Page 66 - 1959-10
P. 66

Pag. 2                                                                                                                                                       ¦v r u m u l s o r n m w & t& ş m                                                                                                                                 Nr. 1500

           IFE®lW/%imJiL FiLMULUJB SOVgETIC                                                                                                                                    In aceste zile                           Alegeri în organizaţiile de bază P. M, R.                                                              Construcţii

Viata este in miíníle tale                                                                                                                                                        La gospodăria                         Problemele producţiei şi ale muncii în sectorul

    T ancurile so vietice, in o fen si­                                       n ii voioasă cu m incarea la ta tă l                loasă, întrucît păm în tut um ed             agricolă colectivă                       de educaţie, să stea mai mult în socialist
vă nim icitoare, urm ăresc hoar­                                              său, m acaragiu pe şantier, a                                                                                                               atenţia organizaţiei de bază a! agriculturii
d ele fa sciste ce se retrag îngro­                                           fost doborîtă de explozie. C ape­                   a cuprins strîn s corpurile obu­                   din Prieaz
zite. In retragere, fa sciştii a s­                                           te d e o bu ze se iv esc rtn jin d hi­
cund în p ă m în t un im en s d ep o ­                                        dos din ascunzătoarea unde au                       zelor. M încate de rugină şi le­                       (Urmare din pag. J-a)
zit de m uniţii.                                                              sta t m ai bine de 15 ani.
                                                                                                                                  g a te Intre ele prin tr-u n sistem          vistul Cornel M aglaş din briga­         In urmă cu ctteva zile a avut loo tinue a preţului de cost sînt o dova­
    ...Au trecu t 15 ani. R uinile                                                O raşul nou, puternic, frum os                                                               da a Il-a . Această echipă a re­
au dispăru t, oam enii sovietici                                              este am eninţat de explozia de-                     com plicat de m inere, bom bele,             alizat Ia fiecare hectar cu 263          la Sebeş adunarea de dare de seamă dă grăitoare că pînă la sfîrşitul anu­                    Au terminat construcţia
au reclădit ţara m ai frum oasă                                                                                                                                                kg. cartofi mal m ult decît era                                                                                                                   grajdului
ca înainte. M unca con stru ctivă                                                  Azi la cinema                                  obuzele şi m inele au deven it in ­          planificat. Ca urm are a acestui         şi alegeri a organizaţiei de bază de lui se va realiza şi chiar depăşi anga­
însu fleţeşte întregul popor. La                                              ,,Fiiimon Sîrbu" Deva                                                                            fapt colectivistul Ioan Jorza a                                                                                                           Î ndrumaţi îndeaproape de organiza­
m arginea unui oraş, pe un fost                                                                                                   ta n g ib ile .                              prim it ca renum erare suplimen­         la fabrica „Simion Bărnuţiu". Cu a- jamentul luat, acela de a se obţine e-                           ţia de partid, membrii gospodări­
teren viran, un im ens şan tier                                               p o ză u lu i de m uniţii. Sum bră                                                               tară 680 kg. cartofi, aceasta în
ridică cu repeziciu n e case cu                                               am in tire a războiului. C om an­                   In tim p ce cartierele în veci­              afară de ceea ce va prim i pen­          cest prilej membrii şi candidaţii de conomti la preţul de cost în valoare                      ei agricole colective din Rapoltu Mare,
nenum ărate etaje. C upa esca-                                                dantul m ilitar propune eva ­                                                                    tru zilele-m uncă prestate. Tot                                                                                                        raionul Hunedoara, au terminat în ziua
vatoru lu i m uşcă cu lăcom ie pă-                                            cuarea oraşului şi aruncarea de­                    nate au fo st evacuate d e popu ­            pentru depăşirea înregistrată în         partid au făcut bilanţul activităţii bi­ de 126.000 lei.                                       de 15 octombrie a.c. cbnslrucţia graj­
m întul, săpîn d fundaţia unei                                                p o zitu lu i în aer. D a r că p ita n u ­                                                       cadrul echipei, colectivistul Ioan                                                                                                      dului. Această construcţie a fost ter­
noi locuinţe. U n bubuit p re­                                                lui D udin, îi sîn t prea d ra g i                  la ţia ce a şte a p tă cu e m o ţie şi       Fulger a prim ii 572 kg. cartofi.        roului organizaţiei dc bază, a comu­              Muncii ideologice —                         minată ca urinare a angajamentelor
lu n g sfîşie deo d a tă lin iştea o-                                         a c e ste a şe ză ri ce vo r p ie ri în                                                          De asemenea, colectivista Ana            niştilor din întreprindere desfăşurată în            atenţia cuvenită                         luate de către membrii şi candidaţii de
răşelului. Cupa escavatorului                                                 urm a exploziei. îm p reu n ă cu în­                team ă desfăşu rarea lucrărilor,             Popa va prim i 50 Ia sută din            perioada care s-a scurs de la alegerile                                                       partid din organizaţia de bază a gos­
s-a o p rit su sp en d a tă în aer, ca                                        că patru ostaşi, el stăruie să                                                                   banii şi z a h ă ru l cuveniţi pentru                                                                                                  podăriei colective,. în cinstea alegerilor
un uriaş sem n de întrebare. M a­                                             i se în c re d in ţe ze sa rcin a 'demi-            echipa condusă de căpitan u l D u­           cantitatea de 2.700 kg. sfeclă                                                                                                         organelor conducătoare de partid.
                                                                              nării depozitului. Sarcina a-                                                                    de zahăr care s-a calculat ca
caragiu l za c e n eîn su fleţit în ca­                                       ceasta este deosebit de pericu­                     din, bine p reg ă tită din punct             depăşire de plan înregistrată de         ce au avut loc cu un an în urmă.                     Cu mult simţ de răspundere a fost           Grajdul terminat (în lungime de 86
                                                                                                                                                                               ea în cadrul echipei.                                                                      analizată munca desfăşurată de biroul       m. şl 12 m. lăţime), va adăposti pes­
bina sa. A lă tu ri, un coşu leţ cu                                                                                               de vedere tehnic şi cu o a d m i­                                                       La adunare au participat şi tovară­             organizaţiei de bază în direcţia ridi­      te 100 de vite mari. De menţionat
                                                                                                                                                                                Trebuie grăbit ritmul                   şii loan Stînea, secretar âl Comitetu­            cării nivelului politie şi ideologic al     este faptul că întreaga lucrare s-a
m erin de din care o sticlă cu gî-                                                                                                rabilă voin ţă de a în vin ge, în­                însăm înţăriior!                    lui raional P.M.R., şi Mircea Stan, se­           membrilor şi candidaţilor de partid.        executat numai din resurse' locale. La
                                                                                                                                                                                                                        cretar al Comitetului orăşenesc de                Deşi jri anul şcolar 1958-1959 învăţă-      construirea grajdului un aport însem­
tul ciobit îşi prelin ge o dîră                                                                                                   cepe dem inarea şi tran sporta­                                                       partid Sebeş.                                                                                 nat l-a adus echipa de colectivişti din
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      care au făcut parte candidatul de par­
albă de lapte. F etiţa ce a ve­                                                                                                   rea cu deosebită m igală şi pre­                                                                                                                                                    tid Iosif Suciu, Ionel Lobonf, PaVel
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Blaga, N. Condriri, Valentin Jurj, Ni­
                                                                                                                                  cauţie a fiecărui obuz.                                                                                                                                                             colae Susan şl alţii. • "

                                                                                                                                  C lipe de m are încordare, cea­                                                                                                         mîntul de partid s-a desfăşurat mai                        GH. DUMITRIU
                                                                                                                                                                                                                                                                          bine decît în anii trecuţi în acest do­                secretar al Comitetului co'iriunal
                                                                                                                                  suri de m uncă susţinută, de a-                                                       Un bilanţ îmbucurător
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        de partid din Rapolt
                                                                                                                                  ten ţie d esă vîrşită şi voin ţă ne­                                                     Darea de seamă şi discuţiile purtate meniu de activitate au existat însă şi
                                                                                                                                                                                                                        de către majoritatea membrilor şi can­ unele lipsuri. Astfel, unii cursanţi, ca                Un saivan pentru oi
                                                                                                                                  clin tită. C inci oam eni, cu inim i
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         ! n primăvara acestui ah a lua1
                                                                                                                                  curajoase, p ln d lţl de spectrul                                                     didaţilor de partid prezenţi la adunare Ioan Dumitru,, Maria Răpcău, Vitus-’                         fiinţă întovărăşirea agrozootehni­
                                                                                                                                                                                                                        au fost axate mai cu seamă pe prob­ .chinchi Emilia ş.a. ri-au participat la
                                                                                                                                  m o rţii la cea m ai m ică n ea ten ­                                                                                                                                               că „Mioriţa1* din comUna Poiana, ra­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ionul Sebeş. Pentru adăposfirca celor
                                                                                                                                  ţie, au reuşit să sa lveze viaţa                                                                                                                                                    peste (.000 de 61 şi pentru'depozitarea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      furajelor necesare pe timpul iernii, în­
                                                                                                                                  to va ră şilo r tor, via ţa oraşului.                                                 lemele de producţie. S-a subliniat, do nici o şedinţă de curs. Alţii, s-au mul­               tovărăşiţi! din Poiana ău Construit un
                                                                                                                                                                                                                        pildă, că sub îndrumarea' organizaţiei1 ţumit să participe la învăţămînt doar                frumos salvah la marginea comunei.
                                                                                                                                  Au readus locuitorilor liniştea                                                                                                                                                    r Construcţia acestui saivan dovedeşte
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      că ciobanii din Poiana sînt hotărîţi să
                                                                                                                                  şi pacea.        ¦                                                                    de bâză, antrenaţi în întrecerea so­              ca simpli spectatori, fără a contribui      obţină rezultate frumoase prin creşte­
                                                                                                                                                                                                                        cialistă şi ăvînd permanent exemplul              cîtuşj de puţin la dezbaterile pe mar­     rea în comun a oilor.
                                                                                                                                                                                  Colectiviştii din Prieaz stau         comuniştilor, muncitorii de aici au de­
                                                                                                                                                                               bine şi cu lu c ră rile de în sllo za -  pus eforturi sporite în scopul îndepli­           ginea temelor expuse.’ Aşa' se face că                             LUCIA MERCHEŞÂN
                                                                                                                                                                                                                        nirii şi depăşirii sarcinilor de plari.           la seminariile recapitulative numeroşi                                      corespondentă
                                                                                                                                                                               rea furajelor. Pînă acum ei au                                                             cursanţi s-au dovedit a fi insuficient
                                                                                                                                                                               însilozat peste 950 tone furaje,            „Deşi au existat unele greutăţi îri            pregătiţi, cu uri nivel politic şi ideo­     Lucrările sînt în toi
                                                                                                                                                                               faţă de 860 tone cît aveau pla­          privinţa aprovizionării cu materii pri­           logic destul de scăzut.
                                                                                                                                                                               nificat. Este im portant faptul că       me şl materiale, colectivul întreprind                                                          ! n Lunca Cernii Superioară s-a a^
                                                                                                                                                                               de cîteva z ile a început şl însi-       derii noastre — a spüs tov. Gheorghe                 Tovărăşii . Mircea Stan şi Nicolae              dunat aproape întregul material
                                                                                                                                                                               lozarea cocenilor de porum b.            Crăciun — şi-a realizat 'planul global            Marini au criticat biroul organizaţiei
                                                                                                                                                                                                                        pe primele 8 luni (recalculai) îri pro­           de bază pentru că, deşi cunoştea 'aces­    necesar construcţiei saivanului care va
                                                                                                                                                                                  Nu acelaşi lucru se poate             porţie de 103,57 la sută, iar în luna             te neajunsuri nu a luat nici o măsură,     adăposti cele 240 de oi ale întovără­
                                                                                                                                                                               spune însă despre mersul însa-           septembrie îri proporţie de 112,5 la              •hu a tras la răspundere pe cei care       şirii „Viaţă nouă". Lucrările de con­
                                                                                                                                                                               m în ţă rilo r. P în ă la 12 octom brie  suta. Nerealizarea planului îri unele             'au privit cu superficialitate ridicarea   strucţie au şi început, iar saivanul,
                                                                                                                                                                               nu se în săm în ţaseră decît 36'         secţii, printre care şi secţia confecţii          nivelului lor politic şi ideologic. Ei au  care va avea o lungime de 52 m., se
                                                                                                                                                                               ha. cu orz de toam nă şi 10 ha.          haine de piele şi tăb’ăcărie, se dato'-'          propus ca în acest ari biroul organi­      va termina în curînd. Un aport pre­
                                                                                                                                                                                                                        resc ur.or cauze obiective. Avînd îri             zaţiei de bază să controleze şi să în­     ţios la această lucrare îl aduc tovgj
                                                                                                                                                                               cu grîu din cele 200 ha. p lan i­                                                          drume îndeaproape activitatea cercuri­     răşii Romulus Işvânescu, Petru Tulea,
                                                                                                                                                                               ficate, iar arătu ri pentru însă-        vedere însă că acuffidispunem de                  lor şi cursurilor îrivăţămînlului de       Romulus Podean, Gaşpar Jurjonl şi
                                                                                                                                                                               m înţări erau efectuate doar pe          materia primă necesară se vor înregis­            partid.                                    alţii. ,
                                                                                                                                                                               14 ha. A ceastă stare de lucruri         tra depăşiri de’ plan şi în aceste secţii“.
                                                                                                                                                                               trebuie să dea de gîndit atît                                                                                            4r              Iri 3atul Negoi, comuna Lunca Cer­
                                                                                                                                                                               consiliului de conducere al gos­           Mulţi dintre vorbitori au apreciat ?a                                                      nii, lucrările la construcţia saivanului
                                                                                                                                                                               podăriei cît şi m e c an izato rilo r    datorită unei organizări judicioase a                Cu prilejul adunării, membrii şi can­   au rămas ceva în tirmă. Nu a fost
                                                                                                                                                                               de la S .M .T. O răştie care deser­      muncii, a preocupării membrilor şi ă              didaţii de partid ari dezbătut şi alfe     transportată încă în întregime piatra
                                                                                                                                                                               vesc aceasta gospodărie. Deşi au         candidaţilor dc partid pentru califica­           aspecte ale muncii desfăşurate de că­      necesară şi nu a început încă săpatul
                                                                                                                                                                               fost trim ise la gospodăria colec­       rea muncitorilor tineri, s-a ajuns ca             tre biroul organizaţiei de bază. Mulţi     fundaţiei. Este necesar ca Întovărăşifli
                                                                                                                                                                               tivă din Prieaz pşnfru arături           productivitatea muncii să crească faţă            vorbitori au apreciat că s-ari obţinut     din Negol să pună un ma" mare ac­
                                                                                                                                                                               şi în s ă m în ţă ri trei tracto are,    de plan cu 1.41 la sută.                          rezultate bune în domeniul primirii de     cent pe terminarea acestei lucrări imJ
                                                                                                                                                                               două din ele s-au defectat ia r                                                            noi membri şi candidaţi de partid, dar     portante.
                                                                                                                                                                               repararea lor s-a tărăgănat. A-
                                                                                                                                                                               ceste deficienţe îngreunează             Iri privinţa ecbriomiilor la preţul ’de că a existat o preocupare slabă faţă                                               I. PADUREANU
                                                                                                                                                                               munca colectiviştilor în cam pa­                                                                                                                                        corespondent
                                                                                                                                                                                                                        cost, tovarăşii Gheorghe Fălămaş, de educarea’ conumistă ă' acestora;
                                                                                                                                                                               nia agricolă de toam nă,
                                                                                                                                                                                                                        Gheorghe Olteană' şi Androné Dán au               „Lipsuri — ău arătat tovărăşii Na-'

                                                                                                                                                                                                                        apreciat 'că numai' îri ultimele luni s-au vrady Carol şi Elisabeta Bădilă —

Scenă din îifm ul                                                                                                                                  ¦GtfSiS-                                                             obţinut unóle rezultate'. „Iri primul şi s-au manifestat mai ales în conduce-'

„V ia ţa este în m îl-                                                                                                                                                                                                  chiar îri cel de al'doilea trimestru — rcă şi sprijinirea organizaţiei de bază

nile tale" care ru ­                                                                                                         IIa s l u t i m                                                                            a’ subliniat tov. GW. Fălămaş — s - a : U.-T.M. şi a altor organizaţii 'de masă

lează astăzi la cl-                                                           Pregătirile pentru iarnă trebuie                                                                                                          lucrat súb capacitate, s-au plătit sala­ câre, îri' gerieVal, au fost lăsate să-şi
                                                                                                                                                                                                                        rii pentru stagnări şi goluri de pro? desfăşoare activitatea la' voia îritîm-
? nem atograîul „Fi-

lirnon S îrbu" din Deva', în :                                                                                                                                                                                          ducţie provocate de lipsa materiilor plării". In scopul lichidării lipsurilor

cadrul Festivalului film u lu i!                                                                                                  intensificate                                                 v                       prime, fapt care a făcut ca la' sfîrşitul         existente comuniştii au făcut hume'-’
                                                                                                                                                                                                                        lrinli iulie să înscriem — peste preve­           roase propuneri care, cupririse în pla­
sovietic.               .                                                                                                                                                                                               derea planificată — frică 118.000 lei             nul de măsuri şi apoi votate, ău deve­
                                                                                                                                                                                                                        depăşiri la preţul de cost.                       nit hotărîri pe oare noul birou ăl or­
- 25 octombrie                                                                    A v irid in ved ere g re u tă ţile în-          lem n os ex isten t în d ep o zit şi         sp a rte la p u ţu l V ictoria şi
     1959                                                                     tîm p in a te în a n ii tre c u ţi în d e s ­       s-au p u s în ordin e căile de acces         la baia m uncitorilor.                     Datorită măsurilor luate, ă mobiliză­           ganizaţiei de bază va trebui să le ducă
                                                                              făşurarea procesului de produc­                     spre depozit. D e asem enea, s-a                                                      rii muncitorilor la descoperirea şi for           lă îndeplinire.
                                                                              ţie pe tim p de iarnă, colectivul                   făcut aprovizion area cu com bus­                U n m erit al colectivului de
                                                                              de conducere al m inei Lupeni                       tibilu l n ecesar încălzirii caselor         conducere al m inei Lupeni este          lo’sirea tuturor rezervelor interne şi a-'                V. PIŢAN
                                                                              a trecut încă de pe acum la în­                     de m a şin i de la in cin tele 1 sud,        faptul că a luat m ăsuri ca m a ­
                                                                              tocm irea şi aplicarea unui plan                    4 sud, P lan ir şi V ictoria.                                                         pi!carii uriui regim sever de economii'                                                      •atsafcí
                                                                              de m ăsu ri cuprinzîrul p reg ă tirile                                                           jo rita tea ' lucrărilor privin d pre­   s-a ajuns ca la sfîr'şltul lunii octom­
                                                                              ce treb u iesc efectu ate în toam n a                  A n a lizîn d în să sta d iu l actual                                              brie să fie recuperate pierderile înre­           P U li fl                                            n r*
                                                                                                                                  al preg ă tirilo r de iarnă, reiese          g ă tirile de iarnă să se facă din
                                                                                                                                                                               resu rsele interne.

                                                                                                                                                                                   E ste necesar însă ca condu­

                                                                              aceasta.                                            c ă a c e s ta n u e s t e p e m ă s u r a c e r e a e x p lo a tă r ii s ă e f e c tu e z e un gistrate şi să se realizeze 43.000 lei

                                                                              P e n tr u a p lic a r e a la t i m p a p o s i b i l i t ă ţ i l o r e x is te n te la m in a c o n tr o l m a i a m ă n u n ţit a s u p r a economii Ia preţul de cost. O contri­

                                                                              tu tu ro r m ă su rilo r cu p rin se în             Lupeni. In tim p ce la unele lu­             stadiu lu i şi ritm u lu i cu care se    buţie însemnată la realizarea acestui
                                                                              planul respectiv s-au sta ­                         crări nu s-a făcu t nim ic, la a l­          fac p reg ă tirile de iarnă. S ervi­     succes, au adus-o comuniştii Vasile Is-
                                                                              bilit term ene şi s-au re­                          tele, d eşi începute, se află in­            ciul m ecanic şef trebu ie să cu­        trate, Ionel Moraru, Cornel Lazăr, Ma-'
                                                                              p a rtiza t sarcini concrete in­                    tr-un stadiu înapoiat. Aşa, de               noască zi de zi m ersul acestor          ria Săliştean, Zerbers Mihai, Nicolae
                                                                              gin erilor şi tehnicienilor, ca­                    pildă, nu s-a term in at încă a-             lucrări, să se în g rijea scă ca ter­

        Ş ă ţd ă n fu n c L                                                   re se ocupă cu executarea a-                        coperişu l la atelieru l electrom e­         m enele de executare să fie res­         Albu, Maria Klett, Nicolae Mătrăscu şi
                                                                              cestor lucrări. A stfel, pentru                     canic, nu s-a făcu t revizia g e ­                                                    alţii.
                                                                          îi  buna funcţionare a tran sportu ­                    nerală a caloriferelor şi nu s-au            p ecta te în tocm ai. N u m a i în fe­
                                                                              lui s-a p revă zu t revizu irea şi                  înlocuit geam u rile sparte. D e a-                                                      Rezultatele obţinute, mai ales în ul­
c a p iii s j^ ú id ie t                                                      repararea liniilor ferate, sch im ­                 sem en ea , în p la n u l d e m ăsu ri       lul a cesta se vo r p u tea e vita       timul timp, în privinţa ' reducerii con­

                                                                                                                                                                               g reu tă ţile în tîm p in a te în anii

                                                                                                                                                                               tre c u ţi.  InL- L GUDASZ

                                                                              barea tu tu ror m acazelor defecte nu au fost p revă zu te unele lu­

           CREŢ                                                               din ga ra g oalelor şi plin elor şi                 crări care pot provoca m ari                                        MIERCURI, 21 OCTOMBRIE 1959
                                                                              în călzirea cu aburi a acestora.                    g re u tă ţi în tim p u l iernii. D e p il­
?a m ^                                                                        A ceste lucrări vor fi executate                    dă, pentru evitarea in zăpezirii                          Spectacole cinematografice m
                                                                              pîn ă la da ta de 15 noiem brie.                    liniilor ferate de la su prafaţă,
V                                                                                                                                 pen tru verificarea şi com plecta-              DEVA: Ultima prim ăvară; ALBA         siune specială; Surorile şi Anul 1918;
                                                                                  O bună p a rte din obiectivele                  rea m aterialului pom pieristic nu           1ULIA : Fete de aceeaşi v îrstă; Cita­   SIMERIA : Dezertorul; SEBEŞ : Ro­
                           ¦O'l/'-'s/w'U                                      p re v ă zu te în p la n u l d e m ă su ri          s-a luat nici o m ăsură.                     dela sfărîmtaă ; BRAD : Pe drumurile     manţa periferiei ; BARU MARE : Min­
                                                                              au şi fost realizate. Aşa, de p il­                                                              Romîniei ; ILIA : Numai o femeie ;       ciuna ; LONEA : Favoritul 13; TEIUŞ:
     M u n c ito ri şl tehnicciieeni 1 )                                      dă, la p u ţu l C arolina s-au ter­                     In program ul pregătirilor pen­          HAŢEG: O slujbă importantă; HU­          O zînă ca-n poveşti; ZLATNA: Mo­
  P e n tru a fi la curentt cu tot {                                          m inat lucrările de reparaţie, s-a                  tru iarnă s-au p revă zu t cu m ul­
ce e nou în tehnica sovietică

abonaţi-vă din tim p pe anul                                                  fă c u t a p r o v iz io n a r e a cu le m n tă în tîr z ie r e u n e le te r m e n e d e NEDOARA : O întîmplare extraordi­ ralitatea d-nei D ulska; APOLDU DE

 1960 la publicaţiile de specia­                                               de m ină pe sortim en te, avîndu-                  executare, prin tre        care am ena­      nară ; ORĂŞTIE : Maxim Minciună ; SUS : Legenda dragostei; CALAN:
 litate. Abonam entele se pri­                                                                                                    jarea drum ului              d in tre o-     Pagini de vitejie; PETROŞANI: Mi­ Voluntarii.
 mesc la orice oficiu prin fac­                                               ¦s e în v e d e r e c e r in ţe le e x p lo a tă ­  raş şi puţul                V ictoria-sud
 to rii poştali şi d ifu zo rii din                                                                                               şi com plectarea              geam urilor                 RA D
 în trep rin d e ri şi in s titu ţii.                                           rii p e tim p de iarnă. T otodată
                                                                                s-a stivu it în treg m aterialul
‘ V. I. LE N 1N Opere — voi.
                                                                              Plenara Comitetului regional de luptă                                                               PROGRAMUL I : 7,30 Polci; 8,30           PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
 7 — septembrie 1903 — de                                                                      pentru pace                                                                     M uzică; 9,00 Muzică uşoară ; 9,30       populară rom înească; 15,00 Concert
 cembrie 1904 (re tip ă rire ).                                                                                                                                                Vreau să ştiu !; 10,00 Concert de mu­    dc estradă; 16,50 Curs de limba ru­
 560 pag. — 7,50 lei perg.                                                       Duminică, 18 octombrie a'.c.,                    Orăştie în special s-a muncit                zică din opere; 11,03 Oîntece şi jocuri  să ; 18,00 „Atolodii, melodii, melodii“
                                                                              a avut loc la Deva plenara Co­                      mai mult. In general, se obser­              populare rom îneşti; U,33 Muzică de      — program de muzică uşoară; 17,20
                            Ed. politică                                      mitetului regional de luptă pen­                    vă un progres în munca comi­                 estrad ă; 12,20 Lectură din volumul      Răspundem ascultătorilor; 17,30 Sfa­
 V. I. L E N IN Opere — voi.                                                  tru pace.                                           tetelor raionale. Acestea des­               Anul 15" de Pop Simion; 12,35 Mu         tul medicului : Despre mătreaţă şi
 20 — decembrie 1913 — au­                                                                                                        făşoară o muncă mult mai or­                 zică populară romîneas’c ă ; 13,05 Con   tratamentul e i ; 18,05 „Cu cîntecul şi
 gust 1914 (re tip ărire ).                                                      La începutul' plenarei, este                     ganizată, mai concretă. Se ţin               cert simfonic! 14,00 Concert de prînz    jocul pe meleagurile patriei; 19,00
 020 pag. — 7,50 lei perg.                                                    ales în funcţia de preşedinte                       conferinţe, se organizează pro­              15,10 Program muzical dedicat iruri      Compozitori romîni de muzică u şoară;
                                                                              al Comitetului regional de luptă                    cese literare, seri ale păcii, con­          taşilor în producţie din industrie şi    19,30 Teatru la microfon: „Omul cu
                            Ed. politică                                      pentru pace, tov. Flooa Octa­                       cursuri. Acţiunile duse se bucu­             agricultură; 16,15 Vorbeşte Moscova      arma" 3e N. Pogcdin ; 22,35 Din mu­
 V. î. L E N IN Opere — voi.                                                  vian, directorul Muzeului re­                       ră pretutindeni de sprijinul or­             17,25 Muzică de estrad ă;. 18,00 In      zica popoarelor.
                                                                              gional, membru al Comitetului                       ganizaţiilor de partid.                      slujba patriei; 19,20 Concert de mu
 21 — august 1914 — decem­                                                    Naţional pentru Apărarea Pă­                                                                     zică populară ru să ; 20,35 Arii şi duc     BULETINE DE ŞTIRI: 5.00, 6,00;
 brie 1915 (re tip ă rire ).                                                  cii din R.P.R.                                         In încheiera şedinţei a fost              te din operete; 21,00 Şcoala şi viaţa    7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
 492 pag. — 7,50 lei perg.                                                                                                        prezentat proiectul pianului de              21,40 Q ntă Ioana Radu ; 22,30 „Luna     19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
                                                                                 La primul punct din ordinea                      muncă pe trimestrul IV al aces­              prieteniei romîno-sovietice“.            mul I); 14,00; 16,00; ÎS,00; 21,00;
                            Ed. politică                                      de zi a fost făcută o amplă                         tui an, care, după discuţiile                                                         23,00. (programul II).
                                                                              cronică a evenimentelor inter­
 V. I. L E N iN Opere — voi.                                                  naţionale. Apoi, comitetele ra­                     purtate, a fost aprobat de cei               Timpul probabil în                       novstră
 26 — septembrie 1917 — fe­                                                   ionale Orăştie şt Brad au pre­
 bruarie 1918 (re tip ărire )                                                 zentat informări asupra activi­                     prezenţi.                                       Pentru 20 octombrie 1959:             slab din sectorul sudic şi sud-estic,
 580 pag. — 7,50 lei perg.                                                    tăţii duse pe ţăranul luptei pen­                               Prof. V. SOLOMON                 Vremea relativ frumoasă, cu ceru! se­    Dimineaţa brumă locală.
                                                                              tru pace. Din rapoartele pre­                                                                    nin noaptea. Temperatura va oscila
                             Ed. politică*                                    zentate a1, reieşit că în- raionul                      secretar al Comitetului regional         ziua între 16 şi 20 grade iar noaptea       Pentru urm ătoarele trei z ile :
                                                                                                                                                                                                                        Vreme schimbătoare cu cer variabil şi
                                                                                                                                      de luptă pentru pace Hunedoara           între minus 2 şi plus 2 grade. Vînt      temperatura în uşoară scădere.
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71