Page 61 - 1959-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VAl
'mu! socialis
Duminică 18 octombrie 1959
Anul Xî Nr. 1499
In contul anului 1960 IN CINSTEA ZIEEI DE 7 NOIEMBRIE
Muncind cu simţ barza, începînd cu Pentru a-şi realiza
de răspundere, folo­ data de 1 octombrie însă angajamentul
sind din plin cele a.c., lucrează în con­ de 1.500.000 lei
480 minute de lucru, tul anului 1960, si-
aplicînd numeroase­ tuîndu-se astfel prin­ economii pînă Ia
le inovaţii şi raţio­ sfîrşitul anului, co­
nalizări propuse de
muncitori, economi­ tre întreprinderile lectivul de muncito­
sind însemnate can­
tităţi de materiale, fruntaşe pe trust. ri, tehnicieni şi in­
carburanţi şi lubre-
Muncitorii, ingine­ gineri de la Atelie­
fianţi, colectivul de rii şi tehnicienii de rele centrale Gura-
la această întreprin­ barza, va trebui să
muncă de la Atelie­ dere au realizat pî-
nă în prezent şi eco­ muncească pe viitor
rele Centrale Gura- cu efort sporit.
nomii ce se ridică la OSWALD ZATOSCH1L
peste 906.000 lei. corespondent
ip p li
JmM
M " ! p |l
Tîndru! lacob
M ateica lucrează
la secţia cazange-
tie a Atelierelor
C.F.R. Sm ieria. El
işi depăşeşte in
fiecare lună nor­
m a in m edie cu
5— 10 la sută, dind utilizare a cuptoarelor. In prima jumătate a lunii acesteia,,
in acelaşi tim p de pildă, oţelarii de la cuptorul nr. 1 au realizat zilnic în<
lucru de bună că­ ^ medie pe fiecare m.p. vatră de cuptor cu 0,55 tone oţel ma!<ţ
liiale. In plus, la ­ mult decît prevedea indicile pl an !ficat, iar la cuptorul nr. 4
cob M ateica este
şi un bun elev la
liceul seral din
Sm ieria ( clasa
V lII-a).
IN C L IŞ E U : Ti-
nărui lacob Ma­
teica la locul de
muncă.
Seară de muzică clasică rusă şi sovietică
Simbătă după-amiază, la clu­ s-au făcut prezentări scurte des­
bul minier din Lupeni a avut pre viaţa şi opera compozito­
loc în cadrul „Lunii prieteniei rului respectiv precum şi des­
romino-sovietice", o seară de pre condiţiile in care au fost
muzică clasică rusă şi sovieti­ create operele muzicale. De a-
că, muzică imprimată pe discuri. semenea, s-a vorbit despre me­
Înaintea audierii fiecărui disc, sajul operelor audiate.
Emisiune la stafia de radioficare
Emisiunea de simbătă după- tică“, apoi a fost transmis arti-
colul „Tehnica sovietică în aju-
amiază a staţiei de radioficare toml mmei p etrila^
din Petrila a fost în întregime
închinată prieteniei romîno- In continuarea emisiunii s-a
sovietice. In prima parte a emi­ difuzat muzică sovietică ceru­
siunii a fost prezentat reporta­ tă de ascultători.
jul: „Viziiind Uniunea Sovie-
Bogaf program ia Fiii ala societăjii ştiinfelor 1
medicale din Petroşani
) nedoreni interesează deopotrivă
Cu prilejul „Lunii prieteniei toricul pediatriei sovietice" de
romino-sovietice“, Filiala so­ către dr. V. Ionică. In următoa­
cietăţii ştiinţelor medicale din rele zile, referate pe diferite al­
Petroşani şi-a întocmit un bo­ te teme vor fi prezentate de dr.
gat program pe baza căruia se C. Lepădata, dr. V. Maioreseu,
va face o largă popularizare a
realizărilor dobindite de medi­ dr. N. Popescu şi sora Zenaida
cina sovietică. In ziua de 19 oc­ Stan. Expuneri de acest fel vor
tombrie, va avea loc în Petro­ mai fi organizate şi la Petrila,
şani, expunerea referatului „Is- Aninoasa, Lupeni şi Vulcan.
Simpozion pe teme istorice şi filologice
Ieri, în sala de festivităţi a rea ştiinţelor istorice şi filolo­
liceului „Decebal“ din Deva a gice în U.R.S.S. şi colaborarea
avut loc un simpozion organi­ romîno-sovietică in domeniul
zat de Consiliul orăşenesc ştiinţelor istorice şi filologice.
A.R.L.U.S. Deva, în colaborare
cu colectivul Muzeului regio­ Simpozionul s-a bucurat de
nal Deva pe tema „Dezvolta­ un deosebit succes.
Ciclu de conferinfe
In cadrul „Lunii prieteniei în alte localităţi au fost ţinute
romino-sovietice, în această săp- conferinţele „Industria car­
tămînă a fost organizat la Brad boniferă in U.R.S.S. şi dezvol­
un ciclu de conferinţe despre tarea ei în anii septenalului"
realizările obţinute pînă în pre­ „Avîntul industriei construc­
zent în Uniunea Sovietică şi toare de maşini" şi „Dezvolta­
perspectivele ce le oferă planul rea republicilor unionale în ca­
drul septenalului“.
septenal. Astfel, la Atelierele
centrale Gurabarza, la Ţebea şi
Expunere despre marele biolog Miciurin
In ziua de 15 octombrie a nizată de Consiliul raional
avui loc în sala bibliotecii ra­ A.R.L.U.S. în colaborare cu co­
ionale din Alba Iulia o expu­ lectivul bibliotecii raionale Al­
nere despre „Miciurin", părin­ ba Iulia. Fiind bine întocmită
tele biologiei materialiste crea­ şi documentată, expunerea s-a
toare“. Conferinţa a fost orga­ bucurat de un meritat succes.
Pentru scurtarea termenului
de dare în folosinţă a bateriei
a Ill-a de cocs
4 pagini 20 bani C ocsarii Combinatului side­ propriu-zisă încă din 15 august. dinţe operative în care se anali­
rurgic Hunedoara aşteaptă Deci sarcina lor principală a zează activitatea din ziua pre­
cu multă nerăbdare intrarea în fost realizată. Au atacat înainte cedentă şi se discută sarcinile
funcţiune a bateriei a IIl-a de de termenul prevăzut lucrările pentru ziua respectivă.
cocs. De altfel, colectivele de de înzidire a platformei de de­
muncă ale şantierului nr. 1 con­ servire şi focarele provizorii in­ Acelaşi interes se poate obser­
va şi Ia constructori. Nici la ei
nu lipsesc graficele de execuţie,
şedinţele operative şi măsurile.
Ceea ce mai lasă încă de dorit
este disciplina muncii pe şan­
tier. Sînt frecvente cazurile de
absenţe nemotivate şi de părăsi­
rea locului de muncă în timpul
serviciului fără motive înteme­
iate.
Biroul organizaţiei de bază şi
conducerea şantierului trebuie
să se ocupe îndeaproape de a-
ceastă problemă. Eforturile agi­
tatorilor şi ale tuturor comuniş­
Prin aplicarea meiodelor sovietice tilor să fie îndreptate în direc­
ţia întăririi disciplinei pe şan­
Colectivul oţelăriei Martin nr. 1 de la Combinatul side­ tier. Aceasta cu atît mai mult,
rurgic Hunedoara, desiăşurînd larg întrecerea socialis-1 cu cit lucrările se cer a îi exe­
tă în cinstea zilei de 7 Noiembrie, a înregistrat un nou suc­ cutate în termen scurt.
Atît constructorii cit şi mon-
ces. In ziua de 16 octombrie, topitorii de la această oţelăriei tatorii trebuie să ia tente măsu­
>au elaborat cea de-a 22-a mie tonă de oţel dat peste plan de< rile pentru a face astfel ca în­
-la începutul anului.
călzirea bateriei să înceapă cît
Succesul oţelariior se daforeşte aplicării cu pricepere a' mai curind. Cocsarii o aşteaptă.
'metodei sovietice Matulineţ de elaborare a şarjelor rapide. In-' *
1tre 1 ianuarie şi 16 octombrie, topitorii de la oţelăria nr. 1 auj Ş antierul 1 construcţii a mal
'elaborat 572 şarje rapide. Brigăzile de oţelari din schimbul ti­ atacat de curînd lucrările
neretului au elaborat de la începutul anului 188 de şarje ra-^ bateriei a lV-a de cocs. Funda­
1pide şi au produs cu 7.485 tone de oţel mai mult decît era pla­ ţia propriu-zisă este deja termi­
nată. Au fost executate în pro­
nificat. porţie ele 60 la sută canalele de
!um de sub baterie. Pentru
terminarea înzidirii acestora din
urmă însă, lipseşte o bună par­
Pe fiecare m.p. vatră de cuptor, te din cărămida necesară.
o producţie sporită de oţel
Serviciul de aprovizionare al
Î.C.S.H. trebuie să se îngrijeas­
aralel cu scurtarea timpului de elaborare a şarjelor, to­ că de procurarea ei în termen
pitorii s-au preocupat intens şi de creşterea indicilor de< cît mai scurt. Se impune aceasta
pentru a se putea termina lucră­
rile de înzidire atîta timp cît
vremea este încă bună.
GH. COMŞUŢA
indici le planificat pe m.p. vatră de cuptor a fost depăşit zilnici
în medie cu 0,45 tone de oţel. La com binatul siderurgic Hune doarn se ridică construcţiile bateriilor
a IlI-a şi a IV-a de cocs.
Printre brigăzile şi echipele de oţelari care se remarcă c u ’
cele mai de seamă realizări în acţiunea de elaborare a şarje-^ IN C L IŞ E U : Vedere generală de pe şantierul celor două baterii.
lor rapide şi de sporire a indicilor de utilizare se numără şi,
cele conduse de prim-topitorii Constantin Mogonea, Jescu Sil­
vestru şi alţii.
j Noi cadre medicale
strucţii şi şantierului nr. 1 mon­ terioare. Le-a mai rămas de e- în regiunea noastră
taj din cadrul Î.C.S.H. trebuiau
Minerii de îa Ţebea să le-o predea încă din 10 sep­ xecutat doar unele lucrări auxi­ Zilele trecute promoţia de medici
tembrie a.c. Dar în urma unei liare pentru încălzire: cuptoare, absolvenţi ai Institutelor medico-far-
verificări amănunţite a utilajului maceutice din Bucureşti, Cluj, Timi­
C u prilejul unei consfătuiri de producţie, care a avut loc; livrat de către uzina „23 Au­ grătare în interiorul bateriei etc., şoara, Iaşi şi Tg. Mureş din acest an,
zilele trecute, minerii de la Ţebea au făcut analiza acti­ gust“ din Capitală, s-a consta­ care vor fi atacaje după ce mon- repartizaţi în regiunea noastră, au fost
vităţii depuse în perioada 1 ianuarie — 1 octombrie a.c., pri-, plasaţi în cadrul circumscripţiilor sa­
vind realizarea de economii. Bilanţul muncii lor este deosebit^ tatorii Ie vor deschide front de nitare. Au fost plasaţi astfel un nu­
>de valoros. Suma de 385.000 Iei, pe care s-au angajat s-o rea­ lucru. măr de 104 absolvenţi ai LM.F. La
lizeze în cursul anului curent, a fost de mult depăşită. La sfîr-, plasare s-a ţinut seama de mediile la
îşitul celor 9 luni, minerii de aici raportează obţinerea a< tat că o bună parte din ei nu Cît priveşte pe montatori, ei învăţătură din cei 6 ani de studii şi
692.000 lei economii la preţul de cost. corespundea proiectului. Din a- au montat piesele staţiilor de examenul de stat, de cei căsătoriţi şi
ceastă cauză, lucrările de mon­ concasare fină şi brută, care au cu copii. Repartizarea noilor cadre s-e
In urma acestor realizări şi în urma unui studiu asupra' taj au stagnat pînă la primirea făcut de o comisie care ă consultat
,posibilităţilor ce mai există pentru reducerea preţului de cost al, unor noi utilaje şi selecţionarea intrat deja în rodaj. La bateria pe fiecare medic în parte.
cărbunelui, colectivul de muncă de la această mină şi-a sporit< definitivă a celor existente. IlI-a au început de acum lucră­
rile de montaj pe toate frontu­ Astfel, cei 104 medici, noi absol­
nga jamentul la 800.000 lei. Acum utilajele au început să rile. Şi. pentru ca lucrurile să venţi ai I.M.F., au fost repartizaţi, 19
Succese valoroase au fost dobîndite şi în ceea ce priveşte! sosească, lucrul a început din meargă din plin s-a întocmii un ca stagiari în spitalele din centrele
nou pe toate fronturile. plan de măsuri pe obiective, cu
’sporirea producţiei de cărbune. De la începutul anului şi pîna termene de execuţie bine preci­
.acum. minerii de la Ţebea au livrat patriei mai bine de 3.300, Constructorii au terminat cu zate. In plus, zilnic se ţin şe-
tone de cărbune, ceea ce reprezintă depăşirea angajamentului, lucrările de înzidire a bateriei
’anual cu 700 tone. Atente deosebite se cuvin echipelor condu-<
se de Nicolae Lăzăruţ, Căsălean Roman lui Urs şi Victor! -bh-
,Prundaru.
La Combinatul siderurgic Hunedoara industriale, 49 în circumscripţiile sani­
Apropierea zilei de 7 Noiembrie constituie pentru colectivul;
de aici un nou prilej de intensificare a eforturilor. .Minerii de< tare rurale, 7 stomatologi în mediul
'la Ţebea sînt hotărîţi să cinstească această măreaţă sărbătoare!
cu alte realizări în lupta pentru sporirea şi ieftinirea producţiei] Se aplică înviaţă cele învăţateurban (centrele industriale), 17 farma­
de cărbune. cişti în mediul urban şi 12 tehnicieni
de la siderurgiştiisovietici I (absolvenţi fără examenul de stat)
în spitafble urbane.
In urmă cu aproape un an, la rurgice hunedorene în Uniu­ O serie de circumscripţii sinitare
Hunedoara a fost dat în func­ nea Sovietică au împărtăşit cu rurale ca cele din Vorţa, raionul Ilia*
_A a / V ^ ţiune încă un mare agregat si­ dragoste tovarăşilor lor de muncă Bulzeşfi şi Bucureşci, raionul“ Brad,
derurgic — laminorul Bluming, ALmaş, raionul Orăştie, care nu au
LA HUNEDOARA construit cu ajutorul lelmic al din cele învăţate de ei. In pre­ avut pînă acum cadre medicale cu ca­
Uniunii Sovietice. Cei care au zent laminorul Bluming din Hu­ lificare superioară, au fost ccmplec-’
trecut să deservească lamino­ nedoara lucrează din plin, iar tate.
rul — muncitori cu îndelungată colectivul său este hotărît să o-
cupe un loc de frunte în între­ De menţionat este faptul că în mo­
practică in producţie veniţi din cerea ce se desfăşoară Intre mentul de faţă, toate circumscripţiile
diferite întreprinderi ale indus­ siderurgiştii combinatului. sanitare din regiunea noastră sînt în:
Nici un leu locaţie triei noastre siderurgice său ti­ cadrate cu personal calificat conform
neri proaspăt ieşiţi din şcolile Şi in alte locuri de muncă normativelor Ministerului Sănătăţii.
profesionale de ucenici au fost din Combinatul siderurgic Hu­
întrecerea siderurgiştilor hu- concrete pentru a se lichida lo­ foarte bucuroşi să capete noi nedoara, ca de pildă, la fur­ IN NUMĂRUL DE AZ!
caţiile ce se plătesc pentru ne- cunoştinţe de la muncitorii, in­ nale şi oţelării, lucrează mulţi
şi pe ceferişti. Ei au hotărît să descărcarea la timp a vagoane­ ginerii şi tehnicienii care s-au muncitori care au învăţat de la
le dea tot sprijinul pentru a ob­ lor. Numeroşi ceferişti de la înapoiat anul acesta de la spe­ siderurgiştii sovietici cum să
ţine o producţie sporită de me­ complexul Simeria au muncit' cializare din Uniunea Sovieti­ lupte pentru sporirea producţiei 0 Munca de instruire şi e-
tal, printr-o mai bună organi­ voluntar în combinat pentru a că. Muncitorul Vasile Zăvălaş, de metal. Metodele de muncă
zare a transporturilor feroviare pune la punct instalaţiile fero­ inginerul Vasile Văzdăuţean şi folosite de maistruI oţelar Şte­ ducare a elevilor trebuie să
uzinale. La „marţea feroviaru­ viare. Ca urmare a măsurilor alţii din grupul celor 21 de si- fan Tripşa, Erou al Muncii So­
lui“, care are loc regulat la Hu­ derurgişti care s-au specializai cialiste, care s-a înapoiat anul stea în centrul preocupării co­
nedoara, s-au stabilit măsuri luate, în lunile august şi sep­ în deservirea agregatelor side- trecut de ta specializare din U-
niunea Sovietică, sînt acum cu­ muniştilor (pag. 2-a) ;
tembrie nu s-a mai plătit nici un noscute şi aplicate de mulţi o-
ţelari hunedoreni. 0 La Bluming, proEfîema
leu locaţie.
ridicării gradului de califica­
-GÎ3~â9-
re este încă actuală
(pag. 3-a) ;
® Un simbol al prieteniei
şi colaborării economice so-
vieto-indiene (pag. 4-a) ;
lîn dar al poporului rom în
Sigîliul crucişătorului „Potemkin" a fost remis
Muzeului maritim militar din Leningrad
/ \ ~J < 1i—J\ t u~l ». f . t . t . ><ţ
; LENINGRAD (Agerpres). — TASS anunţă: La 15 octom­
brie, un reprezentant al ambasadei Republicii Populare Ro-
mîne a transmis în dar Muzeului maritim militar central din
Leningrad, sigiliu! legendarei nave revoluţionare — crucişă­
torul „Potenîkin“. ;
După cum se ştie, marinarii de pe crucişătorul „Potem­
kin“ s-au răsculat între Î4 şi 24 iunie 1905. Conducerea cru­
cişătorului, neavînd posibilitatea să continue lupta din cauza
lipsei de cărbune, apă şi alimente, a predat la 25 iunie cruci­
şătorul autorităţilor romîne de la Constanţa.
Sigiliul masiv din oţel al crucişătorului a fost păstrat de
o rudă a scriitorului progresist romîn Eugeniu Botez (.lean
v4 "^M < Bart). Scriitorul l-a primit ca amintire în 190B de la Afanasi
f Afatiusenko, conducătorul Comitetului revoluţionar de pe cru-
. — ¦, ¦ .v.v. S cişătorul „Potemkin“. Sigiliul a fost achiziţionat de Aluzeul de
P entru tinerii m in eri dc !a ex ploalarca A ninoasa s-a co n stru it şi d a t in fo lo sin ţă căm inul m un cito resc L Istorie a Partidului Muncitoresc Romîn în septembrie 1956, şi
„23 A u g u st“ ou o capacitate de 60 cam ere. C ăm inul dispune de Io! con !crini.
> prin hotărîrea C.C. al P.M.R., a fost oferit în dar Muzeului
IN C L IŞ E U : C ăm inul m uncite rcsc „23 A ugust“ din Aninoasa.
maritim militar din Leningrad.