore de muncă, devenind necesară dc fin dar în sistemul
zent, 297,7 tone combustibil, vedit multă hărnicie. îndrumată una dintre brigăzile fruntaşe pe de hrănii re raţională a animale­ din 500 tone planii ionic de fie­
raion. Recent, intr-un cadru ; lor, linurile nu sînt suficiente
ceea ce reprezintă o depăşire a permanent de către comunişti, a- festiv, brigada a primit din obţinerii unei producţii mari care dintre aceste comune, s-au
partea comitetului regional de lapte.
preţului de cost cu 86.227 Ici. ccastă brigadă ? participat în U. T. M. o diplomă de o- însitozat numai 200 tone atit la
noare. Tot în cadru festiv, i.'.'.m-rasura
Conducerea întreprinderii „Ho­ cursul anului curent fa mai mul­ celor 24 membrf ai brigăzii — Lăpuşnic cit şi la Hărău. Tot
ria“ trebuie să vegheze mai te acţiuni de folos obştesc. Pen­ atît de ştab s-au preocupat de
mult asupra felului cuín este tru a sprijini întovărăşirea din'
folosit la această, fabrică com­ satul lor, cci 24 de utemişti din p *nr/3i!:zA77ZX?3 ~
bustibilul. brigadă au curăţit în primăvară
Din cele cîteva exemple re­ circa 11 ha. păşune, iar mai totalizînd fiecare peste 100 ore
latate mai sus reiese clar că la tîrziu au cosit linul de pe o su- ele muncă patriotică
li s-au
întreprinderea de industrie lo­ 1 prefaţă de 3 ha. teren. De ase-. îiimînat insigne şi carnete de
cală „Hori-a" din Alba Iulia, în ! menea, brigada a contribuit din brigadieri.
timp ce unele secţii luptă pen­ ! plin la amenajarea ariei, a îm- In cadrul acţiunilor desfăşu­
tru realizarea de economii, alte­ i prejmuit şcoala din sat cu gard rate s-a evidenţiat întreaga bri­
le îrînează această acţiune. Este i nou şi a adunat materia! pen­ gadă, şi în mod deosebit utemiş- :V: Vfg<
un lucru anormal căruia trebuie tru construcţia podului din to­ tii Alexandru Tcdea, Viorel Ma- |ÍÍÉ $ Í!É :
să i se pună capăt de urgentă. cul numit „Piclişa". WM
riş, OctaVian Radu, Ilonca Ior-
I. MA\T.A In cadru! acţiunilor întreprin- ghenia si loan Hrsulescu. m&M
ifM d
P3^iK!C!a»E:rABc^îsaKtgisie
'.V yf y 1
iul Odesa. Vasul navighează spre O- m âr'.uristndu-şi ulna, dar gom indam ş- închisoare, înfom etaţi. Cind gom inda*
iii rim vn la holărîrea iniţială. Echipajul n işlii îşi închipuie că rezistenţa lor
rienkil îndepărtat al U .R .S.S. Viaţa c itifrlntă, ii iau din nou individual şi
sovietic ¦ face un protest oficiat, ver­ le pun in fa ţă tentaţiile adecvate slă ­
echipajului se desfăşoară norma!. In ­ biciunii fiecă ru ia ; mincare, băutură,
bal, şi-apoi declară greva foam ei. fem ei etc. Ei vor să convingă pe fie­
tervine lotuşi un incident — com ­ G reva pune la m ari încercări pe m a ­ care in paric că toţi ceilalţi au sem ­
rinari, cu atîf m ai m ult cu cit duş­ nat declaraţie, in care cer să nu se
portarea nitovărăşească a com andan­ m anii încearcă să-i c r u p ă , p'.inindu-le întoarcă in U .R .S.S.
in fa ţă m incare. A junşi la ţărm,
tului secund, care trebuie discutat in­ echipajul e debarcat şi spre surprin­ R aiski îşi d ă seam a că ar fi foarte
derea m arinarilor li se face o prim ire necesar să ia legătura cu restul echi­
tr-o ¦şedinţă. Cu acest prilej se scot la grijulie, ca unor oaspeţi de seam ă. O'"' o
Cazaţi intr-o vită elegantă, hrăniţi :
ivei.’i şi silit aspru criiicatc năravu- şi îngrijiţi medica!, m arinarii sovietici
descifrează în sflrşlt noua tactică a IflfWllM"
rile, vW n rtunU e m em b rilo r echipaju- gom indaniştilor, intenţiile lor.
pajului, să se convingă cu ochii lui Voronkova nu-l înţelege. Femeia c Graccv reuşeşte să evadeze. Ei a- bunul ei prieten a răm as un om c in ­
lu i. V o ro n k o v a , te le g ra fista v a s u ’ui. Aceştia difuzează in presă că pe­ profund milinUă că bărbatul pe care
trolierul sovietic s-a predat dc bună ca il iubea şi care susţin u se că o iu­
co:!sc;n::cazn in procesul veri in .rea - voie, echipajul său refuzind să se m ai beşte, s-a dovedit a fi un om slab, un
întoarcă in patrie. Ca replică la a- laş, un trădător. Cu toate insistenţele
ga discuţie. Nu s-a term inat încă şe- ecaslă calom nie m urdară m arinarii so­ bărbatului, ea nu înţelege g estu l lui.
vietici întocm esc în m are taină un
dinţa, cînd, un vas dr război sonna- protest pe care il sem nează cu toţii. In ce sta re sin ! şi să Ie tr a n s m ită un Consulul francez a făcut dem ersuri l ccr(ţel p s s f l<12i in ir-o !/.cuie to re n ­ stit şi că îndeplineşte o m isiune
z ă , .,F o lia :':“ să oprească. Va sul „Pol- V ie i m ă ca r Ec-n, serv d o ru l b ă lrin a! pe lingă gom indanişii, pentru elibera­
gom indaniştilor, fără îndoială spionul rea m arinarilor sovietici. Ei i-cu răs- ţială. P rim ind ajutorul unor patrioţi ey.r.m de grea. Dar şi spioana a v r -
iar. nu surprinde această acţiune a m esaj din partea lui K ovalenko, locţii­ p ’.in s în s ă că nu e x is tă nici o d o v a d ă
lu.ia“ e ncinarm at. C ăpitanul K a'u- m arinarilor. A cest protest trebuie să că echipajul P oltavei doreşte să se
ajungă însă la consulatul francez, în !/m a rcă in U niunea Sovietică. Do- chinezi, el ajunge la consulatul fran­ gestul, a cărei sem nificaţie o
speranţa că de aici va fi trim is g u ­ torul politic al „P o l t a v e i D a r cum cum euiu! păstrat dc G racev trebuie să
ghin c nevo it să se. su p u n ă constrin- vernului sovietic. ajungă la consulatul francez. R aiski
s-o f a c ă '! P rc fă c ln d u -se că cedează îşi repetă vizita la puternicul marinar. cez, dar aici e descoperii de gom in- cw ioştdct a c u m dc Ir. V o ro n k o v a .
fn-,.--.1t ii. 1' I d u or;Ui; să fie cpr ii v a su l. C unoscînd precis slăbiciunile fiecărui Arcsla. îi d ă d in nou o lecţie cu p u m ­
im nţhru a! echipajului, gom indaniş­ ternarei gom indaniştilor, el intră in nul său zdravăn, dar după ce răm ine danişii. Reuşind să roage o iînără ştVie a c u m că n -a re,u şi: să-i
Ma rina,rii sc Miciici a ştea p tă cu în co rd a - tii încearcă să speculeze accsle slă­ singur m intea i se lum inează. El îşi
biciuni, şan ta jind, în iin zin d curse, a- aparenţă în slujba lor şi se angajează dă seama că trebuie să evadeze din chinezoaică să-i ducă haina la con­ ".'ci pe R aiski. Dec: a c e s'a , în
re cele Cl2 SC VC întinipta,, V o ro n k o v a dem enind. Ei cred în general că vor închisoare şi să ajungă la consulatul
putea să-i corupă pe m arinari prin să-i convingă pc m arinarii sovietici francez. sulat, el se lasă prins, pentru a da ioc să-şi ia depU neascii m istflnen- pe
Inc rare a Si) ia le g ă tu ra i::t p o stu rile oferte dc bani, viaţă îm belşugată în
lu m e a lor „ liberă“. C h em a ţi in d iv o lu a l să sem neze declaraţia, urnund ca el In m om entele grele ale evadării, el tim p fetei să-şi îndeplinească m isia- care şR a . inal-o de a d ed a re în faţa
so:. T, d a r n h m n i nu ră sp u n d e la intr-un salon elegant, m arinarii sin! întV.nc.şie la toaletă u n d eţin u i cu bar­
atu 7. CilC.i un da „P o lta v e i‘1 e bruiată. să-şi pună ultim ul sem nătura. Îm bră­ bă lungă, in care cu greu îl recunoaş­ nea. cot:su lu lu i. francez că toţi m arinarii
p rim iţi de re n e g a tu l S o k c ’ov — u n te pc Frolov, com andantul adjunct, ca­
c VI.la n ţu l va su lu i dc rii :boi c l cat elegant, însoţii de gom indanişii, el re dispăruse pentru totdeauna cînd Fan nu înţelege cum se explică Soi'iek • doresc să rămena- in , lum ea
mo;rin u 1ciu.'MUfor cerc să i sc a d ucă rus alb. care le p rezintă ofertele „avv i ­ trecuse pc vasul gom indanist. In scurta
jur nain 1 de bor !. F rotov, ai; n o ru l dc trece din celulă in celulă. Ţoală echi­ d: ¦ci'.ţie, m işc a i p ro fu n d de ar, a sia faptul că in ultim a vrem e, deţin:!'!' ¦ iibe u “, va ridica un ui num ele
ta !c a se “ si „te n ta n te " ale ,lu m ii li- tniilnire, G racev ii r x p l l j lui Frolov
cori !fi '!•i r ircc e eu barca: pc’ v a su l pa cunoaşte un obicei vechi a! lui acţionează parcă după o com andă cen­ cc'vnajuiui. V an aleargă r:i o m a şin ă
qo •ri:r.!g’,fist. El e a re sta t im ed ict. A- în stila! s ............fa m car nitul. i-'m iu! : >•/ de eva d a re. F r - ’ou, rare nu
M a rin a rii s . v . d . a sin: azvtrUit iu R a is k i: de cite ori punea la calc o rem n.ise li'rtia (nit se aflu p ' atunci trală. FI bănuieşte că legătura o fc re o/ predice. tnţiiniri n dintre R aiski
1 MO17li.•rU rrş: 7 în a r m a ţi ocu l>ă „Fol- p rin tre t ' varăşii .7) is t m u şc ă bra­
ta i 'Ll *. c apila nu ! d ă ¦d is p :oziţie să fie păcăleală, el îşi încrucişa două degU c ţul şi-şi sc nni o ; num e! i si ş ’. Raiski, dar nu reuşeşte să descopere, tp:"C o n su lu l fra n ce.-., K oyM calY t, rare
in sem n că nu spune adevărul. în ce fe l p a re le a ceşti........ : u zi. R ă ii '¦ se află in m aşina tui luai, s.tir.î insă
In tim p ce face o adevărată ple­ c însoţii doar in perm anenţă de g o ­ plai.ul acestuia, fă 'h id să d era eze m a-
c rsv to a te d e tu m e n p -’e care se a flă doarie, arăiind utilitatea semnări: ne­ niiw.la/rş ti şi vorbeşte io: tim pul con­ şkta. P rotestul serii ajunge prin tină-
pe vas. tn ultim a clipă, RUa V oron­ tului de trădare, el ţine degetele în ­ form înft ' rit. Dină la urm ă Fan ¦ra ¦r . v M to a ia ă la " m s ;/. A c u m d vc'a -
kova prim eşte ordinul să distrugă crucişate incercînd în acelaşi tim p să aflu adevărul, intim plăior, de la o rt/ţia lu i R aiski, in iiv ită dc K ovaienko,
proresul-verbal, dar un gom indanisî o dea de înţeles tovarăşilor săi că loţi sptoană pe care o trim ite la V oron­ care a ju n g e şi el la ccxt'uil, ii sileşie
opreşte cu violenţă. V iktor R aiski vrea rezistă şi trebuie să reziste in conti­ kova. M isiunea spioanei este s-o con­ pc gom indanişii să-i elibereze pc m a­
s-o ajute pe Voronkova să scape de nuare şi că a d u ! de protest pe care vingă pe fată să-l urm eze pe Raiski, rinarii sovietici. După luni de c a p a ',
gom indanist şi îi dă un pum n aces­ l-au sem n a t cil toţii, tu rtie care se află care o iubeşte şi are u n trai asigurat to va ră şii se revă d la aeroport şi p o r­
tuia. G om indanisîul cade fără suflare, cusută in haina tui G racev. trebuie să pe toată via ţa In „Uimea liberă“. V o ­ nesc. spre patrie. D ur aria lor este. u m ­
V oronkova nu m ai poate să arunce ajungă negreşit la consiliatul francez. ronkova, cuprinsă de m inie, arăfind brită d faptul că 1 1 'tovarăşi au fost
î:i foc procesul-verbal, care a ju n g e in In general tovarăşii lui, surprinzîn- gestul obişnuit al lui Raiski, întrea­ reţin u ţi d e g o m tn d antici, căci mtme'-e
m iinile duşman:tor. du-l g estul bine cunoscut. îi înţeleg b ă : „cind susţine că m ă iubeşte iy lor s-a st -< d r pe lis tă în noaptea,
R relexiuul necesitatea dc a face cer- tilcui vorbelor. G racev in să riu-l in- ca t î e. gi ' ’ a şa “ 2 I n m o m - a . ea cind Geacei) a alergat in g'onia
iu! ac.i s a Intră F e .- ' p / :;i :i a f ete.
c c iu r te dc r: y ,: r in !egalară cu fr'eg. şi r:v dc tr ă im a tui torenţială.
ir:ca c nu tui lor, • >m tr.lan: ştii a- o n o u ă încercare sii se fa i in 'cs, Fi - !esc • spre patrie in sp cxa n 'i
resieazu întregul e lipaj. Ca sâ scape (P-: ,-r ,'p şi clini'!. Ceva ce c m ai d e Vc ikd va . I ' Ie- că şi soarta iova,'Uşilor lor va fi
; p a li IV: sk i, e ste cil nici
echipajul, R aiski se pr st 'e. şi fa la îşi d î s< i//ia in s fir ş it ol cutrhtd rezolvată.