Page 62 - 1959-10

Pag. 2
nea d e Instruire şi
pilor trebuie să
ireocupărilor eo
îndrumarea procesului de in­
struire şi educare comunistă a
elevilor este una din principa­
lele sarcini ale organizaţiilor de
partid din şcolile de toate gra­
dele. De felul cum comuniştii
veghează la puritatea politică şi
ideologică a educaţiei ce o pri­
mesc copiii oamenilor muncii,
de felul cum îndrumă ei proce­
sul de învăţămînt, depinde în
cea mai mare măsură creşterea
unei generaţii sănătoase, devo­
tate cu trup şi suflet cauzei par­
tidului, cauzei construirii socie­
tăţii socialiste.
Dat fiind însemnătatea deose­
bită a acestei sarcini, este şl
normal ca în adunările de dări
de seamă şi alegerea noilor or­
gane conducătoare ale organiza­
ţiilor de partid din şcoli, pro­
blema instruirii şi edupării ele­
vilor să ocupe un loc de frunte.
La adunarea de alegeri de la
Şcoala medie din Hunedoara,
deşi nu s-a acordat toată aten­
ţia acestei importante probleme,
totuşi, atît darea de seamă cît
şi discuţiile care au urmat (cu
unele excepţii), au căutat să dez­
bată felul cum cadrele didactice
şi în primul rînd comuniştii, se
ocupă de îndrumarea procesului
înstructiv-educativ al elevilor şl
să propună măsuri pentru îm­
bunătăţirea muncii în această
direcţie. In anul şcolar Î958—
1959, deşi au existat unele greu­
tăţi şi lipsuri care au dăunat
instruirii elevilor (unele clase
au fost mai mari de 40 elevi),
totuşi, datorită muncii cadrelor
didactice, în frunte cu comuniş­
tii, parte dintre aceste greutăţi
au fost înlăturate. De altfel, a-
cest lucru îl dovedeşte şi faptul
că în anul şcolar trecut au pro­
movat 1.027 din cei 1.086 elevi
care au frecventat şcoala.
In consiliile pedagogice s-au
dezbătut unele probleme privind
cunoaşterea psihologică a elevi­
lor, popularizarea metodelor di­
dactice bune, măsurile ce trebuie
luate pentru ca elevii să nu ră-
mînă în urmă cu pregătirea ma­
teriei predate, legătura dintre
părinţi şi şcoală etc. Sub îngri­
jirea direcţiunii şcolii şi din ini­
ţiativa biroului organizaţiei de
bază, s-au organizat ore de con­
sultaţii pentru elevii mai slabi,
vizite ale diriguiţilor la domi­
ciliu! elevilor, şedinţe cu părin­
ţii şi altele.
Hste regretabil însă faptul că
atit darea de seamă cît şi discu­
ţiile care au urmat, nu au apro­
fundat suficient problema in­
struirii temeinice a elevilor. S-a
arătat în darea de seamă că la
începutul anului şcolar 1958—
1959 au fost create comisii me-
Todor Poienaru lucrează ca arcu-
rar la secţia I I -a va g o a n e S im e ria
— Triaj. Intr-o zi, s-a glndit om ul că
i-ar prinde bine un concediu de vreo
două zile, fie chiar şi m edical, mai
ales că avea treburi pe acasă (lo­
cuieşte în Ilia).
Z is şi fă c u t! D im ineaţa a v e n ii la pădure să aducă nişte lem ne. V ed eţi'
lucru ca toţi m uncitorii. M ai tirziu,
însă, şi-a a m intit că trebuie să-l doa­
ră un picior. A dai fuga la doctor.
Pină aproape de
dispensar a m ers
bine. De-acolo a
început însă să
şchiopăteze. Doc­
torii l-au consul­
tai, dar nu i-au
găsit nim ic.
— N-ai nim ic
tovarăşe !
Todor Poienaru
a sărit ca ars. A
uitat de picior.
— Păi, dum neavoastră sinteti doc­
tori ? Acesta-i tratam ent ? Aşa pro­ cediu... restul nu m ă interesează.
cedaţi cu m uncitorii'?
Pină la urm ă, i s-a dai un conce­ f i a ; a fo st dat lipsă de la serviciu, ,
diu m edical de două zile. A u anun­ i s-a reţinut salariul şi nu i s-a p lă - 1
ţat insă com itetul sindical de între­ tit ajutorul de boală.
prindere despre „boala" lui Poienaru¦ La gazetele de perele de la S i- 1
A doua zi, cîfiva tovarăşi din co­ m eria— Triaj şi în şedinţele sindica- <
m itetul de întreprindere se aflau pe le, num ele lu i Todor P oienaru şi fa p ­
. strada Ştefan cel Mare din Ilia, in
\ dreptul casei lui Poienaru.
C in d
\ să intre in curte, ii intim p ină soţia
ţ lui P oienaru:
some ip a ire
Adunarea de dare de
seamă şi alegeri
a noului organ de partid
ia Şcoala medie
din Hunedoara
todice în vederea unui larg
schimb de experienţă între pro­
fesori privind metodele cele mai
bune de predare a lecţiilor, de
verificare a cunoştinţelor elevi­
lor, de notare a răspunsurilor
etc. Dar nici darea de seamă
nici discuţiile n-au criticat fap­
tul că aceste comisii metodice
s-au născut mai mult moarte,
că activitatea lor n-a trecut mai
departe de constituire. De ase­
menea, în ce priveşte politehni-
zarea învăţămîntului au fost pu­
ţini membri ai organizaţiei de
bază de la Şcoala medie din Hu­
nedoara care au criticat faptul
că unii maiştrii lipsesc nemoti-
vat de la orele de atelier, adtt-
cînd prejudicii practicii elevilor.
Doar tov. C. Tempeanu, candi­
dat de partid, şi Augustin Tîn-
dău, directorul şcolii, au fost
mai aproape de principala temă
pusă în discuţie, au criticat une
le fenomene negative din muti­
ca cadrelor didactice «n proce­
sul de instruire al elevilor.
Paralel cu dezbaterea proble­
melor privind procesul de învă­
ţătură, în adunarea generală de
dare de seamă şi alegeri a or
ganizaţiei de bază de la Şcoa­
la medie din Hunedoara, s-a dis­
cutat şi felul cum profesorii
membri de partid şi celelalte ca­
dre didactice, precum şi orga­
nizaţiile de pionieri şi U.T./Vl.
şi-au îndeplinii sarcinile privind
educarea comunistă a elevilor.
In cursul anului trecut la şcoa­
la medie au funcţionat 8 cercuri
politice „Să ne cunoaştem pa­
tria“, s-au ţinut o seamă de
informări politice cu elevii în
orele de diriginţie, s-au ţinut
conferinţe lunare asupra situa­
ţiei internaţionale etc. De ase­
menea, darea de seamă a ară­
tat că pionierii au ţinut adună­
rile de detaşament axate pe te­
me educative, s-au organizat în-
tîlniri ale pionierilor cu munci­
tori fruntaşi în producţie. Pen­
tru folosirea în mod educativ a
timpului liber, s-au organizat cî-
teva manifestări cultural-artis-
tice.
Discuţiile care au urmat da­
rea de seamă, s-au axat prin­
tre altele şi pe această proble­
mă. Tov. S. Cara a arătat în
cuvîntul său că deşi s-au orga­
nizat unele manifestări cultural-
artistice şi că în general există
o preocupare pentru o activita-
— Pe cine căutaţi?
— Pe Poienaru Todor.
— A ţi venii cam tirziu — le răs­
punse fem eia. Tudorică al m eu a '
plecat de azi dim ineaţă cu carul
dum neavoastră, vine Iarna...
— Păi, piciorul ?...
— Care picior?
— P icio ru l b o ln a v. Ce, n>u-l m a i y
doare ?
N u-t doare şi
nici nu l-a du­
rut.
Se vede treaba
că Tudorică nu-i
spusese soţiei des­
pre felul cum a a - 1
ajuns să obţină
cele două zile d e '
concediu.
Clnd s-a întors
de la pădure, ne­
vasta i-a povestii cele intiinplate.
— Ce se bagă ăia ? Eu am c o n -,
N um ai că „ăia" au an u n ţa t sec- 1
ta sa sin i des pom enile.
SABIN MUNTEANU
corespondent
DRU MÜL SO CIALISM U LU I
te educativă intensă, totuşi, ceea
ce s-a făcut n-a fost suficient.
El a arătat că discipuna în rîn-
dul elevilor nu este încă la înăl­
ţimea cuvenită, că elevii n-au
fost suficient antrenaţi în activi­
tăţi cu caracter patriotic etc.
De asemenea, tov. Augustin Ţîn-
dău, directorul şcolii, a arătat
că deşi s-a hotărît ţinerea unor
lecţii model la învăţămîntuf po­
litic al elevilor,'aceslea au fost
de mai multe ori amînate ca
pînă la urmă să se renunţe com­
plect la ele.
Trebuie remarcat însă faptul
că nici pe această problemă dis­
cuţiile n-au fost suficient de
combative, n-au aprofundat te­
meinic felul cum se desfăşoară
procesul de educare comunistă
a elevilor. Din partea profesori­
lor şi învăţătorilor comunişti se
aşteaptă mai multă putere de a-
naliză a situaţiei, mai mult cu­
raj în criticarea lipsurilor, mai
multe propuneri în vederea îm­
bunătăţirii muncii în această di­
recţie. Trebuie, arătat că lipsu­
rile care s-au manifestat în pro­
cesul Înstructiv-educativ al ele­
vilor, se datoresc în bună mă­
sură biroului organizaţiei de ba­
ză care a analizat de puţine ori
felul cum îşi îndeplineşte acea­
stă sarcină direcţiunea şcolii şi
întreg corpul didactic. De ase­
menea, biroul organizaţiei de
bază n-a îndrumat în perma­
nenţă organizaţia U.T.M., nu
i-a controlat suficient activitatea
din care cauză antrenarea elevi­
lor în activităţi cu caracter pa­
triotic n-a fost o preocupare im­
portantă n comitetului IJ.T. M.
al şcolii.
Adunarea de dare de seamă
şi alegeri a ales, în noul birou
tovarăşi cu dragoste de muncă,
hotărîţi să contribuie din plin
la lichidarea lipsurilor ce s-au
manifestat şi la îmbunătăţirea
procesului înstructiv-educativ a!
elevilor. Sprijinit de toţi comu­
niştii organizaţiei de bază, pu-
nînd în aplicare hotărîrea adop­
tată cu prilejul alegerii, noul bi­
rou va putea s'ă înfăptuiască lu­
cruri mari. Este riecesâr ca în
viitor, nou! birou să-şi îndrepte
mai mult atenţia spre îndruma­
rea zi de zi a procesului de in­
struire şi educare a elevilor, să
organizeze mai temeinic activi­
tatea comuniştilor şi a întregu­
lui corp didactic în această di­
recţie.
UH. PAVEL
indicii de plan
Deşi mic, colectivul turnătoriei de
tuburi din cadrul Combinatului side­
rurgic Hunedoara a înregistrat rea­
lizări pe lingă care nu se poate trece
uşor cu vederea. Este de ajuns să
arunci o privire în carnetul de evi­
denţă al maistrului principat, Alexan­
dru Balint, pentru a te convinge că fiecare zl.
cele afirmate sînt pe deplin justificate. Un factor de seamă, care a făcut
Economiile la preţul de cost înregis­ ca realizările din anul acesta să spo­
trate de la începutul anului şi pînă la rească, a fost trecerea la folosirea din
data de 1 septembrie depăşesc suma
de 270.000 lei ; cifra de rebuturi a
fost redusă lună de lună sub cea pla­
nificată ; productivitatea muncii a fost
sporită în fiecare lună cu 10—30 La
la •
sută, iar producţia cu 9—24 la sută.
Dacă la toate acestea se mai adau­
gă faptul că anul trecut secţia tuburi
se număra printre secţiile cu cele inai
multe rebuturi din combinat, că în cî-
teva luni producţia şi productivitatea
muncii au fost sub cele planificate,
încerci involuntar un sentiment de ad­
miraţie faţă de munca acestor oa­
meni.
Dar să vedem care au fost factorii
principali care au dus la obţinerea
unor asemenea realizări.
Cu ocazia alegerilor din anul trecut
comuniştii au ridicat şi discutat pro­
blema îndeplinirii ritmice a pianului
de producţie pe anul 1959 şi a obţine­
rii unei cotituri radicale în reducerea
procentului de rebuturi. Mai concret,
ei şi-au propus cu această ocazie să rea întregii mase de muncitori şi tra­
îndeplinească planul de producţie pe duse în viaţă la termenele fixate, a
anu! 1959 în 11 luni, să reducă pro­ fost faptul că la începutul fiecărei şe­
centul de rebuturi la 6 la sută faţă
de 8.2 la sută cit este admis şi să spo­
rească productivitatea muncii cu 4 la
sută faţă de cea a anului 1958.
Pentru aceasta, fiecărui membru de
partid i s-a trasat sarcina de a fi un
agitator neobosit la locul săli de mun­
că. de a explica oamenilor cum tre­
buie să lucreze pentru a obţine cele
mai bune rezultate Au fost reorga­
nizate o parte din brigăzi, în special
cele de la turnare. Locurile grele de
¦ P rintre echipele frun-
Ltaşe din cadrul gru-
>pului I de şantiere De-
<¦va al T .R .C .L .H se
num ără şi echipa de
dulgheri condusă de Andrei Kloss.
O rg m izin d u -şi bine m unca, echipa
v îşi depăşeşte norm a lunară cu 15—
) 20 la su tă.
IN C L IŞ E U : Tov. Andrei Kloss,
< M alei Feierabend, Aurel Moise,
? M atei Sazer, loan M üller şi Cheor-
^ ghe H enrik, m em b ri ai acestei e-
\chipe.
Să se amenajeze scena
căminului cultural
Zilele acestea cadrele didactice
de la Şcoala medie din Simeria
au prezentat la căminul cul­
tural din Simeria Veche come­
dia „O zi de odihnă“ a cunos­
cutului scriitor sovietic V. Ka-
taev. Spectacolul s-a bucurat de
mult succes.
Dacă spectatorii au rămas
mulţumiţi, artiştii amatori ( ca­
drele didactice din Simeria) au
intimpinat greutăţi mari in mon­
tarea acestui spectacol, greutăţi ta
care, de fapt, nu s-au aşteptat:
scena căminului cultural din S i­
meria Veche are pe jos ciment,
in tavan şi in per?ţii împrej­
muitori nu se află nici un fel
de dispozitive cu ajutorul că­
rora să se poată consolida de­
corul şi culisele şi, culmea,-a-
ceastă scenă nici pină azi nu
are instalaţie electrică.
Colectiviştii din Simeria Ve­
che (sat electrificat) nu trebuie
să treacă cu vederea aceste ne­
ajunsuri, mai ales că podirea
scenei, montarea citorva s c o a b e
sau belciuge pe scenă şi insta­
larea unui bec, nu constituie
greutăţi ce nu se pot rezolva.
F. TULCAN
muncă au fost încredinţate echipelor
de tineret cum sînt cele conduse de
Mihai şi llie Spătaru, de Dumitru Rusu
etc. Ele au obţinut realizări minunate.
Pentru a se ajunge la o reducere
simţitoare a rebuturilor s-a trecut la
ţinerea unei evidenţe stricte a lor, în
plin a întregii capacităţi de produc­
ţie. Nu se ţine nici o cochilă în re­
zervă ; toate lucrează,
In anul trecut, agregatele au stag­
nat de multe ori din cauză că nu exis­
ta o revizie planificată. Ele se revlzu-
iau şi se reparau numai atunci clnd
se defectau. Şi defectele erau destul
de dese. Media staţionării agregatelor
pe întreaga secţie se ridica la peste
4 ore pe zi.
Pentru a elimina această stare de
lucruri s-a trecut la o revizie plani­
ficată. In anumite zile agregatele sînt
revizuite şi Ii se execută toate repa­
raţiile. Ceea ce face ca apoi, o bună
perioadă să lucreze cu întreaga lor
capacitate. De asemenea, li s-a pus
în vedere macaragiilor să execute un­
gerea macaralelor în flecare duminică
şi să le greseze la începutul -«fiecărui
schimb.
Ceea ce a făcut însă ca măsurile
luate să fie bine gîndite, cu participa­
dinţe de organizaţie de bază, sau con­
sfătuire deproducţie, s-a prezentat
un scurt raport asupra a ceea ce s-a
realizat şi ce mai rămînea de făcut
pentru ca planul de producţie să fie
îndeplinit şi depăşit la toţi indicii.
Aşa s-a ajuns ca angajamentul
luat la începutul anului şi în întrece­
rea cu Reşiţa, privind sporirea produc­
ţiei, săfie îndeplinit în întregime pî­
nă la data d'c 1 Mai.
GH. C.
Nr. 1499
•: ti In Editura politică
au apărut:
/S/N/VS'S’
^ Materialismul dialectic şi
ştiinţele contemporane ale na­
turii,
276 pag. — 6,25 lei.
Culegerea cuprinde zece
studii care abordează pro­
bleme filozofice actuale ale
ştiinţelor naturii, semnate de
oameni de ştiinţă din ţara
noastră.
i Bazele filozofiei marxiste
792 pag. — 24 lei.
Volumul constituie traduce­
rea lucrării apărute sub în­
grijirea Institutului de filo­
zofie al Academiei de ştiinţe
a U.R.S.S. In parte sînt ex­
Pregătirea pentru vinificaţie puse intr-o formă uşor acce­
— o sarcină importantă sibilă problemele fundamen­
tale ale filozofiei marxiste,
a sectoarelor viticole ale materialismului dialectic
şi materialismului istoric.
In acest an, din cauza ploi­ site, spălate şi dezinfeotate cu
lor căzute şi a temperaturilor pucioasă. S-au luat măsuri pen­ Dialectica marxistă şi şti­
ma-i scăzute din timpul verii, tru aprovizionarea centrelor de inţele moderne.
coacerea strugurtlor a întîrzial vinificaţie ou tuburi de bioxid
cu oîteva ziile faţă de anii pre­ de sulf lichid necesar la decan­ 424 pag. — 8,85 lei.
cedenţi. Ultimele dozări de za­ tarea întregii cantităţi de mus-t. Lucrarea cuprinde un nu­
hăr în laborator, impun amîna- Cramele şi pivniţele, pregătite măr de treispreze studii des­
rea culesului cu încă vreo 10 din timp, sînt capabile să asi­ pre problemele teoretice ale
zile, întrucât în această perioa­ gure depozitarea în bune con- ştiinţelor moderne scrise de
dă se mai acumulează zahăr. diţiuni a întregii cantităţi de oameni de ştiinţă de peste
Urmări.ridu-se creşterea conţinu­ must şi de vin care se va ob­ hotare.
tului de zahăr la soiul Feteas­ ţine. Prin înlocuirea metodelor V. KORIONOV: Monopolu­
că, s-a înregistrat în ultimele de lucru necorespunzătoare ce­ rile şi poporul
zile o creştere de 6 grame: Cu­ rinţelor actuale, precum şi prin
lesul nu va începe totuşi- prea înlocuirea aparatelor mai vechi 280 pag. — 5,85 lei.
tîrziu. (în .raionul Alba- în .jurul cu altele perfecţionate, se va pu­ Cartea lui Korionov înfăţi­
datei de , 22 octombrie) şi de tea vinifica întreaga producţie şează intr-un mod documen­
aceea o sarcină importantă ca­ de struguri în bune condi-ţiuni. tat şi amănunţit dominaţia
re stă în faţa sfaturilor popu­ Cele 5 centre de vinificaţie din monopolurilor în economia
lare, 'lucrătorilor’ din G.A.S., raionul Alba sînt dotate cu pre­ S.U.A. şi presiunea pe care o
M.A.T. şi consiliilor de condu­ se continui, prese electrice etc. exercită ele asupra tuturor
cere ale gospodăriilor -agricole Experienţa anilor trecuţi a de­ celorlalte domenii de viaţă.
colective este asigurarea de monstrat că musturile obţinute Scrisă simplu, accesibil,
spaţii • pentru- îmnagazinarea prin tesouirea cu presă conti­ cartea .„Monopolurile şi po­
mustului. nuă duc Ia deprecierea vinurilor. porul" ilustrează printr-o su­
Pentru a înlătura acest neajuns, medenie de fapte „modul de
Măsurile luate de conduce­ un colectiv de tehnicieni a mon­ viaţă american“ şi demască
rea M.A.T.-ului din Alba Iulia tat acestor prese dezbrobonitoa- fără cruţare monopolurile,
sînt menite să ¦satisfacă întru- re, care au rolul să separe bo­ reazimul reacţiunii mondiale.
totul vinificarea cantităţii mari bitele, evitîndu-se astfel presa­
de struguri care va fi preluată rea ciorchinilor întregi. La CiSnlc
de la unităţile cultivatoare din
cadrul raionului Alba. Planul -k fy c ră riS o î'
de vinificaţie al M.A.T.-ului din
Alba Iulia prevede 240 vagoane Lucrătorii din G.A.S. Ţelna, e trebuia
de must. Datorită bunei orga­ prin metodele bune de vinifica­
nizări a muncii, planul stabi­ ţie folosite, şi prin organizarea In comuna Cîlnic lucrările din
lit va fi depăşit ou peste 70 la bună a muncii, obţin în fiecare campania agricolă de toamnă se
sută. Obţinerea unor vinuri de an vinuri de calitate. Anul a- desfăşoară cu multă încetineală.
cesta, datorită aplicării la timp Deşi timpul este înaintat, dato­
calitate superioară stă î-n cen­ a lucrărilor de întreţinere, viţa rită lipsei de preocupare mani­
de vie a dat rod bogat. Pro­ festată de către comitetul exe­
trul preocupărilor conducerii ducţia de struguri evaluată de­ cutiv al sfatului popular comu­
păşeşte 4.200 kg. la hectar. nal şi celelalte organe com­
M.Â.T.-ului. Astfel, s-au luat petente, campania agricolă de
Folosindtt-se metodele de vi­ toamnă este mult rămasă în
măsuri concrete pentru ca lu­ nificaţie cele mai eficace, se vor urmă. Spre exemplu, în secto­
crătorii din G.A.S., colectiviştii obţine la această gospodărie rul individual din 505 ha. po­
30 vagoane vin. In vederea de­ rumb s-au recoltat pină în sea­
şi producătorii individuali să pozitării acestei cantităţi a fost ra zilei de 12 octombrie 175 ha.
amenajată o nouă pivniţă înzes­ Tot în sectorul individual nu au
aducă strugurii nezdrobiţi, în trată cu butoaie suficiente. fost însămînţate pînă la aceeaşi
coşuri şi lădiţe. dată decît 150 ha. cu grîu, din
cele 435 ha. prevăzute. Din a-
Butoaiele necesare depozitării cestea, 135 ha. trebuie însămîn­
au fost reparate din timp, vop­ ţate în porumbişte. Terenul ne-
fiind încă eliberat, lucrările de
pregătire nu se pot executa. Lu­
crările agricole nu sînt avansate
nici Ia gospodăria colectivă de
aici. Din planul de 116 ha. care
trebuie să fie însămînţate cu
grîu, s-au însămînţat pînă la 12
octombrie doar 32 ha. Acest lu­
cru este şl explicabil pentru că
majoritatea terenului prevăzut a
îi însămînţat cu grîu este ocu­
pat cu porumb. Din cele 73 haî
cu porumb nu s-a recoltat nici
măcar un hectar. Tovarăşii din
comitetul executiv al sfatului
popular comunal justifică aceas­
tă rămînere în urmă prin aceea
că porumbul nu a ajuns încă fa
maturitate. Or pracFic, lucrurile
nu stau tocmai aşa.
E de datoria Comitetului
Pompieri harnici executiv al Sfatului popular din
Cîlnic şi a consiliului de condu­
Zilele trecute au început în satul Chitici, comuna Strei- cere al G.A.C. să urgenteze re­
singeorgiu, lucrările de construcţie a unei noi remize necesare coltarea porumbului şi însăniîn-
adăpostirii materialelor formaţiei voluntare de pază contra in­ ţatul griului.
cendiilor din localitate. PHn pro cutarea pe pian local a mate­
rialelor şi prin munca volunta ră ce urmează a fi efectuată, U iem istul Nicolae
s-au prevăzut a se realiza la această construcţie economii in
valoare de peste 9.000 lei. Dălinda, stnungar
Pină in momentul de faţă au fost transportate la tocul con­ la turnătoria de
strucţiei materialele necescue şi s-a terminat turnarea funda­ tuburi de la C .S.
ţiei. Cel mai mult au muncit membrii formaţiei voluntare de
pază contra incendiilor condusă de tov. Vizanti Peştereanu. H unedoara, îşi de­
S-au mai evidenţiat tov. Cioca de M. Moise, membru al for­ păşeşte lunar sar­
maţiei, deputaţii loap Nicoară şi loan Sinoi. Ajutaţi şi de
alţi cetăţeni,.ei se străduiesc să termine construirea noii remize cinile de plan în
pînă la sfîrşitul acestei luni.
m edie cu 18— 20
la sulă.
In c lişe u : Tînă-
rul Nicolae D ălin­
da refezînd m aselo-
ţii tuburilor furna­
le.
ITT