Page 59 - 1959-10

Mr, 1498
BBBBBnn2Sa5EH&s®3rafiSiJKL!BS23EU!3H3iiEB2SL^^
Una dintre sarcinile pe care
le-a trasat Conferinţa regională
de partid din 10-11 ianuarie a.c.
minerilor Văii Jiului, este spo­
rirea productivităţii muncii, ast­
fel ca la siîrşitui anului 1960 să
se atingă pe bazin randamentul
de o tonă pe post.
Colectivele de muncă ale mi­
nelor din Valea Jiului, pătrun­
se de importanţa sarcinii încre­
dinţate de partid, au căutat să
folosească cele mai variate şi
eficace mijloace pentru sporirea
randamentelor. Pircşte că accen­
tul a fost pus pe mecanizare.
Introducerea sondezelor SBM-3
U, a perforatoarelor electrice,
folosirea pe scară tot mai largă
a încărcării şi transportului me­
canic, sînt exemple elocvente în
acest sens.
Creşterea randamentelor însă
este şi o urmare a unei- organi­
zări judicioase a lucrului. Ast­
fel, minerii au folosit_ cu încre­
dere metodele fruntaşilor în pro­
ducţie, ca Dumitru Vascul de la
Uneam,. Ştefan Gantz şi Traian
Păcurarii de la Vulcan, Aurel
Cristea de la Aninoasa, Nicolae
Păsărică de la PetriIa ş.a.
Rezulta iele obţinute sînt pe
măsura eforturilor depuse. Aţi­
nerii de li Uricani şi Petri la au
trecut de mult cu randamentul
realizat de o tonă pe post. lin ­
ia petri le;ii lor este 1.100 kg. pe
p st la sfîrşitul acestui an. Nu
sir.j departe de aceste realizări
nic: minerii de la Lonea şi Vul­
can: aşa că există suficientă,
rmrnutie că sarcina trasată do
r.jnferinla regională de partid
v.a fi îndeplinită.
Cu toate acestea, există în Va-
lea Jiu lui multe
ror rea li/.ări tui
m nosi hi' ităti'cr
După părerea mai multor ca­
dre de conducere de la minele
Aninoasa şi Lupcnl, această si­
tuaţie se datoreşte şi folosirii
ncraţionale n celor 8 ore ale zi-
•!ci de muncă, fată un exemplu.
La sectorul III al minei Ani­
noasa, într-un abataj frontal, pe
stratul 13. lucrează brigada lui
Schncidor Prancisc. In cursul lu­
nii trecute, această brigada şi-a
depăşit planul de nronut ţie cu
maj bine de 1.000 tone dc căr­
bune. Alături, într-un abataj ve­
cin, lucrează brigada condusă
de loan Pop. Condiţiile sînt a-
proxlmativ aceleaşi, poale chiar
mai bune la aceasta din urmă.
Rezultatele însă sînt mult dife­
rite. Ortacii Jî.iî Rop nu rămas
în luna- septembrie cu 500 tone
alitatea
Cu cîteva săptămîni în urină, zia­
rul -nostru a publicai răspunsul mine­
rilor’ dc la Pclrila la chemarea lan­
sată de călre minerii din Lonea, în
vederea întirnpinării zilelor (ie 7 Kc-
iimbrie şi 30 Decembrie. Li s-au an­
gajat cu această ocazie să realizeze
pînă la finele anului 1059 o economie
Ia preţul dc cosi în valoare c!e peste
3.600.001) lei, dinire care 2.950.000 lei
numai în ultimele 5 luni. Angajamen­
tul este lăudabil. Să vedem însă care
sini realizările.
Dacă după primele 7 luni din acest
an economia obţinută se ridica la
050.000 Ici, la sfîrşitul celei 'de-a 8-a
lună, ea a scăzut abia !a peste 300.000
lei.
Faptul se datorează în cea mai mare
măsură penalizărilor la calitate plătite
preparnţiel Pelrila. Trebuie menţionai
însă eă ponderea cea mai marc o axi
cele provenite în urma depăşirii pro­
centului de cenuşă, care însumate de
la încep ti1iiI ¦nulul şi pînă la data d?
t scplemtiric se ridică ia peste
1.0Si).OOP iei. l-'ozitiv esle ic;iluf că o
pa;de din ele .TI fost acoperi le de bo-
nit ienliilc priimite perlini grn nula î-c
jj!ş)idilate.
To cazul ci :::t s-ar ii respi¦ctc1 pro-
cori' iiI admiriit.il dc cenuşă. Cil sigu-
r:¦n' A că nu s-ar fi pierdut în primele
8 luni o mi mă do peste 1.000.000 lei
la preţul de cost. Şi, avînd în vedere
bonifRaţiilo ; !iniile peniru îndeplini­
rea V f'en.':¦irea celorlalţi indici de cn-
litale economiile reali/n e la alte e'c-
n.rnle ale p:cţ';!i:: de cosi, se oale
afirma <-” !ngrj •ii:iî ar li [usl r.uă
in pn-z ;U aproape îndeplinit.
Să uc oprim puţin asupra cauzelor
ORn.wur. s o n a lismh un .3
U N W A L IE A J If !IJ 8J 9
P ]\
A JLJ L j I Vw/1 1 _r
In minerit locul armăturilor din lemn în­ 150 m. Acest sistem de armare se extinde mereu.
cepe să-l ia tot mai mult armaturile metalice, Să ne oprim însă asupra modului de lucru
în urma prevederilor planului. care sînt mult mai rezistente şi mai economice. cu armtăurile T.h. După ce materialul puşcat
Acestea fiind rezultatele, să ve­ In cele cc urmează mă voi opri asupra armă­
dem cum au fost obţinute. turilor metalice de tip T.h.. fabricate în R. P. este evacuat din front, galeria se aduce la pro­
Ungară, si .aplicate pentru prima daiă, la noi
Scbneider Prancisc vine în în ţară, la mina Ruperii, cu foarte bune re­ filul cerut cu ciocanul de abataj. In cazul ro-
fiecare zi xu 15-20 de minute zultate.
înainte de a începe lucrul. In ”ci lor tari, armătura se va monta parţial pe
acest timp ridică materialele dc Este cunoscut faptul că armăturile cu pro­
fil de formă circulară şi eliptică preiau în mo­ vatra galeriei. Adică, se asamblează mai întîi
care are nevoie brigada sa în dul ,ce! mai corect presiunea rocilor înconju­
ziua respectivă. De fapt nu vine rătoare; presiunea în acest caz se manifestă arcul superior (grinda) cu unui din arcurile
singur mai devreme, ci împreună muft mai uniform. In ultimul timp au început
cu toţi ortacii din schimbul său. laterale (stîlpu! propriu-zis), iar legătura din­
Tn acest fel, odată început, lu­
tre ele sc asigură printr-o • brăţară metalică,
crul nu mai este întrerupt dc să ia o extindere tot mai mare profilefe elip­ după cum se vede în secţiunea transversală a
monografiei de armare (fîg. 1). Aceste, două
nici un om pînă cînd nu se pre­ tice (clopot). In R. P. Ungară, de pildă, lun­
zintă schimbul următor. gimea galeriilor armate cu inele T.h. (clopot) elemente astfel asamblate sânt ridicate. Sub
a crescut în anul 1956 de aproximativ 10 ori talpa armăturii se aşează o bucată de lemn în
Cu totul altfel stau lucrurile faţă dc anul 1952. lungime de 1 m. Apoi, se trece la montarea
în brigada lui Pop. Aici schim­ celuilalt si Tip propriu-zis.
bul nu se face la faţa locului. în cazul în care condiţiile de lucru clin ga­
lerie nu permit asamblarea în vatra galeriei,
Dar şi mai grav esle faptul că Acest sistem de armare este indicat să Sic operaţia, dc asamblare se mai poate executa
si astfel; se ridică mai întîi arcul superior
şeful brigăzii obişnuieşte să folosit la armarea galeriilor principale de (grinda), sub el se aşează un stîlp mijlocaş
treacă de multe ori, în timpul transport şi aera], iar în cazuri speciale, cum din lemn şi se face apoi asamblarea celor doi
stîlpi propriu-zişi a armăturii cu grinda.
schimbului în care lucrează, pe sînt manifestările mari dc presiune, se pol fo­
la biroul sectorului cu diverse losi şi la armarea preabatajelor. Trebuie avut Pentru, montare este interesant de ştiut că
treburi, care, fireşte, ar putea fi însă în vedere faptul că distanţa între armă­ dimensiunile exterioare ale secţiunii transversale
rezolvate în timpul liber. De turi variază de la o mină fa alta si do la o ale grinzii corespund dimensiunilor interioare
fapt în brigada aceasta este tiu ale stiloului. Deformabiiitatca şi apoi stabili­
zarea presiunii se asigură în momentul în care
du-tc-vino permanent. Aşadar, galerie ia alia, în raport c. condiţii!;'* geologice
forţa de frecare este învinsă ele presiune da­
rezultatele sînt expir abile. existente şi cu modul de manifestare a presiunii. torită îmbinărilor, iar arcul sc deplasează în
Exemple dc acest fel s-ar pu­ Durata timpului de susţinere cu inele T.h. direcţia stîlpiîcr. Pentru asigurarea stabilităţii
arrvHtrii, sub !‘."mucii metalici, care sînt ata-
tea da destul de multe şi de la este variabilă, în funcţie de aceiaşi factori şi săli în armătură în utcliern! de la suprafaţa
mina Aninoasa şi de la oricare de modul în care este întreţinută galeria, i n muici, -> aşează o buca ui dc lemn de molid
altă mină din Valea Jiului. trustul O.Z.D. din R. P. Ungară, dc pildă, o cu fur ne:; de 1 m., sui? fiecare armătură,
galerie armată cu inele T.h, 952 a necesitat
Vinovate de existenţa unor schimbarea armăturilor abia în ariuf 1957. Avîr, in vedere faptul că pa-
astfel de situaţii sînt şi condu­ mici: ; t-iîici c--r!ă destul d~ J
cerile sectoarelor. Nu în puţine scumo. fa mina I ntv.vi s-n î r e v ­
cazuri sc remarcă tendinţa dc a Folosirea armăturilor clopot la exploatarea ent miociiircn ’or cu bucăţi cl
traverse in care s-a imprima
nu sc acorda acelaşi sprijin tu­ minieră Lnpcni a început abia în luna iulie
turor brigăzilor. Ca urmare, une­ 1959 în galeria din culcuşul stratului 4, ori- nrofUul armăturii cu ajutori;'
le brigăzi întîmpină serioase roniuî / ;0, blocul V, pe o lungime de 65 m. unui şr i)!on (îiff. 9 şi 3
greutăţi în aprovizionarea din !)e asemenea, s-a mai armat în blocul IV, stra­ nomi a care se :¦er-ii—r' ¦¦
fimp cu materia Ic. fapt care con­ tul 5, pe o lungime c'e 36 m. şi in culcuşul stra­
tribuie la folosirea unei părţi tului 13, orizontul 400, pc o lungime de 50 ni. elimina rea papuc Hor se
din timpul dc lucru în acest pe m.î de fT;i1c'rie.
scop. Sectorul c!e investiţii are la data actuală ar­ C ît priveşte baiu!a ir
astfel armate, aceasta se ponte executa cu bu­
tn contractele colective, pre­ mată cu inele T.h. o galerie ce o porţiune de
cum şi în tonic planurile de mă­ căţi de lemn crăpat, sau cu margini, fn ge­
suri ale exploatărilor carbonife­
neral, dacă pen­ ...
re din Valea Jiului figurează un tru bandajare se vvi .. ..—>
obiectiv ele mare însem nătate: folosesc margini,
ridicarea tuturor brigăzilor la ni­ capetele bandaje­
velul celor fruntaşe. Pentru rea­
lizarea acestui obiectiv însă. este lor este necesar
să fie petrecute.
absolut necesar ca minerii să Se mai folosesc
toîosească mai bine timpul de
pentru bandaja­
lucru. In acest sens se impune re şi plăci dc
oţel.
ca brigăzile să capete cît mal ¦ ¦ : v " o¦T¦ V:.V. :,.• j i ,
mult sprijin din. partea conduce­
Ţinînd cont
rii sectoarelor. Dc asemenea, e de cele relata- . ,. «...
indicat să se acorde mai multă
te. consider că
aienţie alegerii şefilor de bri­ extinderea armării metalice cu stîlpi T.h. merită
găzi. tn fruntea brigăzilor ră­
să fie studiată şi aplicată la tonte exploatările
mase în urmă trebuie să !ie puşi
mineri capabili, vrednici Numai miniere din Valea J’nîui. acolo unde condiţiile
în acest fel, foaie brigăzile se geoli gicc şi dc zăcămint o permit.
ln<f. ZĂVOI.AN'II
vor putea achita dc sarcini, iar i/iina Lupcnl
angajamentele minerilor Văii .
linlui vor putea fi duse la în­
deplinire. Fin. 1. DUMINICA 18 OCTOMBRii: 1959
Incr, N ANDRONACHE
Spectacole cin 2 m ai o ar a fic e
O , p | | Ot V L> i
\ J ! W J R G l i i . siL’ J Dl (V.A : O întîmolare extraordinară; r rile si Anut 1018 (Scria 1 si II);
de seama ALBA IULIA : Pe drumurile Romîniei; SI.'AERIA : PAmastia iigmltii; SliBES: - tmrJrr.rrazEVC-ru_~i c-- Trcrec*: r:;;—•3.,mi.
Un nou număr de atracţie; BRAD: Otcko Dundici; BARE '.'!ARE: D-n’c
OOP E R A i I VA A R T A M E T“
care au influenţat în măsură mai mare fel de întreceri şi totodată pentru a Familia Utianov; ILIA : Zile furtu­ carnavalutui : LCN'EA : Fete de acccasi i>t:. •; uşii
situaţia descrisă. putea ilustra realizările fiecărei brigăzi noase; HAŢEG: \auris ; HUNEDOA­ virsta : TE1US : Cinta Ives Montand;
în parte, ar fi bine dacă s-ar introduce RA : O fetiţă îşi caută tată!: ORAŞ- ZLATN'A : Pavel Corceagliin : APOL- Hl. .... Arnintu Sovieticii, nr. 61 Telefon 12.30.70—F2.22.08
Nu se poale trece neobservat fap­ şi la mina Pelrila calculul preţului de TIE : U raganul; Olc-ko Dundici; PE­ DU DE S i'S : Vrajitoarcle din Salem:
tul că anul acesta, şi mai ales în ul­ confectiorc:i?.â :
o Oa<e cnnciensnj :c dc hi ţ /2 !r> 2 joii
timele luni, a crescut considerabil pon­ cost pe brigăzi (după exemplul minei TRU? A\T : Dragoste pc nete; Su- CALAN : Dimincata mohorltS. ° Aparate condei¦•aţie (patenţi) de !a 1/2 in 1 ţol
derea producţiei din straiele subţiri, în Aninoasa). Ceea ce, pe lingă că ar ® îeclu-cR:;! re de joasă presiune !—0,1 at.nt.
care posibilităţile de separare ale ste­ permite o evidenţă strictă a rezultate­
rilului sînt mult mai reduse dccît în lor obţinute de fiecare brigadă, are R A D so ° RcdtictcRrc cie ir:altă presiune 10- i atm.
cele groase. Aceasta ar constitui un şi un caracter stimulativ. ®Lame si moace ;---ţ ;ţ, ca-rnsabiie nc carosabile
Programu! ! : 7,45 Melodii po-.uilare romîncască : 8,no Muzică uşoară : R."
| ° Griiinri pun !zî;: ş t ; F ţI-zv ¦: .:¦)
m îneşti; 10,00 Muzică: 10,35 Din ! 1ibul voi sici : 10,00 Concert distrac- s c Cniapo (drmîiir
li o riin-Uv
motiv obiectiv. Dar este logic ca ne Este de ta sine înţeles că pentru a
măsură ce condiţiile de zăcărnînt se reduce cît mai mult costul tonei de i ,lucrătură tarilor de democraţie nopu- ucu.ui a concertului orc! ala Afc- niitz "i • ;• 3.re
schimbă în defavoarea calităţii, preo­ cărbune, sînt necesare cadre, dc mi- I nice a Filarmonicii dc ! ci simfiv
cuparea pentru îmbunătăţirea ei să1 neri bine pregătite din punct de ve- \ lorii; 10,50 Muzică din operele; 11,45 Encscti“ ; 13,15 Melodii pi ,.George I' '¦ Diî<:it< !puri ţ! ' C ' e, turnatorie dc fontă si metalej
neşti; 14,15 Noi înregistr; ire rond- ° Sorburi cîs Io !n i
crească. La mina Pelrila însă. nu s-a dere profesional, care să cunoască in- I Din cete mai cunoscute melodii sovic- e muzică I ¦’ i. f.iî. e. nt: lucr; :i de ._or1riJ
făcut simţită această corelaţie. Pentru dt eapr__o__ape ctle__m____e_n_ ti e_ li e. preţiu.. liu. .i; d,1 e- c„ ~ost4 Ij i !1o . ! C ' M• ......................n ¦Z3ZU-- S T .m au»..-*»J2.-3E. a e :j r . v s s x n
exemplificare, să ne oprim asupra re­ şi felul în care acestea pot fi influ­ icc în ţara noastră; 12,10 Cînlecc
•T.’.t . 3- 1
zultatelor din lunile iufle, august şi enţate. In acest sens ar li recoman­ de dragoste; 12,30 Album sonor: Bo- uşoară romînească ; 1-1,30 Cine ştie
prima jumătate a tunii septembrie. In dabil ca tovarăşii din conducerea ex­ ris Poîevoi; i3,I0 Dc toate pentru !'ţip ă !; 15,30 Cîntece şi jocuri popii n¦ ’ • LV'." •r-s':'-'-l
toate aceste perioade procentul de ce­ ploatării să studieze posibilitatea de toţi : 14,00 Concert de muzică popu­ tare rcmîneşli : 10,15 Arii celebre lin ¦S. b *d-•uti,MSjii'Jţ -!.*;¦*, Ur,t&u-n,-ty-P»
nuşă a fost depăşit cu 1,4, 2,4 şi, deschidere a unui curs, sau instructaj, lară' romînoască: 14,45 Compozitorii opere: 16,45 Vorbeşte Moscova; 18,00 ¦ '-!'Ş -i
respectiv, 2,! la sută. peniru instruirea tuturor şefilor dc bri­ noştri de muzică uşoară cîntă Capi­ Muzică uşoară imprimată pc discuri ' '-L"z It1i'f p"? tdxjy A;i -Ai
găzi, (după exemplul minei Vulcan). tala patriei; 15,30 La şezătoare: 10,10 , Elcctrecord“ ; 10,15 Muzică uşoară ; le l 1 W I* Ka //F. ili
Dacă puşcarea selectivă ar fi fost Lecţiile să fie predate de către ingi­ In vîrtcjul jocului ; 18,00 Muzică popu­ 10.50 Carnet de reporter; 20,05 Album ?'- -- i 1
aplicată cu mai multă sempuiozitate neri de la exploatare, iar temele Ier lară romînească; 18,30 Concert de de rom anţ?; 20,35 Muzică de d a n s;
— bineînţeles acolo unde condiţiile de să fie strict legate de sporirea produc­ estradă : 20,00 Teatru Ia microfon : 21,45 Pagini ales? : Astă scară citeşte " (<¦' T.'-A
exploatare o permit — şi dacă alege­ ţiei şi reducerea preţului de cost. Ase­ „Te salut - viaţă“ de Solcdar; 21,00 artistul poporului George Vraca ; 22,20
rea manuală a şistului vizibil s-ar fi menea teme pot fi : amplasarea cît Muzică dc dans; 22,30 Muzică de Muzică populară romînească; 23,10 i t! p a
făcui cu conştiinciozitate in fiecare mai judicioasă a găuritor de mină pen­ dans. Muzică de dans.
abataj, cu siguranţă că nu s-ar fi tru a obţine o granutaţie cît mai co­ R; ¦‘?dA jf r, r V•'tlh ru : ••, r. ' '; .. vu- - - sq
înregistrat o asemenea creştere a con- respunzătoare şi a folosi la maxim pu­ Programul II : 7,00 Muzică populară Buletine de ştiri: 7,00. 13,00, 10,30, •l:s$;.;
ţiniitutni de steril în cărbune. terea de rupere a explozivului; orga­ 22.00, 23,52 (programul !) 7,50, 14,00, U¦' V" i!fcJi; ' ' -V2',
nizarea muncii brigăzilor; folosirea ra­ 20.00, 23,(.0 (programul II). = ‘.'1 i;:\
Ce anume rămîne de făcut ? ţională a utilajului; elementele de cal­ -u .IAt ?:• - . - - ?Arzif
!n primul rînd vor trebui luate o sea­ cul ale preţului de cost etc. ¦1 .- -v, ?
mă de măsuri tehnico-organizaforice m . . "-ŞU .U ? v ? ¦.... .
adecvate noilor condiţii de zăcărnînt,
I V U Vu ' ” I ® -U-Ş-" ,
Comitetul de înlreprindere, sub îndru­ Cu slguranjă că în felul acesta re­ T im m il p ro b a b il in T Q n r h ţ ? ? 7 q r ) a ' ; ¦ : - Ş, ' u J
marea comiteiu'ui de partid, va trebui zervele interne vor fi depistate şi ex­ 1 s «o n \ . \ - 1. V¦ V ft rz;:;fe
să însufleţească întrecerea socialistă ploatate mult mai uşor, calliaica căr­ PENTRU 17 OCTOAÎBR!L 1950: şi plus 2 grade. Viul slab. Dimineaţa
intre brigăzi, avînd ca obiectiv conti­ bunelui sc va îmbunătăţi si odată cir Vremea rării ine frumoasă cu ceru! mai
nua îmbunătăţire a calităţii cărbune­ ..cc.Mca drumul spre realizarea "anga­ midi senin. Tempera tura variabilă, \"i brumă si ceaţă. .
lui. Trebuie crea ic cit mai multe bri­ jamentului va deveni mult mai neted oscila ziua intre plus 13 şi 18 grade,
găzi de cnIilaie. iar noaptea va coborî îlitre minus 3 PENTRU URM IR Li ... .-^v-yp t.J ... . . , • ¦¦ - v - A r ' A i
All F. : Vremea n
Pentru buna organizare a unei ast­ 3;iile lnjn:')asa,
ca temperatura în I -. I Sij . Fii .. V