Page 65 - 1959-10
P. 65
-Deva
PR O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, U N 1TI-V A . Fruntaşi pe ramură
In cursul ziiei de duminică, la O.C.L.
Produse industriale interraionala De
va a avut loc un eveniment deosebit
de important. După ce colectivul de
lucrători ai acestei întreprinderi au
ascultat o dare de seamă prezentată
de către tov. Alircea Raţiu, directorul
rAnul XI Nr. 1500 Marţi 20 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Candidului dc interraionalei Deva,, asupra activităţii
partid Grigore So- depuse pe ultima perioadă, tov. Va-
La C. S. Hunedoara In lupfă penfru c îi mai multe economii Muncă organizată- caci este şeful unei sile OMeanu, membru al C.C. ai sin
rezultate bune brigăzi de betonişti dicatului lucrătorilor din comerţ şi coo
IN TOIUL Cu angajamentul depăşit de la grupul de peraţie, a inminat O.C.L. industrial
ÎNTRECERII Membrii gospodăriei agricole şantiere nr. 1 Deva. din Deva, -Steagul roşu1 de unitate
Ca răspuns la chem area celor opi dere o cantitate de 9.250 litri benzină. colective „Ogor nou" din Sime- Brigada pe care o fruntaşă pe ramură a! O.C.L. indus
Alegerile de partid, care au întreprinderi din Capitală, colectivul N um ai în luna septem brie au jost e- ria Veche au organizat judicios conduce îşi depă trial din cadrul .Ministerului Comer
avut loc în secţiile de bază ale de m uncitori de la întreprinderea de conom isiţi 675 litri benzină. Acest lu munca în campania de toamnă. şeşte lunar sarcini ţului.
Combinatului siderurgic din Transporturi Comerciale Petroşani s-a cru a d u s la realizarea pină acum Ca urmare a acestui fapt, Ia Si- le de plan in m e
Hunedoara, au constituit un angajat să realizeze pină la sfîrşitul de către întreprindere a unei econo meria Veche lucrările agricole die cu 8-9 la sulă. Acest steag, care pină acum a fost
bun prilej de analiză a activi anului la Itibrejiaaţi şi carburanţi e- m ii de carburanţi şi tubrefianfi in va din campania de toamnă se des deţinut de către O.C.L. industrial Baia
tăţii depuse de harnicii sidcrur- oonom ii in valoare de 190.000 lei. Da loare de 279J000 tei, deci cu 69.000 făşoară satisfăcător. Harnicii In clişeu : Tov. Mare, constituie un imbold in munca
gişti de la începutul anului şi torHă strădaniilor depuse in m uncă lei m ai m ult decit prevederile anga colectivişti au însămînţat cu Grigore Socaci, şe de viitor a salariaţilor de ia interraio
pînă acum. Cu această ocazie, de către acest colectiv s-a reuşit ca jam entului. grîu mai mult de jumătate din ful brigăzii de be nala Deva. In vederea cuceririi lui
comuniştii au propus o seamă num ai in trim estrul III planul între suprafaţa prevăzută în plan. tonişti, la locul de muncitorii interraionalei Deva au luptat
de măsuri, care să ducă la ob prinderii să fie realizai in proporţie O d a tă cu realizarea de econom ii la muncă. cu însufleţire pentru reducerea con
ţinerea de realizări cît mai de 124 la sută. De asem enea, prinfr-o In scopul obţinerii unei pro tinuă a cheltuielilor de circulaţie, pen
mari. organizare judicioasă a transporturi întreprinderea de Transporturi Co ducţii sporite de grîu colectiviş W RSËoe tru o cît mai promptă şi civilizată de
m erciale Petroşani s-a dezvoltai mult tii au îngrăşat cu 100 kg. su- • •• •• servire a clienţilor, pentru o aprovi
Roadele unor măsuri se văd lor s-a redus preţul de cost pe tona şi m işcarea satam iistă. Pînă în pre perîosfat la hectar întreaga su zionare bună a magazinelor etc. Cu
încă de pe acum. Aproape toa prafaţă care se va însămînţa cu ocazia primirii drapelului de unitate
te colectivele secţiilor de bază tra n sp o rta tă au patru tei. In a- zent un num ăr de 29 conducători auto grîu. fruntaşă pe ţară salariaţii de la
înregistrează în fiecare zi în au obţinut titlul de sutam iist. Printre O.C.L. Industrial Deva s-au angajat
semnate depăşiri de plan. Aşa, cest tim p, toţi conducătorii auto aceştia se num ără Iov. loan G omboş Nici strîngerea recoltei cultu ca şi pe viitor să depună eforturi tot
de' pildă, colectivul oţelăriei de la coloana Alba Iulia, Ludovic S e u rilor tîrzii nu este amînată la mai sporite în muncă.
Martin nr. 2 , care ocupa, pînă ai întreprinderii au dat o atenţie le de la coloana Deva, Lucian A n g ket gospodăria colectivă din Sime-
iul demult un loc codaş în în ria Veche. Porumbul de pe cele ¦oCmW w—„omtv tt.ttt -
trecerea socialistă, a" dobîndit deosebită econom isirii de benzină. A st de la coloana Petroşani, Filip Nichi- 50 ha. a începui să fie cules. La
în cursul acestei luni un remar fel, de la începutul anului şi pînă în for de la coloana Deva şi alţii. fel şi cartofii. Ofelăria Martin nr. 2 de la Hunedoara
cabil succes : planul de pro îşi va mări capacitatea
ducţie aferent perioadei 1— 18 prezent s-a econom isit pe întreprin
octombrie a.c. a fost întrecut In spatele oţelăriei Martin nr. fie executate circa 90 la sută strucţie trebuie sa-şi urmeze
cu 1.418 tone. In urmă n-au ră Intr-o singură lună 2 a Combinatului siderurgic Hu din fundaţiile halei cuptoarelor, cursul normal.
mas nici celelalte colective de nedoara, se înalţă schele noi, se peste 80 la sută din instalaţia
oţelari, care laolaltă au elabo La depoul C.F.R. Petroşani, luna M atei au rea liza t o econom ie de 42,4 IN FO RM A ŢI E excavează, se toarnă betoane. de epuizare a apei şi circă 10 Să m fie neglijate
rat peste plan, în aceeaşi peri septem brie s-a încheiat cu un deosebit tone com bustibil. De la trenurile de Constructorii şantierului 1 al la sută din lucrările de la coşul pregătirile pentru iarnă
oadă, mai bine de 1.050 tone de I. C. S. Hunedoara roiesc aici cuptorului nr. 4.
suoces. D atorită unei m unci însufleţite, călători s-au rem arcat în m od deo Duminică, 18 octombrie a.c. ca într-un furnicar. Ei vor tace Din cele de mai sus reiese că
oţel. m ecanicii şi jochiştii acestui depou sebit m ecanicii Troian Balog şi losif a avut loc festivitatea inaugură ca în curînd oţelăria nouă să-şi Toate aceste lucrări se înca constructorii şantierului O.S.M.
Furnaliştii secţiei a II-a mai au econom isit 450 tone com bustibil şi U recheata care iot in luna septem rii unei gospodării agricole co mărească capacitatea cu încă drează în graficele de execuţie, nr. 2 au obţinut o serie de rea
691 kg. uleiuri diferite. In fruntea ac brie au e c o n o m isit 25,6 lo n e ¦c o m b u s lective în comuna Mihalţ, raio trei cuptoare. iar unele chiar le depăşesc. Sînt lizări importante. Pentru ca rit
au foarte puţin pînă să-şî rea ţiunii de econom isire au [ost şi de tibil. nul Alba. rămase în urmă cu circă o lună mul de executare a lucrărilor să
lizeze angajamentul luat, adică data aceasta m em brii şi candidaţii Măsuri şi rezultate de zile doar fundaţiile de lă continue ou aceeaşi intensitate
22.000 tone fontă. De la înce de partid. A stfel, num ai m ecanicii A u M ecanicii şi fochişfii de la depoul Cele 193 de familii care con cuptoarele propriu-zise. Aceasta şi în cursul iernii, conducerea
putul acestei luni şi pînă în di C.F.R. Petroşani închină acest succes, Pentru ca ritmul de construire se datoreşte sosirii cu întîrziere acestui şantier a întocmit un
mineaţa zilei de 19, ei au dat stituie gospodăria, şi-au unit la prevăzut şi termenele de execu a proiectelor. plan de măsuri care cuprinde
peste plan 2.506 tone fontă. olaltă aproape 500 hectare teren ţie să nu tie afectate cu nimic, printre altele închiderea cu pre
de la hun început constructorii Acum au sosit şi proiectele. late a spaţiului unde se execută
In aceeaşi perioadă coesa- rel M arcu ş i G o stia n V a d ista v îm p reu a leg erii noilor o rg a n e d e p a rtid care agricol şi un bogat inventar — au atacat lucrările în trei schim Lucrările Însă nu pot fi accele betonarea coşului şi încălzirea'
rii au livrat furnailiştiilor aproa buri. Aceasta a făcut ca timpul rate lipseşte fierul-beton :de 10,16 Iul cu cocsiere, protejarea com
pe 2.460 tone cocs peste plan, n ă cu jo ch iştii Ş te fa n B ara ş i C ornel va a vea loc în cu rin d la u n ita tea lor. vite pentru iucru, vaci cu lapte, să tie utilizat Ia maximum. In mm. şi 20 mm. diametru. Pe Ia plectă cu şoproane a celor trei
punîndu-şi şi ei candidatura pen plus, cea mai mare parte a ex- jumătatea lunii septembrie s-au staţii de betonare, inclusiv depo
tru locul de fruntaş în întrece In 9 luni : 969.863 lei economii un însemnat număr de unelte cavaţiitor s-au efectuat mecanic. cerut circa 70 tone din acest fier zitul de agregate, instalaţii pen
rea socialistă. agricole etc. şi au sosit pînă în prezent doar
O măsură eficace în organiza 20 tone. De asemenea, sînt tru încălzirea apei necesare sta
Aceasta este a 17-a gospodă rea şantierului este şi mecani strangulări serioase în aprovi ţiilor de betonare etc.
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi reducerea consumurilor specifice de rie colectivă în raionul Alba. zarea turnării betoanelor; o sta zionarea cu ciment. Aceasta, da
ţie de două betoniere luorează în torită faptului că direcţia comer Pînă în prezent pentru execu
ingineri de Ja semicocseria din Oălan, materiale. Intr-unu! din numerele viitoare cuplaj cu o macara turn, care cială a I.C.S.H. n-a luat măsuri tarea acestor lucrări nu s-a fă
execută transportul betonului la pentru a avea în permanenţă un cut nimic. Se aşteaptă rezoluţia
au răspuns cu entuziasm sarcinilor Ca urmare a traducerii în viaţă a ale ziarului nostru vom publica locul de turnare. Ca urmare, a stoc- tampon din care să apro serviciului de organizare a şan
crescut considerabil productivita tierului din cadrul I.C.S.H. Ar
trasate de plenara C.C. al P./Yl.R. din acestor măsuri, colectivul de muncă detaiii în legătură cu noua gos
fi bine însă ca serviciul respec
13-14 iulie a.c., luindu-şi angajamen de aici a reuşit să realizeze în 9 luni podărie precum şi unele aspecte
tul să realizeze pînă la sfîrşitul anu
lui economii la preţul de cost în va economii în valoare de 969.863 lei. de la festivitatea inaugurării.
-ffisa-
loare de un miiion lei. Pentru înde
plinirea acestui angajament, a fost e-
laborat un plan concret de măsuri teh-
nico-organizatorice, care să ducă Ia
tea muncii. vizioneze şantierele atunci cînd tiv să întocmească formele cît
INOVAŢII PREŢIOASE Măsurile luate. împreună cu fabricile furnizoare nu respectă mai grabnic, astfel că şantierul
urmărirea zilnică a realizărilor ritmicitatea livrării. să poată executa lucrările la
Recent, la oţelăria electrică ză anul acesta economii în va şi organizarea unei însufleţite Direcţia comercială a I.C.S.H. timp. Pregătirile pentru iarnă nu
a Combinatului siderurgic din loare de aproape 3 milioane lei. întreceri socialiste între brigăzi, va trebui să ia măsuri în conse trebuie neglijate !
Hunedoara, a' fost aplicată O au tăcut ca pînă în prezent să cinţă. Ritmul lucrărilor de con-
inovaţie importantă, prin oare Preocuparea inovatorilor si- ¦............. (5ES351- ¦ O H . C O iM Ş U Ţ A
se rezolvă problema fixării elec derurgişti pentru introducerea
trozilor în timpul procesului de tehnicii noi reprezintă o contri IN ACESTE ZILE
topire a oţelului. Această inova buţie de seamă la sporirea pro
ducţiei de metal de la agrega
ţie permite să se folosească mai tele existente, la realizarea de La gospodăria agricolă colectivă din Prîcaz
birne Capacitatea de producţie economi! şi îmbunătăţirea con
a cuptoarelor electrice şi aduce diţiilor de lucru. Avîntul mişcă In Vedea Jiului, pentru tiiterii In timpul liber Gospodăria agricolă colectivă uni. Ca atare, colectiviştii au faţă de teren cultivată cu pră-
economii în valoare de 1.160.000 necăsătoriţi, s-au construit num e „21 Decembrie" din satul Pri- strîns o recoltă bogată. şitoare a fost repartizată, încă-
lei. rii inovatorilor este rezultatul roase căm ine m uncitoreşti, m oder îndrumaţi de organizaţia caz, raionul Orăştie, se numă din primăvară, pe brigăzi şi e-
muncii politice de masă duse de ne şi confortabile. Printre aces U.T.M., tinerii din satul Peş- ră printre gospodăriile fruntaşe In perioada de faţă lucrările chipe, iar în cadrul echipelor s-a
O Importanţă economică deo organizaţiile de partid şi comi tea se n um ără şi căm inul m u n teniţa raionul Haţeg, în timpul din regiune în ce priveşte exe dc recoltare a culturilor de ţinut o evidenţă precisă a mun
sebită prezintă şi inovaţia pro liber, participă la munci volun cutarea Ia timp a muncilor agri toamnă ia gospodăria agricolă cii prestate de fiecare colectivist.
pusă nu de mult de un colectiv tetul de întreprindere, care au citoresc ,7 N oiem brie“ din Ani- tare, ascultă diferite conferinţe, cole şi realizarea de producţii colectivă din Pricaz se desfăşoa S-a hotărît apoi în adunarea ge
de Ssîderurgişti, privind transfor sprijinit cabinetul tehnic în for fac hore ţărăneşti etc. Nu de mari Ia hectar. La începutul a- ră din plin. Pînă acum s-a ter nerală ca membrii fiecărei echi
marea cuptoarelor vechi, prim noasa, care are 64 camere. mult tinerii de aci au efectuat nului acesta, au intrat în gos minat recoltatul îlorii-soareiui şi pe, care obţin o producţie mai
căptuşirea lor cu cărămizi re marea de noi cercuri şi grupe In o lişeu : C ăm inul muncitoresc peste 70 ore muncă voluntară, podărie toate familiile de ţărani a cartofilor şi s-a strîns peste mare decît cea planificată să
de inovatori, în întocmirea te muncitori din sat. Colectiviştii 60 la sută din porumb şi sfecla primească drept retribuire suoli-
fractare bazfce. Prin' aceasta, maticii inovaţiilor potrivit cu „7 N o ie m b rie " d in A n in o a sa . după care au participat la o din Pricaz lucrează acum peste de zahăr. mentară 30 la sută la porumb şi
durata de funcţionare a cuptoa specificul fiecărei secţii în parte. conferinţă cu tema : „Cum să 700 ha. teren arabii. Se poate cartofi şi 50 la sută la plantele
relor se prelungeşte în medie mărim producţia de lină fină şi afirma că pe întreaga suprafaţă Roadele bunei organizări tehnice din depăşirea realizată.
de la 400 la 750 de şarje. -m - semifină“. După conferinţă ei muncile agricole au fost execu o (Aceasta în afara producţiilor
tate la timp şi în bune condiţi- a muncii primite pentru zilele-muncă pres
In secţiile marelui combinat au organizat o horă ţărănească. ------------------- ------------------------------ tate).
Pe baza experienţei ciştigate
siderurgic au mai fost aplicate Ml HAI CIOLPAN în anii trecuţi, întreaga supra- Această formă de stimulare a
corespondent colectiviştilor duce la obţinerea
în ultimul timp şi alte inovaţii Bazarul cărţii sovietice colae Deleanu, care a vorbit celor unor producţii mari la hectar.
prezenţi despre succesele înregistrate Cointeresaţi să realizeze produc
valoroase. De la începutul anu Ieri după-amiază, în prezenţa unui de literatura sovietică în anii de du ţii cît mai mari, colectiviştii au
lui şi pînă la 8 octombrie, sîde- public numeros, a avut loc la Deva, pă Alarea Revoluţie Socialistă din Oc executat la timp şi în condiţiuni
în localul Librăriei noastre din str. tombrie şi rolul pe care l-au avut şi bune lucrările de întreţinerea
rurgiştii de aici au propus 340 Dr. Petru Groza, deschiderea festivă îi au cărţile în educarea comunistă culturilor. Ei au executat cîte
de inovaţii din care peste 200 a bazarului cărţii sovietice. La des a oamenilor muncii sovietici şi din trei prăşite atît la porumb şi
se şi folosesc în producţie. Nu chidere a fost de faţă şi scriitorul Ni- ţara noastră. cartofi cît şi la plantele tehnice.
mai de pe urma inovaţiilor a- Si roadele muncii s-au văzui.
plicate pînă acum se realizea De pe cele 110 ha. teren recol
tate pînă acum s-a obţinut o
Artiştii amatori din -1 Conferinţă producţie medie de peste 5.000
kg. porumb ştiuleţi la hectar, la
Măceu Tot ieri după-amiază, în sala festi cartofi s-a realizat o producţie
medie de 16.200 kg. la hectar,
vă a şcolii medii „Decebal" din Deva, cu 200 kg. mai mult decît cea
planificată, iar la sfecla de za
D\e s p r e a c tiv i t a t e a c ă tn in u lu i c u ltu r a l d in s a tu l M ă c e u , se în faţa a numeroşi oameni ai muncii hăr 25.000. în foc ele 18.000 kg.
p o t spune lucruri frum oase. P e scena căm inului au şi elevi, scriitorul Nicoiae Deleanu a cb era planificat.
fost prezen tate piesele „S-a in tim p la t Ungă o fin tin ă“ şi „în vorbit despre literatura sovietică în
c e r c a r e a ", p ie s e cu c a r e a p o i e c h ip a d e te a tr u a c ă m in u lu i cei 42 de ani de la înfăptuirea Re Pentru o ilustra cîstigurile
din M ăceu s-a d ep la sa t în sa tete G in ţa g a , S ilv a şu In ferior voluţiei Socialiste, despre rolul său în suplimentare realizate de colec
şi Tuştea. educarea eroicei generaţii a construc tivişti, în urma depăşirii produc
torilor comunismului. Scriitorul Nico
Pregătiri pentru concurs iae Deleanu a arătat că în ţara noa ţiilor planificate, este suficient
stră cărţile scriitorilor sovietici se
să dăm cîteva exemple. La cul
/ n p e r io a d a a c tu a lă , a r tiş ti i a m a to r i d e la c ă m in u l c u l bucură de o înaltă preţuire, dat fiind
tu r a l d in M ă c e u se p r e g â te s c cu in te n s ita te p e n tr u a p a r 1 şi problemele de viaţă importante pe tura de cartofi, de pildă, succe
tic ip a la c e l d e - a l d o ile a F e s ti v a l b ie n a l d e te a tr u „I. L. C a- care le ridică, şi măiestria artistică sele cele mai de seamă le-a înre
r a g i a t e “ . S e fa c r e p e tiţii la p ie s e le d e te a tr u „ N o a p te albă" d e înaltă în care sînt create. El a subli gistrat echipa condusă de colccii-
V aleriu Luca şi „F ata de pe M u reş“ de Radu B oureanu. niat faptul că literatura sovietică este A. z.
Spectacol un mijloc puternic pentru întărirea
prieteniei romînb-sovi etice.
A r tiştii a m a to ri din M ăceu au p re ze n ta t recen t în sa la că- Expunerea s-a bucurat de aprecie Ww&
rea unanimă a celor prezenţi, care
m inutul cultural, un bo g a t program artistic. Cu acest şi-au manifestat astfel dragostea faţă »W L
de marele popor sovietic, prietenul
p rilej, sp ecta to rii au a p la u d a t cu căldu ră „C in tec d e sp re V ol- de nădejde al poporului romîn şi al m im -
tuturor popoarelor iubitoare de pace
mmm
* ga", recitarea „M onum entul os tasului so vietic“, jocul „Arde- B rig a d a de zidari şam otori de p C şantierul bateriei a lll- a de cocs de la C .S.U ., condusă de com unista:
F.ugcn Deac,
> leana" si a ltele. s-a angajat să ferm i ne cuptorul bateriei pentru a putea în cepe încălzirea ou trei zile înainte
de termen.
S1DONIA RUSAN . .. i- " , ----- -------
corespondentă din întreaga lume. I n c li ş e u : O p a ric d in b rig a d ă , 'dilpă 'ten n in ă rea lu c ru lu i. (Continuare în pag. 2 a)