Page 63 - 1959-10

Nr. 1499
Problema ridicării gradului
de calificare este încă actuală
Faptul că la bluming procen­
tul de rebut înregistrat în cursul
ultimelor luni se situează sub
cel admis, este desigur lăudabil
şi dovedeşte preocupare din par­
tea colectivului de laminatori
pentru acest lucru; Rezultatul a-
cesta bun oglindeşte totodată
rodnica activitate depusă de co­
munişti în rîndurile laminatori-
îor pentru respectarea întocmai
a disciplinei tehnologice, capitol
la care într-o vreme colectivul
de aici era deficitar.
Şi totuşi realizările acestea
nu-s pe măsura posibilităţilor.
Cifra de rebut înregistrată ar
putea fi mult mai mică. Facem
această afirmaţie bazîndu-ne pe
faptul că din procentul de re­
but, o mare parte este. cauzată
de arsuri şi de răsuciri. Aşa, de
exemplu, în cursul lunii august,
din procentul de rebut înregis­
trat, 65 la sută reprezintă ar­
suri, iar în septembrie, 40 la su­
tă din cifra de rebut înregis­
trată reprezintă răsuciri.
Nu încape îndoială că aceste
două neajunsuri pot fi diminua­
te, în care caz procentul de re­
but ar putea scădea şi mai mult.
Dar pentru aceasta este ne­
voie de mai multă" atenţie în
procesul de laminare şl mai ales
de un grad de caTTÎicare a! mun­
citorilor mai ridicat.
Unii laminatori încearcă să tivităţii colectivului de la blu­ luna septembrie a.c., a consti­ lalaici, care va prezenta în cu­ mult rămase în urmă.
demonstreze că arsurile se da- ming, după cele trei trimestre tuit un preţios schimb de expe­ rînd un concert de muzică voca­
toresc într-o măsură destul de
mare faptului că lingourile de
oţel calmat nu-s curăţite. Ca a-
tare, spun ei, nu poate fi deter­
minată poziţia suflurilor margi­
nale ale lingouri lor şi deci nu
poate fi aplicat cel mal indicat
proces termic la cuptoare. In
parte se poate afirma că fami-
natorii au dreptate. Dar cauza
principală pentru care se obţin
rebuturi în procent destul de1
mare în raport cu posibilităţile
existente, vom vedea că este le­
gată de lipsa de calificare co­
respunzătoare a unui număr des­
tul de mare de muncitori (şi
chiar maiştri) şi de unele acte
de indisciplină care-şi mai fac
loc, din păcate destul de dec.
Aşa, de pildă, deşi ştiau bine
că după un anumit număr de
încărcături vetrele cuptoarelor
trebuie curăţite, maiştrii de
schimb n-au făcut acest lucru
Ia timp, datorită cărui fapt cup­
toarele au avut de suferit şi
odată cu aceasta întreaga sec­ mare de arsuri şi sucituri se da- xandru Androne.
ţie. Dar acesta nu este un exem­ toreşte încălzirii necorespunză­ Corul mixt al Casei de cul­
plu izolat. Se întîinesc destul de toare a fingourilor de oţel. Dar tură din Alba Iulia îşi conti­
des cazurile cîrid muncitorii de acest lucru dovedeşte faptul că nuă activitatea. Cei peste 20 de
la cuptoare dovedesc neatenţie,
din care cauză se ard lingou­
rile. Şi acest lucru se întîmpîă
Contribuţia în munca
poate f i realizata !
Cu cî’t'va timp în urmă, s-au
început lucrările de asfaltare şi
modernizare a şoselei Şibot—
Gugiov Prin darea ei în folosin­
ţă se vor îmbunătăţi mult con­
diţiile de transport şi totodată
: va aduce mari avantaje sa­
telor prin care trece. Satul Vi­
nerea este aşezat în majorita­
te de o parte şi alta a şoselei.
Pentru realizarea într-un timp
cît mai scurt a acestei lucrări,
pe cît de frumoase pe atît de
utile, s-a stabilit ca şi cetăţenii tăţenii, îndrumaţi de deputaţi şi
din Vinerea, să contribuie prin
muncă voluntară la lucrările
şoselei. Astfel, era planificat să
se efectueze în primul Trimes­
tru al acestui an un volum de
lucrări de 571 zite-muncă cu
braţele şi 542 zile-muncă cu a-
telajele. In trimestrul II la fel.
Trebuiau astfel executate în fie­
care trimestru următoarele lu­
c ră ri: aprovizionări cu K» u iV
678 m.c., desfundări de şanţuri
şi şanţuri noi 2.000 m.l., repa­
rări de poduri şi podeţe etc. De
asemenea, în cel de-al treilea
trimestru al anului, trebuiau e-
fectuate 572 zile-muncă'cu bra­
ţele şi 542 zile cu atelajele.
Cum era de aşteptat, comi­
tetul executiv al sfatului popular
comunal (preşedinte tov. Anton
Scurca) avea sarcina de a mo­
biliza oamenii din comună,- la
muncă voluntară. Pentru aceas­
ta trebuiau antrenate comitetele
de cetăţeni, deputaţii etc. Comi­
tetul executiv însă a procedai
simplu şt birocratic : citaţia.
Şi cum e munca’,- aşa-s şi re­
zultatele. In trei trimestre,- ’din atunci, cînd ¦a existat preocu­
LA B L U M I N G
mai ales în schimburile de
noapte.
Este regretabil faptul că deşi
cunoaşte acest lucru, colectivul
de conducere al secţiei nu ia
măsuri care să curme odată a-
ceastă situaţie. Prea puţin a fă­
cut în această direcţie biroul
organizaţiei de partid, care n-a
acţionat cu destulă hotărîre a-
tunci cînd a constatat astfel de
acte de indisciplină.
Arh arătat mai sus că procen­
tul de rebut ar putea fi mai scă­
zut dacă muncitorii ar avea o
calificare corespunzătoare. El
sînt puşi în faţa unor agregate
noi, moderne, expresie a unei
tehnici înaintate. Cunoştinţele
insuficiente pe care le posedă
însă nu Ie permit să manevre­
ze în modul cel mai corespun­
zător aceste agregate. Starea a-
ceasta de lucruri este cunoscută
şi de biroul organizaţiei de par­
tid şi de comitetul sindical de
secţie. Cu toate acestea, în afară riate şi eficace pentru a impri­
de un curs de instruire. — şi a-
cela redus — ţinut cu prilejul
dării în funcţie a marelui lami­
nor, nu s-a mai făcut nimic pen­
tru ridicarea nivelului de califi­
care al muncitorilor. "Abia de
curînd s-a reuşit să se "eschidă
un ours de minim tehnic. Dacă
lucrul acesta s-ar fi făcut mai
de mult, poate că bilanţul ac­
ale acestui an, ar fi fost mai
favorabil.
Este bine ştiut că populariza­
rea experienţei fruntaşilor în
producţie are un rol deosebit.
La bluming lucrează oameni pri­
cepuţi ca fochiştii Tănase Con­
stantin şi Ştefan Alexandru, ca­
re obţin rezultate dintre cele mai educativă la centrul de raion
bune. Alături de ei însă lucrea­
ză alţii care au pătruns mai pu­
ţin tainele agregatelor şi care
obţin rezultate mâi slabe. In a-
ceastă categorie pot îi citaţi ti­
nerii Todea Mihai şi Bîrea Tă­
nase. Este de la sine înţeles că
aceştia din urmă ar fi putut în­
văţa lucruri preţioase de la to­
varăşii lor de muncă" fruntaşi,
dacă ar fi existat preocupare
pentru acest lucru. Ori comite­
tul sindical de secţie a pierdut
din vedere tocmai acest obiec­
tiv deosebit de important.
Prin urmare, se constată că
principala cauză care contribuie
Ia înregistrarea unui procent
personalul care lucrează lă cup­
toare are un nivel de calificare
scăzut. Aşa dar, sarcina princi­
La Vinerea
volumul de muncă planificat
s-a realizat doar 352 zile-mun­
că cu braţele şi 75 zile-muncă
cu atelajele, traosportîndu-se
doar 187 m.c. pietriş.
Posibilităţi pentru realizarea
unui volum mai mare de zile
muncă erau. Acest lucru îl do­
vedesc unele acţiuni la care ce­
comitetele de cetăţeni, au con­
tribuit cu un mare volum de
muncă. De pildă, recent, la re­
pararea unui pod de pe drumul
spre satul Cioara, numai într-b
singură zi au ieşit la muncă vo­
luntară 30 căruţe şi un mare
număr de cetăţeni. O dovadă
..că în comună există forţe care,
mobilizate, pot face prin. muncă
voluntară lucrări frumoase este
şi construcţia căminului cultu­
ral .de. aici.. . •
Şi în felul cum s-a desfăşurat
munca pe şantierul de- asfalta­
rea drumului- Şibot—Gugir se
poate trage uşor concluzia că
pare şi interes s-a-u obţinut re­
La recoltatul cartofilor
Pentru a veni in sprijinul
muncitorilor de la G.A.S., Sîntă-
măria Orlea, timp de o săptămî-
nă mai mulţi oameni ai mun­
cii din întreprinderile şi' insti­
tuţiile oraşului Haţeg au fost
mobilizaţi la muncă voluntară
pentru recoltatul cartofilor. In
¦acest timp ei au prestat peste
2.400 ore de muncă voluntară
şi au recoltat 50.000 kg. cartofi•
pală care se pune în faţa colec­
tivului de muncă de la lamino­
rul bluming este ridicarea califi­
cării muncitorilor. Şi această
sarcină nu poate fi rezolvată
numai cu ajutorul unui curs de
minim tehnic. Acţiunea privind
ridicarea calificării trebuie por­
nită mai larg, trebuie să cuprin­
dă întregul colectiv, fn acest
sens sînt ch'emaţi să-şi aducă o
contribuţie mai însemnată Ingi­
nerii şi maiştrii precum şi mun­
citorii cu experienţă, fruntaşi în
producţie.
De asemenea, trebuie pusă cu
toată seriozitatea problema îm­
bunătăţirii disciplinei socialiste
a muncii în rîndurile personalu­
lui de la cuptoare. In această
acţiune un rol de seamă tre­
buie să-l albe organizaţia de
partid şi cea sindicală, care tre­
buie să folosească mijloace va­
ma fiecărui muncitor un dezvol­
tat simţ al disciplinei.
Ing. N. ANDRONACHE immf\_t b J \mJ \mm) l
Un în c eput promiţător
Consfătuirea cu activul sala­ De asemenea, face pregătiri prezent să-şi formeze echipa de
riat al caselor raionale de cul­ intense şi corul bărbătesc, a- dansuri, iar pregătirile cu bri­
tură, ce a avut loc la Sebeş în compa.niat de orchestra de ba­ gada artistică de agitaţie sînt
rienţă pentru salariaţii Casei
raionale de cultură din Alba Iu-
lia.
întors la locul de muncă, co­
lectivul casei de cultură din
Alba Iolia a stabilit o serie de
măsuri pentru ca în perioada
lunilor de iarnă să desfăşoare
o mai susţinută muncă cultural-
şi să ducă o activitate de îndru­
mare metodică la un nivel mai
ridicat.
Intre măsurile luate, merită
să fie menţionată preocuparea
pentru stimularea şi dezvoltarea
mişcării de amatori. Pînă la a-
ceastă dată, colectivul Casei ra­
ionale de cultură din Alba Iulia a
reuşit să înceapă pregătirile .a.
trei piese de te a tru ; „Intr-o sea­
ră de toamnă", „Chestiuni fami­
liare“ şi „In Valea Cucului“, de
Mi ¦Beniuc. Colectivele de tea­
tru sînt pregătite cu pricepere
de instructorul artistic al Casei
raionale de cultură, tov. Ale­
corişti pregătesc un bogat pro­
gram de cîntece pentru ziua de
7 Noiembrie.
zultate frumoase. De pildă, în
ziua de 10 august au ieşit să
lucreze la acest drum 23 de ce­
tăţeni, ca apoi în zilele urmă­
toare, numărul acestora să sca­
dă la 2 - 3 .
Este drept că uneori pondu-
cerea şantierului de asfaltare a
drumului Şibot—Giligir, a refuzat
să primească cetăţenii la lucru
pe motiv că ...sînt mai multe
femei. Considerăm aceasta ca
fiind greşit, deoarece şi femeile
pot executa multe din lucrările
acestui drum.
Comitetul executiv al Sfatu­
lui. popular comunal Vinerea
are datoria ca în timpul care
¦a mai rămas pînă la "sfîrşitul
anului să depună toate forţele
pentru a se -achita ou cinste,
de o sarcină prevăzută de ple­
nara G.6. al P.M.R. din- noiem­
brie 1958: reducerea preţului de
cost pe kilometrul de drum. Po­
sibilităţi sînt multiple. Trebuie
.numai să- existe şi preocupare,
să fie mai -mult interes.
V. F. de concert a Capitalei“ ; 18,20 Melo­
(áCsSOV)'
Alături de cei virstnici, ta
muncă voluntară au participat
şi un număr de peste 70 elevi
ai şcolii medii din Haţeg.
N-ar fi rău dacă la asemenea
acţiuni patriotice, elevii şcolii
medii din Haţeg ar fi însoţiţi
şi ¦de cadrele didactice. ,
C .’ FAR KAS
activist U.T.M.
' D R U M U L 'SO CIALISM ULUI
Ne scriu corespondenţii
din Âpoldu de Sus
c Plenara Comitetului comunal U.T.M.
cf
q Zilele acestea a avut toc în co- A doua zi după plenară s-a 1
(. muna Apoldu de Sus, raionul
i %Sebeş, plenara Comitetului
1. comunal U.T.M. Cu această
[ ocazie, au fost prelucrate şi
^ discutate instrucţiunile C.C. al
l U.T.M. cu privire la alege-
t rea organelor conducătoare
U.T.M. S-a trecut apoi la a-
V[L_ nltuai¦lizItaItIj rşei¦alltaizăprrileol<urcrtarrimeaesptrliua-- co. n.du.se. de profe. so_arele Ma- 1i
t nului de muncă pe trimestrul
t'- I V .
t
L Manifestări cultural-sportive
l
Pe terenul sportiv din A- mafia artistică a cooperaţi- 1
ţ poldu de Sus s-a desfăşurat
l nu de mult, meciul de fotbal
C din cadrul campionatului ra-
t ionaŢ între echipele Recolta
[ — Apoldu de Sus şi Unirea
Sebeş. De asemenea, for-
Vor stăvili revărsările de apă
Sub îndrumarea organiza-
ţiei de pratid şi a Sfatului
[ popular din Apoldu de Sus,
( locuitorii satului s-au atiga-
L jat să îndiguiască pe o por-
-sssae-
lă sovietică. Printre cînteeele în­
scrise în repertoriu se numără
şi „Cîntecul patriei libere" de
Dunaevski, „Trec corăbii peste
Volga" de Ivanov şi altele.
La casa rac,mată de cultură
a fost organizat un cerc de re­
citatori, care este frecventat de
peste 20 persoane.
O iniţiativă bună este şi aceea
că la Casa de cultură din Alba
Iuli'a au fost mobilizaţi muzi­
canţii din oraş şi s-a format o
orchestră de muzică populară.
Cu copiii s-a organizat şi ac­
tivează un cerc de balet la care
participă peste 20 de copii.
împreună cu consiliul raional
A.R.L.U.S., activul casei raiona-
. Ie de>ouitură şi-a stabilit o serie
de acţiuni comune, care au fost
înscrise în programul lunar de
activitate.
Colectivul de muncă al Casei
raionale de cultură din Alba
Iulia însă nu a reuşit pînă în
LUNI 19 şi MARŢI 20 OCTOMBRIE 1959
Spectacole cinematografice
DEVA: O întîrripl-are extraordinară
(seria II): Viaţa e în mîinile tale?
ALBA IULIA: Fete de aceeaşi vîrs-tă ?
Citadela sfărîmaiă ? BRAD: Pe dru­ BARU MARE: Minciuna; LONEA:
murile Romîniei; ILIA : Numai o fe­ Favoritul 13 ; T E IU Ş : O zînă ca-n
meie : HAŢEG : O slujbă importantă ; poveşti ? ZLATNA: Moralitatea d-nei
HUNEDOARA: Soarta unui o m ; O
întîmp'lare extraordinară; ORAŞTIE:
Maxim Minciună ? Pagini de vitejie?
R A D SO
LUNI 19 OCTOMBRIE 1959. Pro­
gramul I : 6,15 Muzică uşoară; 7,15
Melodii populare romîneşti executate
1a vioară de Ionel Dinicu ? 8,00 Con­
cert de dimineaţă ; 8,30 Concert sim­
fonic ; 9,30 Muzică populară romîneas-
că : 9,55 Opera „Cavaleria rusticană"
de Mascagni ? 11,03 Muzică de es­
tradă? 11,30 Vorbeşte Moscova; 12,30
Lectură foileton (VIII) : „Pămînt des­
ţelenit“ de Mfhai.1 Şolohov, volumul
II ; 13,05 „Moscova, capitala fericirii"
— emisiune de cîntece? 13,20 Orches­
tre de muzică uşoară ; 14,00 Melodii
populare romîneşti ? 15,10 Muzică din
operete ? 15,45 Vitrina cu cărţi noi ?
16,34 Muzică populară oltenească?
17,45 Mic concert de muzică uşoară ?
19,20. Goncert de muzică populară ro-
mînească ; 20,00 Teatru la microfon :
„In Valea cucului" de Mihai Beniuc;
22,30 Gîntă Magda Gonstantinescu ;
23,25 „Stelele sclipesc pe cer" —
concert de noapte.
Programul II: 16,15 Concert de es­
tradă ; 17,15 însemnătatea cuceririi
cosmosului pentru ateismul ştiinţific,
de Matei Alexesou ; 17,35 „Din viaţă
dii populare romîneşti ; 19,00 Muzică
uşoară sovietică ; 20,00 Solişti romîni
de operă ; 20,28 Muzică uşoară romî
nească ? 21,15 Din folclorul popoare
lor; 23,15 Muzică populară romînească
MARŢI 20 OCTOMBRIE 1959. Pro
gramul l : 6,15 Muzică populară ro
Timpul probabil în regiunea noastră
PENTRU 18 OCTOMBRIE 1959 :
Vreme relativ frumoasă cu cerul va­
riabil, mai mult senin, vînt slab din
direcţii nehotărîte, temperatura în u-
şoară creştere, noaptea minimele vor
Pag. 3
SP IU B ÎL 11 € I Y \ T IE
101 REDUCERE LA CÂRŢÎ ’
Cu prilejul „Săptămânii cărţii sovietice“, în perioada 19-25
FJ? octombrie 1959 „LIBRĂRIA NOASTRĂ oferă cititorilor un com­
7 plet şi variat sortiment de cărţi din toate domeniile de activi­
'i tate cu o retlucere de 10 la sută.
Pentru a cunoaşte valoroasele lucrări în original şi tradu­
şi trecut la aplicarea unor ^ cere ale scriitorilor ruşi şi sovietici precum şi din lucrările al­
măsuri cuprinse în plan. S-au ] tor scriitori, vizitaţi „Bazarul cărţii sovietice“ organizat în lo­
format două cercuri de stu­ calul Librăriei Noastre din Deva, str. dr. Petru Grozâ nr. 6,
diere a Statutului U.T.M., la j precum şi expoziţiile de cărţi organizate în localul librăriilor
clasele a Vil-a romînă şi ger d in : Alba Iulia, Brad, Haţeg, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Pe­
troşani şi Sebeş.
ţ,
mană de la şcoala de 7 ani 1
din Apoldu de Sus, cercuri
na Mutxteanu şt Reiter Eca-
terina. ¦
vei „Unirea" din Sebeş a pre- ^
zentat în sala căminului cui- ]
tural din Apoldu de Sus un 3
frumos program artistic.
. C. TAMAŞ
ţiune de 35 m.l. Valea Popii, j
care, ani de-a rîndul, a rupt
drumul ce duce spre terenul j
sportiv din această localitate.
GH. STAICOVICI
Dacă în ce priveşte munca
artistică, începutul este promiţă­
tor şi aceasta datorită ajutoru­
lui primit din partea secţiei de
învăţămînt şi cultură a sfatu­
lui popular raional, colectivul
Casei raionale de cultură din
Alba Iulia trebuie să se gîndeas-
că mai serios şi la alte forme
de activitate cum ar fi, de pil­
dă, cercul de cultură generală,
cercul literar, reluarea activită­
ţii brigăzii ştiinţifice, propa­
ganda prin conferinţe etc.
In planul de muncă pentru
perioada de iarnă, pe care şi-l
întocmeşte, colectivul casei ra­
ionale de cultură trebuie să ţi­
nă seama de sarcinile multiple
pe care le are, să urmărească
permanent ducerea acestora la
1îndeplinire. Aceasta va garan­
ta un conţinut şi un nivel sa­
tisfăcător muncii cultural-educa­
tive de masă.
VICTOR MUREŞAN
PETROŞANI: Misiune specială? Su­
rorile; Anul 1918; SIMERIA: Dezer­
torul ; SEBEŞ : Romanţa periferiei ?
Dulsk-a ? APOLDU DE SU S: Legen­
da dragostei; GALAN : Dimineaţa mo-
horîtă.
m înească; 7,30 Muzică distractivă; ANUNJ
9.00 Muzică uşoară; 10,20 Cîntece şi
jocuri populare romîneşti ? 11,03 Mu­ Grupul Şcolar sanitar din Oradea, str. Vîşlnschi nr. 13,
zică de estrad ă; 12,00 Vechi melo­ face cunoscut că în vederea complectării locurilor mai face în­
dii populare romîneşti ?. 12,40 Mu­ scrieri pentru absolvenţi ai şcolilor medii cu diploma' de ma­
zică uşoară de Tabacinikov şi Blari- turitate, în vîrstă de 17-30 ani, pentru următoarele secţii:
t e r ; 13,05 Muzică din opere; 14,00
Concert de estradă; 14,40 Cîntece so­ * PENTRU FETE
vietice de muncă? . 15,10 Mu —- asistent medical
zică de cameră de Mihail Jora •— asistent medical de pediatrie
15,35 „Din cînteeele şi dansurile po — asistent medical de obsfretică
poarelor"; 16,15 Vorbeşte Moscova ¦— asistent de ocrotire
18.05 Limba noastră. Vorbeşte Acad
prof. Al. Graur? 18,15 Muzică din o PENTRU BĂIEŢI
perete; 19,30 Suite corale romîneşti
21,30 Cîntarea Romîniei. Itinerar liric — asistent medical de medicină generală
prezentat de Theodor B a lş; 22,30 — asistent medical de igienă
Concert de valsuri. Examenul de admitere se va ţine în ziua de 20 octombrie
a.c. şi se va da din următoarele -materii: anatomie şi fiziologie,
PROGRAMUL I I : 14,30 Program chimie scris şi oral şl fizică oral.
emis de studioul regional C lu j; 15,00 In afară de aceasta se deschide o nouă secţie de asistenţi
Program muzical dedicat fruntaşilor de farmacie.. Pentru această secţie examenul se va fine tot în
în producţie din industrie şi agricul­ ziua de 20 octombrie a.c. şi va consta din următoarele probe:
tură ; 15,30 „Cînt pentru tine“ — pro­ botanică şi chimie scris şi oral şi fizică oral.
gram de muzică uşoară ; 16,15 Roman­ înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii între orele 7-15.
ţe ruse ; 16,45 Carnet de reporter;
17,25 Sfatul m edicului: Sucul de roşii; COOPERATIVA „ARTAMET“
18.05 „Concert de muzică populară
rom înească"; 19,00 Emisiune litera­ Bucureşti
ră ; 20,00 Din creaţiile muzicale ale Şos. Armata Sovietică, nr. 61 Telefon 12.30.70— 12.22.08
anului X V : „Răscoala“ ; 22,30 Mu­
confecţionează?
zică populară din R.S.S. Armeană şi
• Oale con’densaţie de la 1/2 Ia 2 ţoii
Gruzină. 0 Aparate condensaţie (patenţi) de la 1/2 la 1 ţol
®Reductoare de joasă presiune 4—0,1 atm.
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00 • Reductoare de înaltă presiune 10—4 atm.
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00 •R am e şi capace canal, carosabile şl necarosabile, ci. stas .-
20,00; 22,00; 23,52 (programul I) •G rătare pentru scurgere (gheighere)
1.4,00; 16,00; 18,00; 20,00 ; 22,00? • Calapoade fontă (dreifuse)
23.00 (programul II). 0 Cămăşi cilindri: Skoda 1101, 1200, Csepeî, Praga RN, Ziss,
Blitz
• Diferite tipuri de chiuloase şi capete de motoare
• Sorburi de Ia 1 Ia 4 ţoii
• Diferite lucrări de modelărie, turnătorie de fontă şl metale
neferoase şi de sfrungărie.
fi cuprinse între —4 lă ^-2 grade,
iar ziua va urca între 14 lă 19 grade.
PENTRU URMĂTOARELE TREI
ZILE: Vremea rămîne frumoasă, cu
cerul variabil mai mult senin.