Page 64 - 1959-10
P. 64
Papr. 4 D R U M U L SO CIALISM ULUI Nr. H l)
ES*«
Astăzi stafia interplanetară Un simbol aî prieteniei Discutarea activităţii
automată se va afla la cea i colaborării economice de Informare a O. N. U.
mai mică disianfă de Pămînt sovieto-indiene
NEW YORK 17 (Agerpres). poartele Comitetelor experţilor şi
\ MOSCOVA (Agerpres). — TASS a n u n ţă : La 17 octom- DELHI 17 (Agerpres). —1
\ brie ora 20 (ora Moscovei), staţia interplanetară automată s-a TASS a n u n ţă : Ziarul „Nav ţară, subliniază ziarul „Hitava- — TASS a n u n ţă : In Comitetul în observaţiile critice ale multor
% apropiat de Pămînt Ia o distanţă de 166.500 km. Djivan" publică un articol con da", se va îndeplini „în ritmul nr. 5 al O.N.U. (pentru proble ţări s-au arătat lipsurile esenţia
sacrat punerii în funcţiune a în care se construieşte uzina din mele administrative şi bugeta le în activitatea centrului de in
Viteza în continuă creştere a staţiei interplanetare este Bhilai“, nu vom avea nici un
acum de 1,7 km. pe secundă. formaţii al O.N.U. S-a subliniat
primului cuptor Martin al uzi motiv de îngrijorare pentru vii re), continuă discutarea activi
Staţia interplanetară automată se va afla la cea mai mică nei din Bhilai care se constru tor. tăţii de informare a O.N.U. că în numeroase cazuri informa
distanţă de centrul Pămîntului — 47.500 km. — ia 18 octom ieşte cu ajutorul Uniunii Sovie I. I. Tugarinov, reprezentantul ţia nu a fost obiectivă şi ea a
brie în jurul orei 19,50 (ora Moscovei). In acest timp staţia Ziarul „Delhi Times“ sublinia
interplanetară se va afla deasupra unui punct de pe suprafaţa
Pămîntului in regiunea insulelor Solomon, deplasîndu-se de tice. In articol se subliniază că ză că construcţia uzinei metalur U.R.S.S., care a luat cuvîntuf la servit scopurilor „războiului
ia nord-vest spre sud-est. Cînd staţia interplanetară va trece uzina metalurgică din Bhilai, gice din Bhilai este un simbol şedinţa din 16 octombrie, a a- rece“.
Ia cea mai mică distanţă de Pămînt, ea va atinge viteza ma- care este un simbol al priete al colaborării economice inter
> ximă de 3,91 km. pe secundă. Pînă în prezent, sub auspi
5 Datele obţinute de măsurătorile telemetrice au confirmai niei sovieto-indiene, a intrat în naţionale între două ţări prie mintit că încă la sesiunea tre
? că aparatele ştiinţifice şi de m ăsurat ale staţiei continuă să a doua fază a producţiei. Po tene. cută a Adunării Generale, în ra- ciile centrului de informaţii a i
L luncţioneze normal. poarele celor două ţări, arată O.N.U., a continuat reprezentan
\ Următoarea emisiune de pe bordul staţiei interplanetare au-
c tomate va avea loc Ia 18 octombrie între orele 11 şi 12 (ora ziarul, vor fi mîndre de aceas Şedinţa plenară tul sovietic, apar publicaţii care
5 Moscovei). tă realizare. oglindesc în mod denaturat eve
-------------------------- 6T?g95-. ------------------------- Menţionînd că inginerii so a Adunării Generale O. N. U. nimentele. Exemplele publicate
vietici dau dovadă de excepţio în ele sînt alese în scopul făţiş
Fidel C astro: „Cuba nu va înceta nală perseverenţă şi măiestrie NEW YORK 17 (Agerpres). Adunarea Generală propune de a arunca o umbră asupra po
lupta pentru eliberarea economica“ în domeniul încheierii la termen — TASS anunţă : In după-amia- să se organizeze în perioada 30 liticii unor state şi de a prezen
a lucrărilor de construcţie a za zilei de 16 octombrie a avut septembrie 1960—martie 1961 un ta în culori trandafirii politica
HAVANA 17 (Agerpres). — tisfăcute pe deplin pretenţiile fa uzinei, „Nav Djivan“ sublinia loc şedinţa plenară a Adunării plebiscit cu privire Ia viitorul şi acţiunile altor ’state.
La 16 octombrie, într-o cuvîn- bricanţilor de zahăr americani. ză de asemenea minunata in Generale a Organizaţiei Naţiu statut al acestui teritoriu sub tu
struire a metalurigiştilor in nilor Unite. Fără a discuta ra telă. In acest scop, Adunarea Reprezentantul U.R.S.S. a a-
dieni de către specialiştii sovie portul Consiliului de tutelă, A- Generală recomandă ca în ca dus numeroase exemple care do-
tici. In curînd inginerii indieni dunarea Generală a aprobat cu drul plebiscitului să pună popu vedeso că pînă în prezent Ia
vor . putea exploata singuri uzi 76 voturi şi 2 abţineri (Afganis laţiei două întrebări: Dacă complectarea aparatului centru
na metalurgică din Bhilai, su tanul şi Irak), rezoluţia propusă populaţia doreşte alipirea la Fe lui de informaţii nu s-a respec
bliniază ziarul. de Consiliu cu privire la desfă deraţia independentă a Nigeriei ta t principiul justei repartizări
şurarea plebiscitului în partea sau la Republica independentă geografice.
Dacă programul nostru de de sud a Camerunului britanic. Camerun. «• ,
sporire a producţiei de metal in
tare televizată, Fidel Castro, pri Răspunzînd la ameninţările Docheri! din Liverpool ____________________— ------------------ vS®l<r -------------------------------------
mul ministru al Cubei, a decla americane. Fidel Castro a de au hotărît să continue
rat că „Cuba nu va înceta ni clarat: „Dacă împotriva noa DIN ŢĂRILE CAPITALISTE
ciodată lupta sa pentru elibera stră vor fi luate măsuri, atunci greva
rea economică“. vom lua contramăsurile nece Consecinţele grevei Agravarea situaţiei
sare“. LONDRA 17 (Agerpres). — economice din Spania
După cum se ştie, Statele U- Greva din portul Liverpool de celor 500.000 oţelari am ericani ROMA 17 (Agerpres). —-
„Noi apărăm poporul nostru clarată cu cîte\'a zile în urmă în Ziarul italian „Messa.gge.ro“ a
nite ameninţă că vor reduce a- şi nu vom da înapoi", a adău legătură cu faptul că adminis WASHINGTON 17 (Ager deral de rezerve a anunţat că în publicat un articol despre gra
gat el. traţia a refuzat să satisfacă re luna septembrie, ca urmare a va situaţie economică din Spa
chiziţiile de zahăr din Cuba în vendicările celor 100 de docheri pres). — Agenţia United Press grevei, volumul producţiei in nia.
caz că Ia intrarea în vigoare a le cu privire Ia plata suplimentară dustriale a scăzut. A avut de
pentru munca dăunătoare, ia International publică următoa suferit în special producţia de „Economia spaniolă se as
gii reformei agrare nu vor fi sa proporţii. automobile, utilaj feroviar şi fixiază — se spune în articol.
vase maritime. Asociaţia naţio Preţurile au crescut şi, ca o
--------...................... — ¦ ’ ¦ .............. ..................... La 14 octombrie se afiau în rele date în legătură cu reper nală a antreprenorilor de insta consecinţă a devalorizării, de
grevă peste 500 de persoane şi laţii a anunţat că în viitoarele presiunea economică este în pli
Scurte ştiri ® Scurte ştiri Ia 40 de nave nu au fost efec cusiunile grevei celor 500.000 două săptămîni se va produce „o nă desfăşurare.
tuate aproape nici un le! de lu situaţie critică“ din cauza lipsei
crări de încărcare. de oţelari, care a intrat în a 94-a de boilere, schele de oţel şi cuie Salariile nu au crescut în
chiar dacă greva va lua sfîr- raport cu creşterea costului 'de
Docherii au hotărît să conti zi, asupra economiei america şit în curînd. Lipsa de ţevi, a- ţii şi de aceea cererea de m ăr
nue greva pînă cînd revendică rată asociaţia, a dus la nume furi de consum s-ă diminuat.
Situaţia din KIcV. — La 16 octombrie s-a des smit agenţiile americane de presă la rile for vor fi satisfăcute. Tot ne. Pierderile directe şi indirec roase concedieri.
Congo belgian chis la Kiev o expoziţie de lucrări ale 16 octombrie a încetat din viaţă ge odată ei au organizat o demon Piaţa internă este săracă şi ne
pictorilor amatori din Bucureşti. Aici neralul George Marshall, fost secretar straţie în port. te provocate pînă în prezent e- stabilă“...
LEOPOLDVILLE 17 (Agerpres). — sînt expuse picturi, desene şi ilustraţii. de stat al S.U.A.
După recentele manifestaţii anticolo Expoziţia a fost trimisă în Ucraina de P ro fe sie ?mp© }riva conomiei americane de această
nialiste, situaţia clin Congo belgian către A.R.L.U.S. cu prilejui Lunii prie MOSCOVA. —• La 17 octombrie,
continuă să rămină încordată. Pentru N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu proîeeîafelor experienţe grevă sînt evaluate la
a abate atenţia de la mişcarea de eli teniei romîno-sovietice.
berare naţională care ia un avlnt tot lui de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit fraracezscu bomba afom ică 6.500.000.000 dolari. Biroul fe-
mai pulernic, autorităţile coloniale în-< BERLIN. — După cum anunţă zia
cearcă să provoace diversiuni, aţiţînd rul „Berliner Zeitung“, purtătorul de pe Dino De! Bo, ministrul Comerţului LONDRA 17 (Agerpres). — Crîza din industria
tribul L.ulua împotriva tribului Baluba. cuvînt al Ministerului de la Bonn pen TASS a n u n ţă : La 16 octom carboniferă engleză
Inlr-o scrisoare adresata de Mujanayl, tru problemele întregii Germanii a de Exterior al Italiei, care se află la brie comitetul organizaţiilor a-
preşedintele mişcării de solidaritate clarat că în Germania occidentală au frioane a dat publicităţii o de LONDRA 17 (Agerpres). —¦ Populaţia vest-germană cere
Viuluba, ministrului pentru Congo din fost deferiţi justiţiei 15.000 de mem Atoscova, şi a avut cu ei o convor claraţie în care protestează îm In perioada 1960—1965 încă
guvernul belgian, se subliniază că tuf- bri ai Partidului Comunist din Germa potriva planurilor guvernului 25.000—65.000 de mineri en
lurările care s-au soldat cu 30 de nia care este interzis în R.F. Ger bire. francez de a efectua experienţe
morţi şi numeroşi răniţi sînt rezulta mană. cu bomba afomică în Sahara. glezi vor rămîne fără de lucru, guvernului lui Adenauer să renunţe
ţii politicii colonialiste de învrăjbire. Populaţia globului datorită faptului că Direcţia Na
TOKIO. = Intr-un spital din oraşul Declaraţia sprijină întrutotul
Sub presiunea mişcării de elibera Nagasaki a încetat din viaţă Sumi Hi- NEW YORK 17 (Agerpres). liotărîrea organizaţiei engleze a ţională a industriei carbonifere la înarm area atomică
re, guvernul belgian a fost nevoit să rano, atins de radiaţii radioactive în — Potrivit „Anuarulufclemogra- adversarilor înarmării atomice a hotărît să închidă o serie de
promită unele măsuri politice popu timpul bombardamentului atomic asu fic“, publicat de Serviciul sta — „Comitetul pentru adopta mine, scrie la 16 octombrie zia BONN 17 (Agerpres). — conducerii Uniunii germanilor
laţiei africane. Astfel, la 16 octombrie, pra acestui oraş în anul 1945. tistic al O.N.U., în China, In rea de măsuri concrete de lup rul „Financial Times". Participanţii la adunarea care a care luptă pentru unitate, pace
ministrul pentru Congo din guvernul dia, Uniunea Sovietică şi Star tă împotriva războiului nuclear" avut loc la München, convocată şi libertate, luînd cuvîntul la a-
belgian a adresat poporului congofez AIOSCOVA. — La 20 octombrie se tele Unile trăiesc mai mult de — de a trimite în semn de Direcţia Naţională a industri de Uniunea germanilor care dunare a arătat că sînt necesa
un mesaj radiodifuzat anunţînd că spre va deschide la Moscova săpfămîna fil jumătate din populaţia globului. protest reprezentanţi în acele ei carbonifere a hotărît să re luptă pentru unitate, pace şi li re tratative imediate între gu
mului englez, ca răspuns la săptămina China este ţara cea mai popu regiuni ale Saharei unde guver ducă investiţiile de capital în bertate, au cerut ca guvernul vernul R.F. Germane şi guver
sfîrşitul anului viitor, în Congo bel filmului sovietic care a avut loc în lată — cu 640.000.000 de locui nul francez intenţionează să e- industria carboniferă în perioa Germaniei occidentale să ducă nul R.D. Germane în vederea
Anglia ia sfîrşifuf lunii septembrie. tori, urmată de India cu fedueze experienţe cu bomba da 1960—1965 de la 712 mili o politică de destindere a încor destinderii încordării în Germa
gian va lua fiinţă un parlament şi urî Săptămîna filmului englez va avea Im 400.000.000, Uniunea Sovietică oane lire sterline la 511 mit ioa dării internaţionale şi de înţe nia şi încheierii unui tratat de
— 200.000.000 şi Statele Unite ne lire sterline. In urma înfăp legere. Ei au subliniat că ţi- pace.
guvern central. .Ministrul a adăugat de asemenea. Ia Leningrad şi Kiev. — 170.000.000 de locuitori. Ur tuirii acestui plan vor fi închi nînd seama de propunerile so
mează apoi .Japonia, Indonezia, se aproximativ 200 mine. Con vietice cu privire la dezarmarea Bausch' a subliniat că propu
însă că membrii acestui guvern vor Se aşteaptă ca în timpul săptămînii să Pakistan, Brazilia, Marea Brita- ducerea industriei carbonifere generală şi totală, guvernul nerile Uniunii Sovietice cu pri
nie şi R.F. Germană. Jumătate declară că aceasfă măsură se Germaniei occidentale trebuie vire la dezarmarea generală şi
fi numiţi de regele Belgiei şi vor fi sosească in U.R.S.S. o delegaţie de din populaţia globului trăieşte datoreşte reducerii cererii de să renunţe la înarmarea atomi totală au contribuit într-o mă
prezidaţi de guvernatorul belgian. în Asia, în timp ce în Europa cărbune şi creşterii rezervelor că şi la serviciul militar obliga sură considerabilă la crearea
cineaşti englezi. toriu. unei situaţii in care să se poa
tă spera că în curînd în lume
După cum anunţă agenţia nu va mai exista primejdie de
WASHINGTON. — După cum tran- trăieşte 14 la sută. atomică. de cărbune din depozite. ADN, Bausch, reprezentantul război.
0;XXXX>OOOQCX>ZOCOO»CX2CCOOOQOCXXÍOOCXiOOÜOODOCCGCCKXXXXXOOCXX300(3CXXX3COSOOOC<XXXX;'OCOOCCCCCGOOOGCOGCCCCr.::;?C'J)-- îOa:XXXXX;:CKXK7CXXXXXXXXXXXXn30OOCOCXXXXXKXXXX3OQO00C0X3ai,X5000O(XXXÎ0Q00C0C000a0000»
Cronica evenimentelor săptămtnil put dezbaterile în jurul acestei pro tembrie, preşedintele De Gatille a pre Debré nu doreşte 6 rezolvare paşnică
bleme. Principalele discuţii ce s-au zentat planurile sale în ce priveşte a problemei algeriene, în conformitate
Sepienaluî prinde viaţă burghez italian „li Popolo" despre e l: seamnă că planul seplenal va fi în teri rapide a Industriei sovietice sînt purtat cu această ocazie au vizat în Algeria. In declaraţia sa De Gaulle cu năzuinţele poporului algerian, ci
„Fără îndoială că acest plan trebuie deplinit cu mult înainte de termen. acum mai prielnice decit orieînd. Insistase asupra a trei puncte de re una prin forţă.
Zilele aceslca a fost dat publicităţii privit cu toată seriozitatea. Dacă vor esenţă două probleme : politica Inter zolvare a problemei- algeriene: auto
comunicatul oficial al Direcţiei Cen- fl realizate fie chiar şi numai jumătate Este deosebit de semnificativă creş Datorită ridicării nivelului cul nă şi cea algeriană a guvernului. determinare, integrare sau comunitate In cadrul dezbaterilor din Adunarea
Irale de Statistică a U.R.S.S., cu pri din ţelurile pe care Ie trasează planul, terea ritmului de dezvoltare a ramu tural şi a bunăstării oamenilor sovler cu Franţa. Deşi nebuloasă, această de Naţională, declaraţia guvernamentală
vire la rezultatele îndeplinirii in dezvoltarea economică corespunzătoare rilor cheie ale Industriei. Astfel, spo ticl, cererea de mărfuri cu destinaţie înainte de a analiza esenţa dezba claraţie făcea un pas înainte în rezol de politică generală a fost aspru cri
industrie a planului de stat pe primele a Uniunii Sovietice va fi uluitoare... rul producţiei de fontă a reprezentat soclal-culturală şl de uz gospodăresc terilor e necesară o scurtă privire a- varea problemei algeriene. Aceasta a ticată de deputaţii comunişti. Astfel
9 luni ale anului curent. Poporul so In 1929, cînd a fost anunţat primul in 1957 — 4 Ia sută, în 1958 — 7 la' creşte neîncetat. supra actualei componenţe a Adunării făcut ca anumite cercuri ultra colo François Blloux a subliniat că „decla
vietic a Îndeplinii cu succes sarcinile plan cincinal, cel mai mulţi observa sută, iar în primele 9 luni ale acestui' Naţionale a Franţei. După cum se ştie, nialiste să se teamă că guvernul fran raţia primului ministru Debré duce la
celor 9 luni din primul an al gran tori Internaţionali nu l-au luat în se an — 9 la sută. Pentru oţel, cores Recent, Comitetul Centrat al în urma venirii generalului De Gaulle cez va accepta tratative cu reprezen continuarea războiului din Algeria.
diosului plan septenăl. rios. Astăzi, nu mal este îngăduit să punzător : 5 la sută, 7 la sută şl 9 P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al la putere, datorită legii electorale frau tanţii guvernului provizoriu algerian Războiul va lua sfîrşlt imediat. Este
se facă aceeaşi greşeală". la sută. Extracţia petrolului şi a gaze U.R.S.S. au adoptat o hotărîre cu pri duloase, în alegerile ce au urmat par şl, în consecinţă, întreaga evoluţie a suficient doar ca guvernul francez să
Septenalul sovietic s-a situat în cen lor, care sînt cel mai economlcoşl com vire la sporirea producţiei, lărgirea sor tidele de dreapta au obţinut o majo^ problemei algeriene se va îndrepta spre înceapă tratative cu cel împotriva că
trul dezvoltării istorice a epocii noa „II Popolo" vorbeşte despre îndepli bustibili, în comparaţie cu aceeaşi pe timentului şl îmbunătăţirea calităţii rltate însemnată, majoritate care spri autodeterminare. De aceea, deputaţii ul rora luptă armata franceză“. In spriji
stre. El constituie un pas hotărltor în nirea „fie chiar şi numai pe jumătate" rioadă a anului trecut, a crescut cu mărfurilor cu destinaţie social-eultura- jină politica actualului guvern Debré. tra colonialişti din grupul „Unităţii re nul tratativelor dintre guvernul francez
realizarea sarcinii măreţe de-a ajunge* din ţelurile septenalului sovielic. Dar 14 la sulă şl, respectiv, cu 24 la sută. De aceea, rezultatele votului asupra publicane" au refuzat să la parte la şi cel provizoriu algerian s-au pro
şi a depăşi cele mai dezvoltate ţări experienţa istorică a arătat în chip Producţia de utilaj chimic s-a mărit lă şl de uz gospodăresc. politicii generale a guvernului nu au primele şedinţe ale Adunării Naţio nunţat şi alţi deputaţi. Majoritatea
capitaliste în domeniul economic, asi convingător că planurile sovietice sînt aproape de 1,5 ori. O’ mare amploare o semnificaţie deosebită. Ceea ce pre nale. Temerile lor însă au fost infir reacţionară însă a parlamentului fran
gurlnd populaţiei cel mal înalt nivel îndeplinite întrutotul şl chiar depăşite. Hofărîrea prevede sporirea volumului zintă importanţă în actualele dezba mate de precizările pe care le-a făcui cez s-a pronunţat în favoarea actua
de frai din lume. a cunoscut construcţia de obiective teri e evoluţia politicii franceze în cele primul ministru Debré. El l-a asigurat lei politici guvernamentale de conti
Şi pentru aceasta „principalul atuu industriale şi de locuinţe. Pentru a- producţiei de frigidere, televizoare, ma două probleme amintite. că se va face „tot ce este necesar" nuare a războiului, votînd în conse
Conform cifrelor de control ale pla al Rusiei îl constituie extraordinarul ceasta, în decurs de 9“lunl s-au produs pentru a se preveni separarea Alge cinţă pentru aprobarea ei.
nului, producţia va creşte pînă în 1965, ritm de dezvoltare a industriei sale" de 1,5 ori mai multe structuri prefa şini de spălat rufe, maşini de cusut, Pe plan infern, guvernul Debré pre riei (de Franţa — N.R.). La întreba
la fontă cu 165—177 Ia sută, faţă de — afirmă revista americană „News bricate de beton armat decît în în conizează o politică de austeritate, de rea cum se poate realiza aceasta, De Ce concluzii se impun deci din ac
1958, la oţel eu 156—165 la sută, la week". tregul an 1957. Un spor asemănător biciclete şi multe altele. O cantitate îngheţare a salariilor. Acest lucru iese bré a răspuns: „In primul rînd prin tualele dezbateri ale Adunării Naţio
petrol — cu peste 209 la sută, la ener a fost obţinut în producţia de mobile, pregnant în evidenţă dacă analizăm pacificarea cu ajutorul forţei militare". nale Franceze în problema algeriană ?
gie electrică cu 200—220 la sută, la Şl înfr-adevăr acest ritm de dezvol televizoare, frigidere şi alte mărfuri suplimentară din aceste mărfuri va fl declaraţia guvernamentală şi în spe El a declarat, de asemenea, că dacă In primul rînd reiese că esenţa po
tare, surprinzător pentru un observa de cea mal mare importanţă. cial prevederile bugetului' pe anul 1960. în Algeria se vor fine vreodată ale liticii franceze faţă de Algeria nu s-a
ţesături cu 133—138 la sută, la încăl tor burghez şi normal pentru econo produsă încă în cursul trimestrului IV Din aceste două documente reiese clar geri, ele vor avea loc numai „sub con schimbat. Guvernul francez şi-a schim
ţăminte cu 145 procente, la carne cu' mia socialistă, este chezăşia transfor Succesele în dezvoltarea creşterii a- că cheltuielile interne pentru învăţă- trolul Franţei" şi că în timpul acestor bat doar tactica în scopul de a crea
217 procente, la unt cu 160 procen mării Uniunii Sovietice în cea mal nlmalelor s-au răsfrînt asupra produc al acestui an. mînt, construcţii de locuinţe, pensii etc. alegeri „vor fl de faţă forţele milita confuzii în rîndul conducătorilor popo
te, la zahăr eu 180—191 procente. mare putere industrială din lume. sînt reduse substanţial. In acelaşi timp re necesare". rului algerian. Această politică este însă
ţiei de unt şi lapte a întreprinderilor Succesele Uniunii Sovietice în toate este încurajată expansiunea inonopolls- sortită eşecului. Ferhat Abbas, unul din
Acesle citeva cifre ne dovedesc că Uniunea Sovietică a întrecut State de stat şl mal ales asupra producţiei tă, iar Industria particulară este favo Ce arată deci aceste precizări ? Nici conducătorii luptei de eliberare a po
Uniunea Sovietică înaintează cu paşi le Unite în ce priveşte nu numai rit de carne, sector în care sporul este domeniile sînt remarcabile. Tot afli de rizată prin comenzi guvernamentale, în mai mult nici mai puţin decît o dare porului algerian, a precizat într-una din „
uriaşi spre îndeplinirea scopului pro mul de creştere, cl şi proporţiile ab mal mare de o treime. special comenzi de armament. înapoi de la planul expus de generalul declaraţiile sale că singura cale spre
pus — ajungerea din urmă şi depăşi solute ale sporului anflal la mai important ca şi lansarea staţiei auto De Gaulle, o capitulare a guvernului încetarea războiului din Algeria o con
rea Statelor Unite în privinţa produc multe categorii de produse, printre ca Trebuie subliniat faptul că în pre Pe aceea, în esenţă, politica internă în faţa cererilor ultra colonialiştilor stituie tratativele dintre cele două părţi
ţiei pe cap de locuitor. zent în industria sovietică se crista mate Interplanetare sovietice în me a guvernului Debré se caracterizează care doresc o Algérie franceză. De fapt în scopul obţinerii independenţei Al
re minereu dé fier, fontă, oţel, cărbu lizează noi rezerye a căror folosire va prin scăderea nivelului de viaţă al oa acest lucru este oglindit şl de preve geriei. Acest lucru este astăzi, în lu
Importanţa septenalulul sovietic este da roade mai fîrziu, ceea ce, desigur, morabila zl de 4 octombrie a.e., este menilor simpli şi prin creşterea divi derile bugetului pe anul financiar 1960, în mina dezbaterilor din parlamentul fran
deosebit de evidentă pentru întreaga ne, petrol, ciment. va accelera şl mal mult ritmul creş dendelor monopolului. care alocările pentru continuarea răz cez, mal actual ca orieînd. A devenit
lume. fată ce scrie cunoscutul ziar terii producţiei. Perspectivele unei creş şl ritmul impetuos în care poporul evident că prin forţa armelor, Franţa
Dacă în 1958 sporul producţiei in Cele mai furtunoase dezbateri în ca boiului din Algeria au fost sporite. Aceste nu va putea să menţină la infinit Al
sovietic îndeplineşte sarcinile septena geria sub dominaţia sa.
dustriale sovietice a fost de 10 la sulă, drul Adunării Naţionale Tranceze au fapte duc la concluzia că guvernul
lului. T. SILVESTRU
în primele 9 luni ale anului curent, avui loc însă asupra problemei alge
DOINA CARĂBAŞ
el a fosl de 12 la sută. /Tceasta în riene. După cum se ştie, la 16 sep
Ce arată dezbaterile
din Adunarea Naţională
Franceză ?
La 13 octombrie, după prezentarea
declaraţiei guvernamentală în legătură
cu politica generală a guvernului De
bré, în parlamentul irancez au înce
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 MarUe nr. 9. lelelon: l««: 1891 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.f.I.R . nr. 236.320 din 6 noiembrie lUly. — tip aru l: întreprinderea l'oligralică „l Mai" — Deva