Page 6 - 1959-10
P. 6
Pag. 2 rtf' DRUMUE m c m E IS M U L U l Nr, 1485
In întrecerea între G. A. C. IN «A JO M IJt AMLIBt^
Se pot realiza încă In primul semestru al acestui an Munca de achiziţii şi preluări
colectivul de muncitori, ingineri şl teh
nicieni de ia întreprinderea de prefa
multe lucruri frumoase bricate din Oraşul Stalin şi-a realizat din contractări poate
planul producţiei-marîă In procent de
şi trebuie să fie îmbunătăţită
102.
(Urmare din pag. l-a) n-avea decli 5 chenare dintre care In cinstea zilei de 23 August colec. Asigurarea fondului central tată şi preluată este foarte mi-
două erau ocupate cu tăieturi din ziar tivul de muncă al acestei întreprinderi de produse agricole al statului că. In aceste comune s-au în-
de această gospodărie, stnt destul de (articole apărute în „Sctnteia“ In le ?i-a luai angajamentul de a obţine constituie o sarcină de mare cheiat contracte doar pentru 76
rodnici, colectiviştii de aici şi-au îm gătură cu vizita tovarăşului Hruşciov economii însemnate în producţie. Prin importanţă pentru organizaţiile tone grîu, deşi se sconta ca de
bunătăţit mult nivelul de viaţă / în în S.U .A .) Adică nu. Mai avea scris tre altele colectivul s-a angajat să rea de partid, sfaturile populare şi aici să se realizeze cel puţin 260
casele lor belşugul a crescut an de intr-un colţ: Lugofan Sabina, respon lizeze economii în plus peste sarcina pentru cooperaţia de consum, tone din acest produs.
an şi continuă să crească. Posibilită sabilă, Floarea Eugenia, secretar de pianilicată în valoare de 100.000 Iei. Toate acestea sînt chemate să
ţile gospodăriei colective din Şibot, redacţie, Mihai Maxim, secretar tehnic desfăşoare o muncă politică sus- In ceea ce priveşte achiziţiile
in domeniul dezvoltării sale de viitor şi bică două nume de oameni cu func IM CLIŞEU!: Aspect de la linia de ţinută în rîndul colectiviştilor, trebuie spus că şi în această pri-
sint mari. Şi avem certitudinea că a- ţiile tn dreptul lor. Ne-a reţinui aten depozitare a prefabricatelor unde se întovărăşiţilor şi ţăranilor mun- vinţă s-au obţinut unele reali-
ceste posibilităţi vor fi valorificate iar ţia faptul că pe chenare nu se vedea face încărcarea unul atuocamîofi eu citori cu gospodării individuale zări. Cooperativa „Plugarul“ din
gospodăria se va situa printre gospodă nici urmă cum că de curtnd acolo ar pentru a-i lămuri pe aceştia Mihalţ, bunăoară, avînd spriji-
riile fruntaşe din regiune. Totuşi, gos fi fost publicat vreun articol. Or, se stîlpi din beton armat destinaţi staţi să-şi valorifice prin unităţile de nul permanent • al comitetului
podăria colectivă din Şibot nu ¦ s-a ştie că gazeta de perete este un m ij stat surplusul lor de produse, oomunal de partid şi al comite-
dezvoltat pe măsura posibilităţilor. loc eficace ai muncii politice de m a ilor electlce de transformare din regi fie pe bază de contract, fie prin tului executiv al sfatului popu-
Cauzele care au determinat această să. Prin intermediul ei pot fl mobili sistemul de achiziţii. Iar, a reuşit să cumpere prin
unea Stalin. sistemul de achiziţii de la ţă
Desîăşurînd în mod organi ranii muncitori din comună pes
stare de lucruri au fost relatate pe zaţi oamenii la înfăptuirea diferitelor -essas)- zat munoa politică, multe orga te 40.000 kg. grîu şi secară. Re
larg intr-un articol apărut ou citva nizaţii de partid, sfaturi popu zultate asemănătoare au obţi
timp In urmă In coloanele ziarului sarcini, pot fi criticate lipsurile etc. Construcţiile siderurgice trebuie realizate la timp ! lare şi consilii ale cooperative nut şi alte cooperative. Slab
nostru. lor de consum din raionul Alba aiu muncit însă în această pri
St puteau publica aici articole cate au reuşit să obţină succese bu vinţă cooperativele din Berghin,
In iele ce urmează ne vom ocupa ne în domeniul muncii de con Hăpria, Alba Iulia, Teiuş, Ciu-
pe scurt de felul cum a primit G.A.C. să reflecte obiectivele din chemare şl Un angajament care nu s-a respeefat turlaucitaărui yşii achiziţii. Golectivv ii yş_ gud (filialăo ----- \ ---------------— a cooperva*twiv. ei vd»*i*n*
'din Şibot chemarea la întrecere lan iii din Benic, spre exemplu, la
sată de colectiviştii 'din Nădăştia In multe alte aspecte din viaţa gospodă îndemnul organizaţiei de partid Alba Iulia) şi alte cîteva coope-
ferioară. din gospodărie, au contractat cu rative unde întreaga muncă de
riei. Adevărul este însă că biroul orga statul 8.900 kg. grîu. Din pri achiziţii a fost lăsată doar pe
' De la început trebuie spus că a- mele cantităţi treierate ei au seama achizitorilor, membrii
ceastă chemare a fost primită cu en nizaţiei de bază şi, la rîndul său, co- Au trecut aproape 4 luni şi toate acestea, lucrările du ră furnaliştii din Călan sînt puşi de predat întreaga oantitate con cooperatori nefiind mobilizaţi în
tuziasm de către colectiviştii din Şi jumătate de cînd au început lu mas în urmă, iar angajamentul pe acum într-o situaţie dificilă. tractată. Colectiviştii din Că- realizarea de cît mai multe a-
bot drept mărturie stă răspunsul adre ’ectivut gazetei de perete respective, crările pentru reconstruirea fur n-a fost respectat. pud au încheiat cu statul con chiziţii.
sat 'colectiviştilor din Nădăşiia Infe nalului nr. 1 de la Uzinele Ei s-au angajat să dea anul a- turi au co ti wpev ni mtruu acx li iivvxracu cu caiunj tmiteai tiec aa
rioară şi angajamentele care figurează a-a făcut nimic tn această direcţie. „Victorid“-Călan. Desigur că a- Multă vreme pe şantierul fur cesta 10.000 tone fontă peste de 7.100 kg.' grîu. Văzînd însă Recent, Comitetul raional de
acolo. Mărturie stau şi rezultatele ob ceasta este o lucrare importantă, nalului nr. 1 de la Călan n-au plan şi să realizeze importante că recolta promite a fi mult mai *partid ş> i Comitetul------------------* executiv ^al
ţinute de .colectiviştii din Şibot în acest O altă cauză pentru care obiectivele thr care cere multă muncă şi preo existat suficienţi oameni califi economii. Pină la 29 septembrie bună decît cea prevăzută în pla- Sfatului popular al raionulu Al
an agricol. Totuşi, pentru consiliul de cupare, dar pe baza experien caţi, mai ales în ceea ce pri s-au produs însă numai 3.769 nul de producţie, încă înainte ka au analizat felul cum s-a
'conducere şi pentru organizaţia de trecerii nu sînt în atenţia colectiviştilor ţei acumulate în ultimii ani veşte lucrările de zidărie. Pe de tone fontă în contul angajamen de recoltare, ei au suplimentat desfăşurat şi cum se desfăşoa-
partid din gospodăria la care ne re constructorii de la I.C.S.H. au altă parte, direcţia comercială a tului din care, 2.473 tone la fur contractul cu încă 1.474 kg. grîu. ra munca de preluări din con-
ferim, obiectivele întrecerii n-au consti constă în aceea că tn organizaţia de avui posibilitatea să o execute I.C.S.H. n-a determinat întot nalul nr. 2. De unde la sfirşi- In general, gospodăriile colec- tractări şi achiziţii. Gu acest
tuit o preocuparé deosebită. Ca şi la Intr-un timp record. Tocmai de deauna pe furnizori să respecte tul primului semestru secţia fur tive din raion, care au încheiat pUlej s-a constatat că planul
alte gospodării colective şi la gospo bază niciodată nu s-a analizai în 'mod aceea angajamentul lor preve contractele încheiate şi să le livre nale avea economii în valoare de de preluări din contractări este
dăria din Şibot există multiple mijloa dea ca la 23 August furnalul ze la timp materialele necesare. 182.000 tei, acum bilanţul se contracte pentru cantitatea de realizat numai în proporţie de
ce, care, dacă ar fi fosi folosite se temeinic nici mersul întrecerii; ntoi. an nr. 1 să fie gata pentru înce De exemplu, o serie de uzinate şi prezintă cu pierderi de circa 80.800 kg. grîu s-au achitat cu
putea determina creşterea interesului perea producţiei. Cum se pre alte materiale au sosit cu mare 200.000 lei. Fără îndoială că In cinste de această îndatorire pa- ^1 su*a> *ar la achiziţii în
tuturor factorilor dé răspundere pen gajamentele ce şi le-aă luai colec zintă însă realitatea ? Acum, înttrziere. Lipsa de forţa de secţie mai există rezerve care triotică. Pînă în prezent ele au proporţie de aproximativ 1li
tru realizarea integrală a obiective; cînd a trecut mai bine de o lună muncă şi materiale a dus fără n-au fost folosite, dar întîrzie livrat statului peste 76.000 kg.
lor din. chemare. tiviştii ca răspuns la chemare. Ş i da de la expirarea termenului sta îndoială la întîrzierea lucrărilor. rea lucrărilor la furnalul nr. 1 grîu. la su;ia* In ce priveşte pla
bilit, se mai lucrează încă la In momentul de faţă construc creează piedici serioase în rea nul de contractare a porum
Dé pildă, la nici an loc vizibil din că aşa siau lucrurile, § clar de ce furnalul amintit şi, după toate ţia se desfăşoară in ritm rapid, lizarea angajamentului luat de Dacă aceasta este situaţia în bului şi îlorii-soarelui, c! este
incinta gospodăriei nu există vreo lo calculele, mai sînt necesare cel ceea ce dovedeşte că atunci cînd către jurnalişti. In cazul de fa gospodăriile agricole colective, realizat în proporţie de 80,4 şi
zincă mobilizatoare, un panou sau un munca politică de masă mi reflectă puţin 20 de zile pină la termi există mai multă preocupare se ţă un angajament nerespectat cu totul altfel se prezintă la în respectiv, 64,1 Ia sută. Acum,
afiş care să sé adreseze In mod con narea tuturor lucrărilor. Această pot face lucruri bune. De altfel, periclitează îndeplinirea altui tovărăşirile agricole şi în sec în întreg raionul se desfăşoară
cret colectiviştilor, chemîndu-i să lup nimic în legătură cu întrecerea. Or, situaţie denotă că ori angaja în ultima vreme s-au luat o se angajament. torul individual. întovărăşirile munca de preluare a cantită
te cu avînt pentru înfăptuirea obiec mentul n-a avut o bază reală, rie de măsuri pentru urgentarea din raion, de pildă, pînă la da ţilor de porumb şi floarea-soa-
tivelor întrecerii. Ce p o d é împiedica comuniştii trebuie să fie aceia- care ori munca n-a fost suficient de lucrărilor şi ele n-au rămas fără In perioada actuală se mai ta de 20 septembrie au predat relui pentru care s-au încheiat
oaré conducerea gospodăriei, să con bine organizată. Din păcate ul rezultate, deoarece partea prin pot lua încă măsuri folositoa contracte.
fecţioneze panouri unde să afişeze re- trebuie 'să cunoască asemenea proble tima variantă se apropie de rea cipală a construcţiei, care asi re. Muncitorii şi tehnicienii doar 415,079 din cele 668,200
zultaielé muncii echipelor salt fiecărui litate. Constructorii furnalului gură posibilitatea să se înceapă constructori trebuie să execute tone pe care adunările genera- ,,nIn. ,bzaaza cec’eolror cocnosntsattaattaet,e, coc-o
colectivist în parte, a gospodăriei în me pentru ca să poată fi în primele încălzirea pentru uscarea furna cît mai repede ultimele lucrări le ale îritbvarăşiţilor au hotă-
general sau a ailor gospodării în — furnal cu o capacitate aproa lului e aproape terminată. care au mai rămas la furnalul rît să le ; vîndă statului. Iri ce mitetu raional de Partk3.$i c°-
vecinate?. Cunoaşterea unor asemenea rînduri ale luptei pentru realizarea sar- pe dublă faţă de cel vechi — au nr. 1. Pe parcurs, ei trebuie să ^ ^ etu l cxecu-tiv al sfatului popu-
rezultate n-ar interesa pe colectivişti? muncit şi au rezolvat favorabil La Călan se realizează şi alte facă un control riguros asupra priveşte sectorul individual, si jar raional au stabilit, deşi cam
Credem că da. Şi nimic nu împiedica Unilor. t o serie de probleme pretenţioa construcţii siderurgica, iar rit întregului complex de instalaţii, tuaţia este şi mai nesatisfăcă Lrziu, măsuri concrete privind
consiliul de conducere şi organizaţia se. Dacă vizitezi şantierul, afli mul de executare a lor nu e la pentru a asigura o bună func toare. Deşi ţăranii cu gospodă îmbunătăţirea muncii politice şi
de partid să facă acest lucru. Cel mai puţin ia muncii colectivi numai cuvinte de laudă despre nivelul aşteptat. De pildă, con ţionare chiar din primele zile rii individuale au încheiat cu organizatorice în scopul rea
ştii din Şibot pentru realizarea acelei maistrul zidar Grigore Deak, strucţia turnătoriei 'de lingotiere după pornire. Rezolvarea acestor cooperativele din raion contrac lizării sarcinilor ce le stau în
Altceva. Pe coridorul sediului gos părţi din chemare care se referă la despre rhontorii Teodor Malan- abia în ultimele zile a ajuns să probleme cere un efort sporit din te pentru 913 tone grîu, pînă faţă în privinţa asigurării fon
podăriei există o gazelă de perete Care creşterea numărului membrilor săi. se încadreze în graficul stabilit. partea constructorilor, cere mul la data mai sus-amintită ei dului central de produse agri
stă nefolosită. Cu cîteva zile în urmă, Şt nu sint m otive să se creadă că nu cea şi Traian Rusii, 'despre mai Şi, orice întlrziere are urmări tă grijă şi preocupare. Furnaliş n-au predat decît 178,500 tone. cole- al statului.
se putea face mai mult în această negative asupra producţiei. Prin tii aşteaptă cu nerăbdare să ia In multe comune comite
direcţie. 'Adevărul este că nici din strul Neagoe Minică, care a în primire noul agregat şi aştep tele comunale de partid şi Avînd în vedere că raionul
partea unor activişti ai comitetului ra nerespectarea termenului -de re tările lor sînt îndreptăţite. cele sindicale, sfaturile popu Alba se situează, pînă la ora
ional de partid, care s-da 'deplasat In condus lucrările la instalaţia de lare şi consiliile de conducere actuală, printre raioanele ră
comună, nu s-d dai spniinul necesar- construire a furnalului nr. 1 T. IONESCU ale cooperativelor au lăsat ca mase în urmă în acest dome
Din relatările unor tovarăşi cu munci răcire şi despre mulţi alţii. Cu lucrurile să se desfăşoare de la niu, Comitetul raional de par
'de răspundere ’din cadrul gospodăriei sine, fără a lua măsuri de in tid, Comitetul executiv al sfa
reiese că tov. G. 'Acs, secretar al co tensificare a muncii politice. Nu tului popular raional şi Consi
mitetului raional de partid, deşi s-o liul de conducere al Uniunii
deplasat mai des la Şibot, nu a anali‘ mai aşa se explică faptul de raionale a cooperativelor de
zat niciodată împreună cu comuniştii consum vor trebui .să depună e-
de aici obiectivele întrecerii. Era bine ce în comunele Berghin şi Hă forturi sporite pentru ca măsu
şi absolut necesar ca tov. secretar ’Acs rile stabilite să fie traduse în
să-şi fi rezervat tim p şi pentru o prer pria cantitatea de grîu corţtrac- viaţă întocmai şi în termenul
blemă de ademenea importanţă. cel mai scurt,
rw vvvv^
Timpul este cam înaintat. Totuşi ie
pot realiza încă lucruri frumoase. Sint
prevederi ale chemării care pot fi în
făptuite de acum înainte. Şi e cazul
să se treacă la fapte concrete.
CXXXXXXXXXXXXXXXXXX»000CXXXXXXXXX)00C0000CXXXX500CO00C3ÍXXXXXX>GO00OLXX»00000CXXXXXXXXXXXXXXXXXXÍ00000000CXXXX))00íXXXXX)00000000000000
Proclamarea R.P. Ghlneze a Un deceniu de putere populară 'dragonului — zeul apelor care
îos-t întîmpinată în Occident cu provoacă atîtea inundaţii. Flu
profeţii sumbre. „Ghina Roşie in China viul Galben şi fluviul Ian ţi au
se va prăbuşi în curînd“ — a- fost încătuşate în diguri pe o
firmau cu certitudine ziarele oc se întinde pe o lungime de jn 1958 am vizitat, pentru pri lorlalte ţari socialiste, Pînă distanţă de mii de kilometri.
cidentale. De la acele prorociri 1.000 km. în regiunea Sinţzian. De-a iungul şi de-a laiul Chi
au trecut zece ani şi ce vedem ? In limba uigură, Taklamakan ma oară, împreună «w un grup în prezent, în China au nei s-au săpat canale de iri
In locul „prăbuşirii“, Clima cu înseamnă : Cine intră nu mai gaţie pe o lungime de mii de
noaşte o epocă de prosperitate iese. Şi într-adevăr, mulţi din de ziarişti, uzinele Sinţzian, fost construite 113 întreprin kilometri. Ghina are astăzi o
şi progres fără precedent în is tre cei ce s-au aventurat în pus suprafaţă irigată de peste
toria sa multimilenară. Dimtr-o tiul Taklamakan de-a lungul Ştiam că uzinele Sinţzian pro deri cu ajutorul U .R .S.S.; un miliard de mu, ceea ce re
ţară feudală înapoiată, ea se veacurilor nu au mai ieşit nici prezintă a treia parte din în
transformă rapid într-o ţară cu odată de acolo; i-au acoperi) duc doar fontă, dar de două zi Combinatul din Anşan a fost treaga suprafaţă irigată a lu
o industrie şi agricultură înain- pentru totdeauna valurile de &T mii.
ta tă ; dintr-o ţară sărăcită de le muncitorii începuseră să pro reconstruit şi utilat cu maşini-
îndelungata exploatare a feuda «ip. A fost o muncă grea, plină
lilor şi colonialiştilor, Ghina ducă oţel. Am aflat atunei că unelte sovietice; combinatele de perseverenţă, de curaj şi e- ANUNŢ
nouă devine o ţară cu un nivel Ciuan Hun-ciuan şi tinerii din roism. Canalul construit de ti
de trai în continuă creştere, cu brigada sa au înfruntat însă muncitorul len Tsui-tsan şi siderurgice din Uhan şi din nerii comunişti din Gansu, de
o cultură şi ştiinţă înfloritoare. neprevăzutul —¦ a u . pătruns în pildă, captează apele rîului Tiao
pustiul Taklamakan sub privirile, tovarăşii din brigada sa, deşi Bautou de asemenea au fost de la izvoare şi le poartă peste Şcoala Tehnică Comercială,Piaţa Xenopol nr. 2, Arad, ţine!
In cei zeefe ani care au tre îngrozite ale locuitorilor din munţi cale de 2.800 li ca să ude
cut de la eliberare, în Ghina s-au Sinţzian. Un an de zile a stră nu aveau experienţă tehni construite cu acelaşi utilaj şi apoi, terasă cu terasă, Orezăriile |examenul de admitere pentru anul 1 în ziua de 5 octombrie a.c. (
construit 10.000 de întreprinderi bătut brigada lui Ciuan Hun-
industriale, dintre care peste 900 ciuan nisipurile pustiului; arşi că necesară, după zile şi cu ajutorul tehnicienilor - sovie şi grădinile amenajate acolo pe ; Se pregătesc contabili pentru comerţ, industrie, trans- \
sînt întreprinderi uriaşe; în ul ţa era îngrozitoare, rezervele pantele dealurilor.
timul timp la fiecare 3 zile a de apă se împuţinau rapid ; ti nopţi de cercetări, au con tici. iport şi construcţii. s
intrat în funcţiune o întreprin nerii făceau prospecţiuni geo Anul acesta în ciuda inunda
dere mare. In prezent, industria logice cu palmele la ochi apă* struit primul cuptor de oţel. La Uhan, pe. şantierul mare ţiilor ce s-au abătut asupra oîm- Examenul constă din probe (scris şi oral) la limba romînă şi ş
se dezvoltă în toate colţurile ţă rîndu-şi vederea de lumina or-, purilor din sudul Chinei şi a Imatematică. Candidaţii pot fi din mediul urban sau rural.
rii, schimbînd înfăţişarea unor bitoare a soarelui şi nisipu Astăzi, uzina Sinţzian. are lui combinat, siderurgic, am vă secetei din numeroase regiuni, ;Candidaţii care vor să urmeze specialitatea merceologie Ia
regiunii întregi socotite înainte lu i; uneori valuri de nisip pur zeci de cuptoare noi. Ea s-a zut Tucrînd împreună specialişti ţăranii chinezi au obţinut re }şcoala din Bucureşti, vor da examenul de admitere Ia Arad, d in 1
ca inaccesibile. tate în- vîrtejuri nebune se abă- transformat intr-un mare com sovietici şi muncitori chinezi. colte cu 10 la sută, iar în unele
teau asupra lor. In aceste con binat siderurgic şi se „va., lua în Era--o zi friguroa-să de înoepUt provincii cu 20 la sută mai mari matematică şi chimie (scris şi oral).
Eliberînd poporul din robia diţii au fost descoperite zăcă curînd la întrecere cu celelalte . de iarnă. Din nori cădea o bur deoît anul trecut, socotit ca înscrierile se lac pînă în ziua examenului.
seculară a latifundiarilor, capi mintele de petrol din Taklama mari combinate ale Chinei fiind anul cu producţia cea mai
taliştilor şi colonialiştilor stră kan care au intrat de curînd niţă măruntă. Pe schelele fur ridicată din istoria Ghinei.
ini, Partidul Comunist Chinez în exploatare.
a descătuşat imensa forţă a po A A A A A A A A A A A A /nA A / W sA A A A / nalelor de mare capacitate mun Imensă ca un continent, Chi
porului de 650.000.000 de oa Intre regiunile pustii sau na este totodată o mare familie
meni. Acest popor mare, în înapoiate trezite la viaţă în a- Corespondentă ca continua totuşi fără întreru de naţionalităţi care trăiesc IPIRKOMDMUCÂT(ffiiRÎII! %
frunte cu eroica clasă muncitoa nii din urmă, trebuie menţio pere. Atunci am auzit pentru frăţeşte. Peste 60 de minorităţi
re chineză, va transforma, sub nate Mongolia Interioară brăz naţionale, însumînd 40.000.000
ochii noştri, înfăţişarea Chi dată de canale de irigaţie, de-a din Pekin prima oară, cuvintele „Sunlied locuitori populează teritoriile Uniunea raională a cooperativelor de consum Ha)eg
nei. lungul cărora iau fiinţă oraşe lao ta ka“ adică fratele cel ma sale din provinciile sudice —
noi, bazinul Taidam, din pro Iunnan şi Guansi pînă în nor
Pe Ciuan Hun-ciuan, cel care vincia Ţinhai, puţin cunoscut în re. sovietic — aşa sînt . numiţi dicul Ghirin. Exploatate crunt CU M PĂRĂ
împreună cu un grup de tineri trecut, devenit între , timp o pu în trecut, toate aceste minori
geologi a străbătut pentru pri ternică bază industrială, Tibe len Tsui-tsân şi tovarăşii săi oamenii sovietici în China. Cine tăţi naţionale sînt chemate azi ORICE CANTITĂŢI DE FÎN
ma oară nisipurile pustiului Ta tul, în care şerbii de ieri scu au anticipai cu doi ani planu va se grăbea să se urce, pe la o viaţă nouă.
klamakan, l-am întîlnit la o tură pentru totdeauna jugul ro rile întocmite de tehnicieni cu schelă, purtînd în mină un ter prin centrele de achizijie din raioanele
consfătuire ce a avut loc iarna biei şi exploatării nobililor şi la privire la dezvoltarea uzinei mos uriaş cu ceai —. pentru Dintr-o ţară importatoare, la Ha}eg şi Petroşani:
trecută la Pekin. Cineva mi l-a ma şilor latifundiari. Sinţzian, grăbind astfel începu fratele cel .mare sovietic. ,care cheremul puterilor occidentale,
arătat într-o pauza a consfă tul producţiei sale de oţel. In lucra acolo sus împreună cu China a devenit o ţară indus Sarm izegetusa, Cîrneşti,
tuirii ; stătea undeva pe un co înainte de eliberare China pro tre timp, pe întinsul Chinei s-au muncitorii chinezi. trială în plină dezvoltare, o ţară Poieni, P e ş te a n a , Pui,
ridor, la o masă joasă .chine ducea 158.000 tone de o ţe l; a- construit alte combinate siderur exportatoare de maşini. Cînd Băniţa, Petroşani etc,
zească, sorbindu-şi în linişte gice noi. La Uhan, de pildă, a Printre întreprinderile noi a- citeşti astăzi profeţiile sumbre
ceaiul verde. Nu rni-aşi fi în nul trecut a produs 8.000.000 intrat în funcţie de curînd cel părute în ultimii ani în China, ale ziarelor occidentale care au IP IL ^ m SE IFACE IIMIIEIDHmr
chipuit niciodată că omul acesta tone, iar anul acesta va produ de-al doilea furnal al unei mari 68 au fost ridicate cu ajutorul însoţit proclamarea R.P. Chi
modest şi retras, cu nimic deo ce 12.000.000 tone, adică de 75 oţelării, cu o capacitate ce de ţărilor surori’ —R.D. Germană, neze, îţi vine să zîmbeşti cu w v S A a /*
sebit de cei din jur, a dăruit de ori mai mult deoît în 1949. păşeşte pe cea a furnalelor com Polonia, Cehoslovacia, R.P. compătimire. In China a început
Chinei sute de milioane de tone paniei Walles, considerate cele Romînă, Ungaria şi Bulgaria. era socialismului, ceea ce nu au PRODUCĂ 7
de petrol. Pustiul Taklamakan mai mari din Anglia şi printre Anul acesta la lumen a fost da putut înţelege profeţii din oc Cooperativele de consum din raionul Hi.a
cele mai mari din lume. tă în folosinţă o termocentra cident.
lă cu utilaj din Romîniă şi eu cumpără
Anşanul — „Cetatea de oţel“ ajutorul specialiştilor romîni. '¦ !A‘. MUNTEAMU
a Chinei, prădată şi distrusă în Termocentrala poartă numele prin centrele lor de achiziţie Ia ma
parte de militariştii japonezi, „Prietenia chinezo-romînă“ sim- gazinele săteşti şi tîrguri: grîu, se
jefuită de 7 ori la rînd de go- bolizînd legăturile frăţeşti din cară, orz, porumb, ovăz şi cartofi.
mindanişti, a fost construită şi tre cele două popoare. De asemenea, cumpără: păsări, ouă
se dezvoltă astăzi impetuos. A- şi alte produse agro-alimentare
colo intră în luptă noi conti- Cei peste 500.000.000 de ţă
rani eliberaţi din jugul ro
gente de furnalişti. biei feudale îşi încearcă astăzi
Oamenii Chinei noi preţuiesc puterea creatoare pe pămîntul
mult prietenia şi ajutorul Chinei. După eliberare a înce
Uniunii Sovietice, şi al ce put lupta împotriva secetei şi a