Page 60 - 1959-10
P. 60
r-fsor. 4 fln8^iz^TO3ym»sft&«s«jfflqB3qasw?^r.nsKg^^ DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 1498
^ gas?^ T :< ^ - /w v w '' ^ 'n asn sw aeu a ^ ja a g
Bvwritfn
a km,2 6 7 , 0 0 0 pămfnf Sesfsjnea ordinară Puternicul @e©u al p ro p u n erilo r
a Consiliu ui Federaţiei
MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS anunţă : La 16 octom D em ocraîe Infernajionaie elice eu privire la dezarmarea
a fem eilor şi-a încheiat
brie, ora 20 (ora Moscovei), stafia automată interplanetară se lu crările generală şi fofaiă
alia la o distanţă de 267.000 km. de Pămînt. In acel moment
viteza înaintării staţiei automate interplanetare era de aproxima PRAGA 16 (Agerpres). — In HELSINKI 16 (Agerpres). — Intr-un apel a! conducerii or în prezent în lumina noii pro
tiv 1,2 km. pe secundă. seara zilei de 15 octombrie s-au TASS a n u n ţă : Propunerile gu ganizaţiei „Partizanii păcii din puneri pe care a făcut-o Ia
încheiat lucrările sesiunii ordi vernului sovietic cu' privire la Finlanda", publicat în ziarul O.N.U. primul ministru sovietic
Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor transmise pe Pămînt nare a Consiliului Federaţiei dezarmarea generală şi totală Nikita Hruşciov". Dezarmarea,
în timpul etapelor de trasmitere a datelor din 15 şi 16 octom Democrate Internaţionale a Fe care atestă în mod convingător „Kansan Uutiset", se subliniază subliniază ziarul, poate fi conce
brie a arătat că aparatajul aflat la bordul staţiei interplanetare meilor. In ultima zi s-au purtat dragostea de pace a Uniunii So posibilitatea înfăptuirii propune pută în prezent numai ca o de
funcţionează potrivit programului stabilit. Presiunea şi tempera discuţii în jurul problemei par rilor sovietice cu privire Ia de zarmare totală, adică dizolvarea
tura ia bordul staţiei se menţin în limitele mărimilor fixate. ticipării femeilor la realizarea vietice, sînt o veste minunată tuturor armatelor şi lichidarea
propunerilor sovietice de dezar pentru popoarele care doresc o zarmare, deoarece popoarelor îî tuturor bazelor, distrugerea tiT
Bateriile solare, resursele chimice de alimentaVe, aparatajul mare. Au luat cuvântul delegate pace trainică, au declarat parti s-a urît cu cursa înarmărilor şi turor bombelor atomice şl cu
ştiinţific şi de măsurat funcţionează normal. ale femeilor din Orientul apro zanii păcii din Finlanda. atmosfera „războiului rece". hidrogen, întoarcerea fa muncă
piat şi insulele Oceanului P a paşnică în oraşe şi sate a tutu
La ora 20 (ora Moscovei) staţia interplanetară se afla în cific. „Partizanii picii din Finlanda"
constelaţia Hercule, intr-un punct avînd coordonatele-ascensiu-
nea dreaptă 17 ore 15 minute 15 secunde şi declinaţia 34 grade salută rezultatele vizitei preşe
53 minute. dintelui Consiliului de Miniştri
Următoarea etapă de transmitere a datelor de pe bordul ^ al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în ror soldaţilor, ou excepţia celor
staţiei automate interplanetare va avea fcc la 17'octombrie la Aăîncirea relaţiilor dintre S.U.A. şi apropiata' vizită a pre care sînt necesari pentru men
ora 12 (ora Moscovei). şedintelui D. Eîsenhower în U- ţinerea ordinii interne în tiecare
ţară.
--------------------- Tjr--------------------- Spania franchistăşi Germanianiunea Sovietică. ţ
Conducerea centrală a organi Tocmai acum, arată „El Popu
DeclarafiiSe elogioase ale delegaţiei zaţiei „Partizanii păcii din Fin lar", cînd au apărut semne de
de specialişti am ericani care a occidentală landa" a chemat de' asemenea adevărată slăbire a încordării
vizita! centrala atom oelecirică pe toţi prietenii păcii din ţară internaţionale, există cele mai
MÜNCHEN 16 (Agerpres). ministrul de Afaceri Externe al să sprijine activ cel de-al doi mai mari posibilităţi pentru o
de lingă Moscova — Sub titlul „Madridul şi Bon Spaniei, în Germania occiden lea apel de la Stockholm al dezarmare generală.
tală, care va avea loc în viitoa Consiliului Mondial al Păcii.
MOSCOVA 16 (Agerpres). toarele centralei şi au pus nu nul se apropie tot mai mult u- rele cîtevă luni, va ti urmată şi Ziarul „Novedades" scrie că
TASS anunţă : La 15 octombrie meroase întrebaţi lucrătorilor de alte „contacte ministeriale“ Or reducerea parţială a înarmărilor
delegaţia de specialişti ameri centralei, obţinind răspunsuri nul de altul", ziarul vest-german în scopul „adâncirii relaţiilor" nu ar rezolva problema dezar
cani condusă de John Mc Cone, complete. dintre Spania franchista şi R.F. MEXICO 16 (Agerpres). — mării. Ziarul se pronunţă pen
preşedintele Comisiei americane „Süddeutsche Zeitung“ sublinia Germană. TASS anunţă : Presa mexicană tru încetarea totală a producţiei
pentru energia atomică, \ vizi In sala reactorului, oaspeţii ză într-un articol „afinităţile" acordă mare atenţie discutării
tat prima centrală aioi.ioelectri- s-au interesat în amănunt de cresc.înde dintre guvernanţii din „Nu întîmplător, se spune în de arme. Ziarul subliniază de a-
sistemul de protejare a persona cele două capitale. După cum a- articol, vizita lui Gastiella are propunerilor sovietice cu privire
rată ziarul, vizita lui Gastiella, la dezarmarea generală şi tota semenea că propunerea Uniunii
că din lume aflată în apropiere lului împotriva radiaţiilor nucle Ioc la scurt timp după primirea lă, care a început acum la Sovietice cu privire Ia dezarma
de Moscova, care funcţionează are. Gheorghi Usakov, directo Spaniei în O.E.G.E., organiza O.N.U. , rea generală şi totală este sin
fără întrerupere de peste 5 ani. rul centralei, a explicat că în „N u vom sogădiflâ ţie pentru colaborarea economi Problema dezarmării, arată ceră, deoarece U.R.S.S. are in
Oaspeţii au fost însoţiţi de Va- cci peste 5 ani nu s-a semnalat aducerea arm elor că europeană. R.F. Germană a într-un articol de fond ziarul
sili Emelianov, şeful direcţiei nici un caz de contaminare a morfis pe pămmful sprijinit activ primirea Madri „El Popular", „este examinată teresul ca „războiul rece" să ia
generale pentru folosirea er.er- vreunei persoane cu radiaţii nuc
I giei atomice de pe lingă Consi leare. Grosimea de doi metri a dului în această organizaţie. De slîrşit. ffc - ¦
liu! de Miniştri al UTR S.S. pereţilor sălii reactorului izo J a p o n ie i“ asemenea, guvernul R.F. Ger S. U. A. au pierdut în accidente
mane a făcut cunoscut că va
Timp de trei ore, specialiştii lează în mod sigur rcaciorui do
spaţiul înconjurător. sprijini primirea Spaniei în
americani au studiat utilajul şi Convorbirea însufleţită dintre TOKIO 16 (Agerpres). — N.A.T.O....“. „Este în afară de 3.471 piloţi şi 7.062 avioane militare
principiile de funcţionare ale a- TASS anunţă : Oamenii muncii orice îndoială, subliniază arti
cestuia în toate sălile şi labora- specialiştii sovietici şi cei ame din Japonia luptă împotriva a- NEW YORK 16 (^Agerpres). 3.471 de piloţi şi 7.062 avioane,
ricani a continuat in cabinetul
colul, că la rîndul lui, guver — După cum anunţa" agenţia adică mai mult deeft efectivul
Scurte ştiri ®Scurte ştiri directorului centralei, unde au duccrii de proiectile teleghidate nul spaniol sprijină politica Associated Press, potrivit date forţelor aeriene militare ale ori
fost prezentate oaspeţilor sche americane pe teritoriul Japoniei. Bonnului faţă de Răsărit", adi lor furnizate de generalul” maior cărei alte ţări capitaliste. Acci
MOSCOVA. — După cum s-a BERLIN. — După’cum trans mele unei instalaţii experimen că politica expansionistă şi re D. Caldar, din forţele militare dentele în rîndurile torţelor mi
tale create aici pentru obţinerea După cum a devonit cunoscut vizionistă faţă de ţările socia aeriene americane, din anul litare aeriene, a declarat genera
transmis prin radio de pe bor mite agenţia ADN, în decursul aburului supraîncălzit chiar în la Tokio, în legătură cu apro liste. 1950 forţele aeriene militare ale lul american, costă în medie
reactor, ceea ce constituie o nou piata sosire în Japonia a unui S.U.A. au pierdut în accidente 900 de dolari pe minut.
tate în tehnica atomică. transport de proiectile teleghi
dul goeletei amagnetic.e sovietice primei săptămîni a lunii octom Vizita s-a încheiat în labora- date, achiziţionate ín statele U-
brie peste 1.640 persoane au tre
..Zarea“ — unică în’ lume, expe cut din R.F.G. in Republica De foruî unde se efectuează lucrări nite de către Direcţia apărării Pentru unitatea de acţiune a tuturor
diţia ştiinţifică de pe bordul a- mocrată Germană. Apropiata re de regenerare a subs’antelor ra naţionale, zece sindicate afiliate forţ9elor democratice Franţa
ccstei nave efectuează în mo crutare a persoanelor născute dioactive folosite în centrală. la Uniunea muncitorilor portuari
mentul de faţă cercetări încunu în anul 1939. în rîndurile Bun- şi a funcţionarilor vamali au a- PARIS 16 (Agerpres). — In cereri de a se realiza regruparea pentru aspiraţiile care ne sînt
nate de succes în partea de nord deswehrului vest-german, arată Adresîndu-se colaboratorilct doptat în comun hofărîrea de a comune", a spus in continuare
a Oceanului Indian, intenţionînd agenţia ADN, a provocat o nouă centraiei atomoefectrice, John împiedica aducerea şi debarca ultimul timp în Franţa se accen- forţelor de stînga. Lavieile.
să facă în curînd o escală în ailuenţă de cetăţeni vest-germani Mc Cone a declarat : Vă mul rea acestor proiectile în Japonia.
portul Colombo. care ar fi urmat să recruteze. ţumim peniru generozitatea cu tuează tendinţa spre realizarea in legătură cu aceasta ziarul Trecînd Ia problemele care
care ne-aţi arătat întreaga cen „Nu vom îngădui aducerea ar preocupă în comun toate forţele
SOFIA. — In Bulgaria a fost COLOMBO. — Poliţia ceylo- trală. Am aflat multe lucruri melor morţii pe pămîntul Japo unităţii de acţiune a tuturor for- „l’Humanité" publică sub titlul de stînga, Lavielle a arătat că
pusă în funcţiune o nouă fabri neză a arestat trei călugări bu- care ne-au interesat şi, de ace niei“, se spune în declaraţia lor. „menţinerea păcii, încheierea
că de zahăr. Fabrica a fost con dişti implicaţi în asasinarea fos ea, considerăm că vizita noas Reprezentanţii sindicatelor au ţelor democratice. „Fără comunişti, stînga va mer- dramei algeriene, cooperarea in
struită după un proiect întocmit tului premier Bandanaraike. tră a fost încununată de succes. vizitat la 15 octombrie Direcţia domeniul economiei naţionale,
de specialiştii din R. D. CT. şi a apărării naţionale şi au înmînat După cum sé ştie, conducerea ge spre un eşec", răspunsurile dezarmarea generală, reforma
fost înzestrată cu utilaj fabricat DELHI. — La Delhi au înce John Mc Cone şi-a exprimat protestul împotriva introducerii fiscală sînt probleme foarte im
în R.D.G. Lucrările de construc put tratative indiano-pakistaneze satisfacţia în legătură cu faptul proiectilelor teleghidate în Japo partidului socialist (SEIO) se secretarului federal SFIO, din portante a căror rezolvare ne
ţie au durat doi ani în loc de în legătură cu litigiile dc fron că o delegaţie de oameni de nia'. cesită studierea lor în comun de
Irei cît prevedea planul. tier ă. ştiinţă sovietici în frunte cu opune cu înverşunare oricărei Landes, Henri Lavielle, la în- către toate forţele de stînga,
Vasili Emelianov va vizita pentru ca apoi să se ajungă la
S.U.A. şi va cunoaşte labora colaborărl cu Partidul Comunist trebări‘.e Puse df.Jcă,tr.e ^deraţia
toarele atomice americane. respectiva a partidului comunist.
şi cu o serie de alte organizaţii Răspunsurile la întrebarea „dacă
şi grupări democrate. In pre regruparea forţelor trebuie să
zent, în rîndul membrilor aces se facă cu toate formaţiile poli
tui partid se aud tot mai multe tice ale stîngii din Franţa, cu
excepţia comuniştilor", Lavielle
^»XXÍÍX.‘0CXXXXXX>0C0CXXX20íX!!Q0ÍXXXX^CÜGCQCLJCOD'3G30CCCÍXX i^ôCOQQGOCQtHîôQOGXJOCSXXXXÎCQCCCOiJCÔOQQOODCCOCGÔOGSOQ 1GCCCCQC !»CeOQOQCCCCCOÖQOCQr a arătat că „excluderea comu un acord în ce priveşte viitoa
niştilor ar constitui una din rele acţiuni comune” . —
In încheiere Lavielle şi-a ex
S-a anunţat că pe ordinea de Acftuni în dtscordanfă cu nod a secolului al XX-lea este în principalele cauze ale eşecului primat părerea că există toate
zi a celei de-a 14-a sesiuni a îo relaţiile internationale plin progres". unei astfel de acţiuni. Va tre posibilităţile pentru a se pune
Adunării Generale a O.N.U. au bui să vină ziua cînd noi vom capăt divizării forţelor de stîn
fost puse propunerile guvernu Cit despre scopul urmărit de ga.
lui sovietic cu privire la dezar ticluitorii „chestiunii tibetane“, conlucra pentru aceeaşi cauză,
marea generală şi totală. acesta nu este greu de înţeles.
Se vede cît de colo că ei ur -!525-
Ecoul pe care aceste istorice Este vorba de strecurarea pe de lozinci ale „războiului rece", noastre în cadrul discuţiilor. măresc înveninarea relaţiilor O înfîlnsre între reprezentanţi
propuneri l-au avut, poate fi a- ordinea de zi a Adunării Gene care să prezinte şi să susţină dintre R.P. Chineză şi celelalte organizaţilor P. S. U. G .
semuit cu puţine altele în pe rale a aşa-numitei „chestiuni aşa-zisa „problemă a Tibetului“: Aici nu mai este vorba de o ţări asiatice, intensificarea „răz
rioada postbelică. întreaga lume delegaţiile Malayei şi Irlandei. acţiune diplomatică, ci de un boiului rece" atît de urît de po şi P. S. D. din Berlin
a apreciat în mod elogios şi fap a Tibetului“. Glasurilor acestora li s-au mai amestec grosolan în treburile poare.
tul că aceste propuneri şi-au Cine sînt şi ce doresc cei ca alăturat apoi delegaţiile noii interne ale Republicii Populare BERLIN 16 (Agerpres). — rat că Partidul Social Democrat
găsit însfîrşit locul cuvenit pe Zeelande, Salvadorului şi Tai- Chineze, amestec ce face parte Prezentarea numitei chestiuni La Berlin a avut Ioc o întâlnire trebuie să-şi aducă contribuţia
ordinea de zi a O.N.U. într-o re se pronunţă pentru discuta landei. Sub presiune, aşa numi dintr-o campanie mai veche dc are şi un alt aspect care nu între reprezentanţii organizaţi !a destinderea încordării inter
perioadă favorabilă destinderii rea aşa-zisei „chestiuni a Tibe ta „chestiune a Tibetului" a in calomnii la adresa acesteia. Se poate fi scăpat din vedere : ten ilor regionale (lin Berlin ale naţionale. Aceasta, a subliniat
internaţionale, perioadă ce a în trat pe ordinea de zi. ştie nu de azi, de ieri, că Ti dinţa de a împiedica desfăşura Partidului Socialist Unit din P. Verner explică necesitatea u-
ceput odată cu vizita premieru tului" ? betul este parte integrantă a rea unei activităţi rodnice a ce Germania şi social-democraţi nor tratative între senatul vest-
lui sovietic în Statele Unite. Re Este interesant de subliniat Chinei. Dar cercurile adepte lei de-a 14-a sesiuni a Adunării din Berlinul occidental Ia care berlinez şi guvernul R. D. Ger
laţiile internaţionale n-au fost Hotărîrea de a recomanda a- momentul în care a avut loc „războiului rece“ sînt iritate de Generale, încercarea dc a abate au participat peste 100 de acti mane cu privire !a normaliza
niciodată atît de puternic influ ceastă chestiune spre discutare manevra. Se ştie că includerea faptul că guvernul R.P. Chineze atenţia acesteia de la probleme vişti şi membri ai P.S.D.G. rea situaţiei din Berlinul occi
enţate de un eveniment ca a- Adunării Generale a fost adop pe ordinea de zi a unei proble face în prezent pregătiri în ve le majore, de reală importanţă, dental, precum şi la încetarea
ceastă vizită. tată de Comitetul General sub me, şi încă a uneia suplimen derea traducerii în viaţă a unor cum ar fi cea cu privire la de După cum anunţă agenţia propagandei şi a activităţii sub
presiunea delegaţiei americane. tare, trebuie motivată de ra reforme democratice menite să zarmarea generală şi totală. De A D N , luând cuvîntul in cadrul versive desfăşurate din Berlinul
Vizita lui N. S. Hruşciov în Bineînţeles că dolegaţia ameri ţiuni importante şi urgente. Or, înlăture sălbatica orînduire scla altfel, această încercare se şi întîlnirii, P. Vcrner, primul se occidental împotriva R. D. Ger
S.U.A. şi propunerile făcute de cană a trebuit să facă mari e- vagistă, serbia, de care se cram face simţită acum în dezbaterea cretar a! organizaţiei din Mare mane.
guvernul sovietic cu privire la forturi pentru a găsi o „trom (f t â - m e n t a t â i i ponează clasele exploatatoare propunerilor sovietice. Delegatul le Berlin, af P.S.U.G., a decla
dezarmarea generală şi totală, petă“ care să ceară discutarea existente încă acolo. Iniţiatorii american în Comitetul Politic
acceptarea ca aceste propuneri „problemei tit>etane“. Intre al „chestiunea tibetană“ nu este susnumitei chestiuni se prezintă — unde se discută propunerile P o p o ru l Kenieâ c o n tin u i Suţafa ría
să fie discutate în actuala se tele trebuie spus că ea a orga recomandată de considerente de astăzi la O.N.U. în postură de sovietice — a declarat în ulti SiberGate şi in d ep en d en tä
siune a Adunării Generale, nizat o recepţie în cinstea dele ultim moment. In fapt, hotări- apărători, chipurile, ai dreptu ma şedinţă, că S.U.A. nu ştiu
creează imaginea înlăturării gaţiilor din Asia şi Africa pen rca cu privire la punerea în dis rilor omului. Ei sînt pentru per ce inspecţie şi ce control va ac CAIRO 16 (Agerpres). — spus că autorităţile colonialiste
„războiului rece" din viaţa in tru a-i fi mai uşor să exercite cuţie a acestei „probleme a fost petuarea modului de viaţă tradi cepta Uniunea Sovietică în le După cum relatează agenţiile de urmăresc intimidarea populaţiei
ternaţională, lucru cu care po presiuni asupra lor. Numai că luată cu mult înainte. Trebuia ţional, iobăgist, care dăinuie de gătură cu propria sa propune presă. Ambitho, conducătorul re care se pronunţă peniru liber
poarele sînt întrutotul de acord. unul din membrii delegaţiei fi- ales însă momentul pentru a veacuri. Nu încetează nici o cli re, cu privire la dezarmarea to prezentanţei Kenyei la Cairo, a tatea Kenyei.
lipineze, în care S.U.A. şi-a pus fi prezentată. Cel mai potrivit pă să afişeze în mod făţarnic lo tală. Apoi el a spus în conti declarat că la 20 octombrie
Aceasta reprezintă un suflu mari speranţe, dînd glas năzuin moment a fost ales în funcţie zinci cu privire la drepturile o- nuare că unele considerente, ca populaţia din Kenya va come Pentru intimidarea populaţiei
nou, caracteristic relaţiilor in ţei poporului său, raţiunii, a de modul în care urma să fie mului. problema inspecţiilor şi contro mora ziua în care peste 30.000 din nordul Kenyei au fost con
ternaţionale din ultima vreme. răspuns plin de indignare fa soluţionată altă problemă : re lului, „fac ca Statele Unite să africani au fost masacraţi de centraţi peste 3.C-00 de solda!.1.
cererea delegatului american de prezentarea R.P. Chineze în Reprezentantul ţării noastre ajungă la concluzia că o exa către colonialiştii englezi. A- Ambitho a arătat că populaţia
Este cunoscut insă că noul a prezenta „chestiunea Tibetu O.N.U. la O.N.U. a spus printre altele minare amănunţită a propunerii ceastă zi, a declarat Ambitho, clin Kenya cere lichidarea baze
în dezvoltarea sa întîmpiuă re lui“ : „Nu vrem să facem o trea în legătură cu aceasta : sovietice şi a altor propuneri va fi „ziua Kenyei“. Ei a adău lor militare străine din Kenya Şi
zistenţă din partea vechiului, din bă murdară". Intr-o declaraţie Dună ce a devenit cunoscut că trebuie să fie încredinţată nou gat că în această zi se împli punerea în libertate a lui Jomo
partea forţelor pe cale de dis făcută presei în urma convor China populară nu şi-a ocupat „Este adevărat că ne-a fost lui comitet de dezarmare alcă nesc 7 ani de cînd autorităţile Kenyatta şi a celorlalţi luptător!
pariţie. Aşa se intîmplă şi în birii cu locţiitorul şefului dele locul de drept în O.N.U. — şi dat să auzim uneori, că jugul tui! din 10 ţări asupra consti colonialiste au impus starea ex pentru independenţa ţării, în
zilele noastre în legătură cu gaţiei americane, delegatul fili- asta tot prin promovarea cu în- colonial constituie modul de via tuirii căruia am căzut de acord cepţională din Kenya. La 20 temniţaţi.
noua orientare a dezvoltării re pinez a spus printre altele : căpăţîriare a politicii de discri ţă tradiţional al unor anumite cu Uniunea Sovietică...“. octombrie, a subliniat el, popu
laţiilor internaţionale. minare şi obstrucţie — iniţia popoare, că aceste popoare sînt laţia din Kenya îşi va manifes Ambitho a făcut apel !a ţările
„...El (mister Robertson — torilor nu le-a mai fost greu să foarte fericite de acest jug şi că Dacă se ţine seama de faptul ta hotărîrea fermă de a continua din Africa şi Asia şi la toate
Iată, de pildă, că în timp ce N.R.) acţionează aşa ca şi cum aleagă momentul. Cu alte cu orice încercare de a-1 distruge că acest comitet îşi va începe lupta sa pentru cucerirea inde popoarele iubitoare de pace din
omenirea salută cu căldură pro ar participa la războiul ameri- vinte, au căutat să atace China este contrarie Cartei, contrarie activitatea abia în ianuarie pendenţei naţionale a 'ţării. lume să sprijine includerea i-
punerile sovietice şi îşi pune cano-filipinez din 1898. Se pa populară după ce s-au asigurat Declaraţiei drepturilor omului 1960, imaginea poziţiei Statelor
mari speranţe într-o rezolvare re că e prea bătrîn pentru a în că aceasta nu va fi de faţă — e-tc., etc. Acum ni se spune că Unite asupra propunerilor sovie Vorbind despre represiunile mediată a problemei Kenyei pe
unanim acceptabilă a problemei ţelege noua Asie şi noile Fili- aşa cum a arătat delegatul ţării abolirea serbiei este contrarie tice primesc un anumit contur. recente din Kenya, Ambitho a
de căpetenie — dezarmarea — pine. El mai gîndeşte, folosind Cariei, Declaraţiei drepturilor ordinea de zi a sesiunii Adună
s-au găsit si forţe care să îm noţiunile secolului colonial pe omului. Nu se poate să nu se Dezbaterile viitoare în Comi
piedice dezvoltarea dorită a re cale de dispariţie...“. tetul - Politic îşi vor spune cu- rii Generale a O.N.U.
laţiilor, care să învenineze ceea observe că filozofia occidentală vîntul.
cc întreaga lume doreşte din In cele din urmă, după mari
inimă să se dezvolte. eforturi, s-au găsit şi purtători C. ARMEAN
Redacfia şi administraţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9. Telefon: |S 8 |I8 9 | 75. Taxa plătiiâ in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .U .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,1 Mai“ - Deva