Page 66 - 1959-10
P. 66
Pag. 2 ¦v r u m u l s o r n m w & t& ş m Nr. 1500
IFE®lW/%imJiL FiLMULUJB SOVgETIC In aceste zile Alegeri în organizaţiile de bază P. M, R. Construcţii
Viata este in miíníle tale La gospodăria Problemele producţiei şi ale muncii în sectorul
T ancurile so vietice, in o fen si n ii voioasă cu m incarea la ta tă l loasă, întrucît păm în tut um ed agricolă colectivă de educaţie, să stea mai mult în socialist
vă nim icitoare, urm ăresc hoar său, m acaragiu pe şantier, a atenţia organizaţiei de bază a! agriculturii
d ele fa sciste ce se retrag îngro fost doborîtă de explozie. C ape a cuprins strîn s corpurile obu din Prieaz
zite. In retragere, fa sciştii a s te d e o bu ze se iv esc rtn jin d hi
cund în p ă m în t un im en s d ep o dos din ascunzătoarea unde au zelor. M încate de rugină şi le (Urmare din pag. J-a)
zit de m uniţii. sta t m ai bine de 15 ani.
g a te Intre ele prin tr-u n sistem vistul Cornel M aglaş din briga In urmă cu ctteva zile a avut loo tinue a preţului de cost sînt o dova
...Au trecu t 15 ani. R uinile O raşul nou, puternic, frum os da a Il-a . Această echipă a re
au dispăru t, oam enii sovietici este am eninţat de explozia de- com plicat de m inere, bom bele, alizat Ia fiecare hectar cu 263 la Sebeş adunarea de dare de seamă dă grăitoare că pînă la sfîrşitul anu Au terminat construcţia
au reclădit ţara m ai frum oasă kg. cartofi mal m ult decît era grajdului
ca înainte. M unca con stru ctivă Azi la cinema obuzele şi m inele au deven it in planificat. Ca urm are a acestui şi alegeri a organizaţiei de bază de lui se va realiza şi chiar depăşi anga
însu fleţeşte întregul popor. La ,,Fiiimon Sîrbu" Deva fapt colectivistul Ioan Jorza a Î ndrumaţi îndeaproape de organiza
m arginea unui oraş, pe un fost ta n g ib ile . prim it ca renum erare suplimen la fabrica „Simion Bărnuţiu". Cu a- jamentul luat, acela de a se obţine e- ţia de partid, membrii gospodări
teren viran, un im ens şan tier p o ză u lu i de m uniţii. Sum bră tară 680 kg. cartofi, aceasta în
ridică cu repeziciu n e case cu am in tire a războiului. C om an In tim p ce cartierele în veci afară de ceea ce va prim i pen cest prilej membrii şi candidaţii de conomti la preţul de cost în valoare ei agricole colective din Rapoltu Mare,
nenum ărate etaje. C upa esca- dantul m ilitar propune eva tru zilele-m uncă prestate. Tot raionul Hunedoara, au terminat în ziua
vatoru lu i m uşcă cu lăcom ie pă- cuarea oraşului şi aruncarea de nate au fo st evacuate d e popu pentru depăşirea înregistrată în partid au făcut bilanţul activităţii bi de 126.000 lei. de 15 octombrie a.c. cbnslrucţia graj
m întul, săpîn d fundaţia unei p o zitu lu i în aer. D a r că p ita n u cadrul echipei, colectivistul Ioan dului. Această construcţie a fost ter
noi locuinţe. U n bubuit p re lui D udin, îi sîn t prea d ra g i la ţia ce a şte a p tă cu e m o ţie şi Fulger a prim ii 572 kg. cartofi. roului organizaţiei dc bază, a comu Muncii ideologice — minată ca urinare a angajamentelor
lu n g sfîşie deo d a tă lin iştea o- a c e ste a şe ză ri ce vo r p ie ri în De asemenea, colectivista Ana niştilor din întreprindere desfăşurată în atenţia cuvenită luate de către membrii şi candidaţii de
răşelului. Cupa escavatorului urm a exploziei. îm p reu n ă cu în team ă desfăşu rarea lucrărilor, Popa va prim i 50 Ia sută din perioada care s-a scurs de la alegerile partid din organizaţia de bază a gos
s-a o p rit su sp en d a tă în aer, ca că patru ostaşi, el stăruie să banii şi z a h ă ru l cuveniţi pentru podăriei colective,. în cinstea alegerilor
un uriaş sem n de întrebare. M a i se în c re d in ţe ze sa rcin a 'demi- echipa condusă de căpitan u l D u cantitatea de 2.700 kg. sfeclă organelor conducătoare de partid.
nării depozitului. Sarcina a- de zahăr care s-a calculat ca
caragiu l za c e n eîn su fleţit în ca ceasta este deosebit de pericu din, bine p reg ă tită din punct depăşire de plan înregistrată de ce au avut loc cu un an în urmă. Cu mult simţ de răspundere a fost Grajdul terminat (în lungime de 86
ea în cadrul echipei. analizată munca desfăşurată de biroul m. şl 12 m. lăţime), va adăposti pes
bina sa. A lă tu ri, un coşu leţ cu de vedere tehnic şi cu o a d m i La adunare au participat şi tovară organizaţiei de bază în direcţia ridi te 100 de vite mari. De menţionat
Trebuie grăbit ritmul şii loan Stînea, secretar âl Comitetu cării nivelului politie şi ideologic al este faptul că întreaga lucrare s-a
m erin de din care o sticlă cu gî- rabilă voin ţă de a în vin ge, în însăm înţăriior! lui raional P.M.R., şi Mircea Stan, se membrilor şi candidaţilor de partid. executat numai din resurse' locale. La
cretar al Comitetului orăşenesc de Deşi jri anul şcolar 1958-1959 învăţă- construirea grajdului un aport însem
tul ciobit îşi prelin ge o dîră cepe dem inarea şi tran sporta partid Sebeş. nat l-a adus echipa de colectivişti din
care au făcut parte candidatul de par
albă de lapte. F etiţa ce a ve rea cu deosebită m igală şi pre tid Iosif Suciu, Ionel Lobonf, PaVel
Blaga, N. Condriri, Valentin Jurj, Ni
cauţie a fiecărui obuz. colae Susan şl alţii. • "
C lipe de m are încordare, cea mîntul de partid s-a desfăşurat mai GH. DUMITRIU
bine decît în anii trecuţi în acest do secretar al Comitetului co'iriunal
suri de m uncă susţinută, de a- Un bilanţ îmbucurător
de partid din Rapolt
ten ţie d esă vîrşită şi voin ţă ne Darea de seamă şi discuţiile purtate meniu de activitate au existat însă şi
de către majoritatea membrilor şi can unele lipsuri. Astfel, unii cursanţi, ca Un saivan pentru oi
clin tită. C inci oam eni, cu inim i
! n primăvara acestui ah a lua1
curajoase, p ln d lţl de spectrul didaţilor de partid prezenţi la adunare Ioan Dumitru,, Maria Răpcău, Vitus-’ fiinţă întovărăşirea agrozootehni
au fost axate mai cu seamă pe prob .chinchi Emilia ş.a. ri-au participat la
m o rţii la cea m ai m ică n ea ten că „Mioriţa1* din comUna Poiana, ra
ionul Sebeş. Pentru adăposfirca celor
ţie, au reuşit să sa lveze viaţa peste (.000 de 61 şi pentru'depozitarea
furajelor necesare pe timpul iernii, în
to va ră şilo r tor, via ţa oraşului. lemele de producţie. S-a subliniat, do nici o şedinţă de curs. Alţii, s-au mul tovărăşiţi! din Poiana ău Construit un
pildă, că sub îndrumarea' organizaţiei1 ţumit să participe la învăţămînt doar frumos salvah la marginea comunei.
Au readus locuitorilor liniştea r Construcţia acestui saivan dovedeşte
că ciobanii din Poiana sînt hotărîţi să
şi pacea. ¦ de bâză, antrenaţi în întrecerea so ca simpli spectatori, fără a contribui obţină rezultate frumoase prin creşte
cialistă şi ăvînd permanent exemplul cîtuşj de puţin la dezbaterile pe mar rea în comun a oilor.
Colectiviştii din Prieaz stau comuniştilor, muncitorii de aici au de
bine şi cu lu c ră rile de în sllo za - pus eforturi sporite în scopul îndepli ginea temelor expuse.’ Aşa' se face că LUCIA MERCHEŞÂN
nirii şi depăşirii sarcinilor de plari. la seminariile recapitulative numeroşi corespondentă
rea furajelor. Pînă acum ei au cursanţi s-au dovedit a fi insuficient
însilozat peste 950 tone furaje, „Deşi au existat unele greutăţi îri pregătiţi, cu uri nivel politic şi ideo Lucrările sînt în toi
faţă de 860 tone cît aveau pla privinţa aprovizionării cu materii pri logic destul de scăzut.
nificat. Este im portant faptul că me şl materiale, colectivul întreprind ! n Lunca Cernii Superioară s-a a^
de cîteva z ile a început şl însi- derii noastre — a spüs tov. Gheorghe Tovărăşii . Mircea Stan şi Nicolae dunat aproape întregul material
lozarea cocenilor de porum b. Crăciun — şi-a realizat 'planul global Marini au criticat biroul organizaţiei
pe primele 8 luni (recalculai) îri pro de bază pentru că, deşi cunoştea 'aces necesar construcţiei saivanului care va
Nu acelaşi lucru se poate porţie de 103,57 la sută, iar în luna te neajunsuri nu a luat nici o măsură, adăposti cele 240 de oi ale întovără
spune însă despre mersul însa- septembrie îri proporţie de 112,5 la •hu a tras la răspundere pe cei care şirii „Viaţă nouă". Lucrările de con
m în ţă rilo r. P în ă la 12 octom brie suta. Nerealizarea planului îri unele 'au privit cu superficialitate ridicarea strucţie au şi început, iar saivanul,
nu se în săm în ţaseră decît 36' secţii, printre care şi secţia confecţii nivelului lor politic şi ideologic. Ei au care va avea o lungime de 52 m., se
ha. cu orz de toam nă şi 10 ha. haine de piele şi tăb’ăcărie, se dato'-' propus ca în acest ari biroul organi va termina în curînd. Un aport pre
resc ur.or cauze obiective. Avînd îri zaţiei de bază să controleze şi să în ţios la această lucrare îl aduc tovgj
cu grîu din cele 200 ha. p lan i drume îndeaproape activitatea cercuri răşii Romulus Işvânescu, Petru Tulea,
ficate, iar arătu ri pentru însă- vedere însă că acuffidispunem de lor şi cursurilor îrivăţămînlului de Romulus Podean, Gaşpar Jurjonl şi
m înţări erau efectuate doar pe materia primă necesară se vor înregis partid. alţii. ,
14 ha. A ceastă stare de lucruri tra depăşiri de’ plan şi în aceste secţii“.
trebuie să dea de gîndit atît 4r Iri 3atul Negoi, comuna Lunca Cer
consiliului de conducere al gos Mulţi dintre vorbitori au apreciat ?a nii, lucrările la construcţia saivanului
podăriei cît şi m e c an izato rilo r datorită unei organizări judicioase a Cu prilejul adunării, membrii şi can au rămas ceva în tirmă. Nu a fost
de la S .M .T. O răştie care deser muncii, a preocupării membrilor şi ă didaţii de partid ari dezbătut şi alfe transportată încă în întregime piatra
vesc aceasta gospodărie. Deşi au candidaţilor dc partid pentru califica aspecte ale muncii desfăşurate de că necesară şi nu a început încă săpatul
fost trim ise la gospodăria colec rea muncitorilor tineri, s-a ajuns ca tre biroul organizaţiei de bază. Mulţi fundaţiei. Este necesar ca Întovărăşifli
tivă din Prieaz pşnfru arături productivitatea muncii să crească faţă vorbitori au apreciat că s-ari obţinut din Negol să pună un ma" mare ac
şi în s ă m în ţă ri trei tracto are, de plan cu 1.41 la sută. rezultate bune în domeniul primirii de cent pe terminarea acestei lucrări imJ
două din ele s-au defectat ia r noi membri şi candidaţi de partid, dar portante.
repararea lor s-a tărăgănat. A-
ceste deficienţe îngreunează Iri privinţa ecbriomiilor la preţul ’de că a existat o preocupare slabă faţă I. PADUREANU
munca colectiviştilor în cam pa corespondent
cost, tovarăşii Gheorghe Fălămaş, de educarea’ conumistă ă' acestora;
nia agricolă de toam nă,
Gheorghe Olteană' şi Androné Dán au „Lipsuri — ău arătat tovărăşii Na-'
apreciat 'că numai' îri ultimele luni s-au vrady Carol şi Elisabeta Bădilă —
Scenă din îifm ul ¦GtfSiS- obţinut unóle rezultate'. „Iri primul şi s-au manifestat mai ales în conduce-'
„V ia ţa este în m îl- chiar îri cel de al'doilea trimestru — rcă şi sprijinirea organizaţiei de bază
nile tale" care ru IIa s l u t i m a’ subliniat tov. GW. Fălămaş — s - a : U.-T.M. şi a altor organizaţii 'de masă
lează astăzi la cl- Pregătirile pentru iarnă trebuie lucrat súb capacitate, s-au plătit sala câre, îri' gerieVal, au fost lăsate să-şi
rii pentru stagnări şi goluri de pro? desfăşoare activitatea la' voia îritîm-
? nem atograîul „Fi-
lirnon S îrbu" din Deva', în : ducţie provocate de lipsa materiilor plării". In scopul lichidării lipsurilor
cadrul Festivalului film u lu i! intensificate v prime, fapt care a făcut ca la' sfîrşitul existente comuniştii au făcut hume'-’
lrinli iulie să înscriem — peste preve roase propuneri care, cupririse în pla
sovietic. . derea planificată — frică 118.000 lei nul de măsuri şi apoi votate, ău deve
depăşiri la preţul de cost. nit hotărîri pe oare noul birou ăl or
- 25 octombrie A v irid in ved ere g re u tă ţile în- lem n os ex isten t în d ep o zit şi sp a rte la p u ţu l V ictoria şi
1959 tîm p in a te în a n ii tre c u ţi în d e s s-au p u s în ordin e căile de acces la baia m uncitorilor. Datorită măsurilor luate, ă mobiliză ganizaţiei de bază va trebui să le ducă
făşurarea procesului de produc spre depozit. D e asem enea, s-a rii muncitorilor la descoperirea şi for lă îndeplinire.
ţie pe tim p de iarnă, colectivul făcut aprovizion area cu com bus U n m erit al colectivului de
de conducere al m inei Lupeni tibilu l n ecesar încălzirii caselor conducere al m inei Lupeni este lo’sirea tuturor rezervelor interne şi a-' V. PIŢAN
a trecut încă de pe acum la în de m a şin i de la in cin tele 1 sud, faptul că a luat m ăsuri ca m a
tocm irea şi aplicarea unui plan 4 sud, P lan ir şi V ictoria. pi!carii uriui regim sever de economii' •atsafcí
de m ăsu ri cuprinzîrul p reg ă tirile jo rita tea ' lucrărilor privin d pre s-a ajuns ca la sfîr'şltul lunii octom
ce treb u iesc efectu ate în toam n a A n a lizîn d în să sta d iu l actual brie să fie recuperate pierderile înre P U li fl n r*
al preg ă tirilo r de iarnă, reiese g ă tirile de iarnă să se facă din
resu rsele interne.
E ste necesar însă ca condu
aceasta. c ă a c e s ta n u e s t e p e m ă s u r a c e r e a e x p lo a tă r ii s ă e f e c tu e z e un gistrate şi să se realizeze 43.000 lei
P e n tr u a p lic a r e a la t i m p a p o s i b i l i t ă ţ i l o r e x is te n te la m in a c o n tr o l m a i a m ă n u n ţit a s u p r a economii Ia preţul de cost. O contri
tu tu ro r m ă su rilo r cu p rin se în Lupeni. In tim p ce la unele lu stadiu lu i şi ritm u lu i cu care se buţie însemnată la realizarea acestui
planul respectiv s-au sta crări nu s-a făcu t nim ic, la a l fac p reg ă tirile de iarnă. S ervi succes, au adus-o comuniştii Vasile Is-
bilit term ene şi s-au re tele, d eşi începute, se află in ciul m ecanic şef trebu ie să cu trate, Ionel Moraru, Cornel Lazăr, Ma-'
p a rtiza t sarcini concrete in tr-un stadiu înapoiat. Aşa, de noască zi de zi m ersul acestor ria Săliştean, Zerbers Mihai, Nicolae
gin erilor şi tehnicienilor, ca pildă, nu s-a term in at încă a- lucrări, să se în g rijea scă ca ter
Ş ă ţd ă n fu n c L re se ocupă cu executarea a- coperişu l la atelieru l electrom e m enele de executare să fie res Albu, Maria Klett, Nicolae Mătrăscu şi
cestor lucrări. A stfel, pentru canic, nu s-a făcu t revizia g e alţii.
îi buna funcţionare a tran sportu nerală a caloriferelor şi nu s-au p ecta te în tocm ai. N u m a i în fe
lui s-a p revă zu t revizu irea şi înlocuit geam u rile sparte. D e a- Rezultatele obţinute, mai ales în ul
c a p iii s j^ ú id ie t repararea liniilor ferate, sch im sem en ea , în p la n u l d e m ăsu ri lul a cesta se vo r p u tea e vita timul timp, în privinţa ' reducerii con
g reu tă ţile în tîm p in a te în anii
tre c u ţi. InL- L GUDASZ
barea tu tu ror m acazelor defecte nu au fost p revă zu te unele lu
CREŢ din ga ra g oalelor şi plin elor şi crări care pot provoca m ari MIERCURI, 21 OCTOMBRIE 1959
în călzirea cu aburi a acestora. g re u tă ţi în tim p u l iernii. D e p il
?a m ^ A ceste lucrări vor fi executate dă, pentru evitarea in zăpezirii Spectacole cinematografice m
pîn ă la da ta de 15 noiem brie. liniilor ferate de la su prafaţă,
V pen tru verificarea şi com plecta- DEVA: Ultima prim ăvară; ALBA siune specială; Surorile şi Anul 1918;
O bună p a rte din obiectivele rea m aterialului pom pieristic nu 1ULIA : Fete de aceeaşi v îrstă; Cita SIMERIA : Dezertorul; SEBEŞ : Ro
¦O'l/'-'s/w'U p re v ă zu te în p la n u l d e m ă su ri s-a luat nici o m ăsură. dela sfărîmtaă ; BRAD : Pe drumurile manţa periferiei ; BARU MARE : Min
au şi fost realizate. Aşa, de p il Romîniei ; ILIA : Numai o femeie ; ciuna ; LONEA : Favoritul 13; TEIUŞ:
M u n c ito ri şl tehnicciieeni 1 ) dă, la p u ţu l C arolina s-au ter In program ul pregătirilor pen HAŢEG: O slujbă importantă; HU O zînă ca-n poveşti; ZLATNA: Mo
P e n tru a fi la curentt cu tot { m inat lucrările de reparaţie, s-a tru iarnă s-au p revă zu t cu m ul
ce e nou în tehnica sovietică
abonaţi-vă din tim p pe anul fă c u t a p r o v iz io n a r e a cu le m n tă în tîr z ie r e u n e le te r m e n e d e NEDOARA : O întîmplare extraordi ralitatea d-nei D ulska; APOLDU DE
1960 la publicaţiile de specia de m ină pe sortim en te, avîndu- executare, prin tre care am ena nară ; ORĂŞTIE : Maxim Minciună ; SUS : Legenda dragostei; CALAN:
litate. Abonam entele se pri jarea drum ului d in tre o- Pagini de vitejie; PETROŞANI: Mi Voluntarii.
mesc la orice oficiu prin fac ¦s e în v e d e r e c e r in ţe le e x p lo a tă raş şi puţul V ictoria-sud
to rii poştali şi d ifu zo rii din şi com plectarea geam urilor RA D
în trep rin d e ri şi in s titu ţii. rii p e tim p de iarnă. T otodată
s-a stivu it în treg m aterialul
‘ V. I. LE N 1N Opere — voi.
Plenara Comitetului regional de luptă PROGRAMUL I : 7,30 Polci; 8,30 PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
7 — septembrie 1903 — de pentru pace M uzică; 9,00 Muzică uşoară ; 9,30 populară rom înească; 15,00 Concert
cembrie 1904 (re tip ă rire ). Vreau să ştiu !; 10,00 Concert de mu dc estradă; 16,50 Curs de limba ru
560 pag. — 7,50 lei perg. Duminică, 18 octombrie a'.c., Orăştie în special s-a muncit zică din opere; 11,03 Oîntece şi jocuri să ; 18,00 „Atolodii, melodii, melodii“
a avut loc la Deva plenara Co mai mult. In general, se obser populare rom îneşti; U,33 Muzică de — program de muzică uşoară; 17,20
Ed. politică mitetului regional de luptă pen vă un progres în munca comi estrad ă; 12,20 Lectură din volumul Răspundem ascultătorilor; 17,30 Sfa
V. I. L E N IN Opere — voi. tru pace. tetelor raionale. Acestea des Anul 15" de Pop Simion; 12,35 Mu tul medicului : Despre mătreaţă şi
20 — decembrie 1913 — au făşoară o muncă mult mai or zică populară romîneas’c ă ; 13,05 Con tratamentul e i ; 18,05 „Cu cîntecul şi
gust 1914 (re tip ărire ). La începutul' plenarei, este ganizată, mai concretă. Se ţin cert simfonic! 14,00 Concert de prînz jocul pe meleagurile patriei; 19,00
020 pag. — 7,50 lei perg. ales în funcţia de preşedinte conferinţe, se organizează pro 15,10 Program muzical dedicat iruri Compozitori romîni de muzică u şoară;
al Comitetului regional de luptă cese literare, seri ale păcii, con taşilor în producţie din industrie şi 19,30 Teatru la microfon: „Omul cu
Ed. politică pentru pace, tov. Flooa Octa cursuri. Acţiunile duse se bucu agricultură; 16,15 Vorbeşte Moscova arma" 3e N. Pogcdin ; 22,35 Din mu
V. î. L E N IN Opere — voi. vian, directorul Muzeului re ră pretutindeni de sprijinul or 17,25 Muzică de estrad ă;. 18,00 In zica popoarelor.
gional, membru al Comitetului ganizaţiilor de partid. slujba patriei; 19,20 Concert de mu
21 — august 1914 — decem Naţional pentru Apărarea Pă zică populară ru să ; 20,35 Arii şi duc BULETINE DE ŞTIRI: 5.00, 6,00;
brie 1915 (re tip ă rire ). cii din R.P.R. In încheiera şedinţei a fost te din operete; 21,00 Şcoala şi viaţa 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
492 pag. — 7,50 lei perg. prezentat proiectul pianului de 21,40 Q ntă Ioana Radu ; 22,30 „Luna 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra
La primul punct din ordinea muncă pe trimestrul IV al aces prieteniei romîno-sovietice“. mul I); 14,00; 16,00; ÎS,00; 21,00;
Ed. politică de zi a fost făcută o amplă tui an, care, după discuţiile 23,00. (programul II).
cronică a evenimentelor inter
V. I. L E N iN Opere — voi. naţionale. Apoi, comitetele ra purtate, a fost aprobat de cei Timpul probabil în novstră
26 — septembrie 1917 — fe ionale Orăştie şt Brad au pre
bruarie 1918 (re tip ărire ) zentat informări asupra activi prezenţi. Pentru 20 octombrie 1959: slab din sectorul sudic şi sud-estic,
580 pag. — 7,50 lei perg. tăţii duse pe ţăranul luptei pen Prof. V. SOLOMON Vremea relativ frumoasă, cu ceru! se Dimineaţa brumă locală.
tru pace. Din rapoartele pre nin noaptea. Temperatura va oscila
Ed. politică* zentate a1, reieşit că în- raionul secretar al Comitetului regional ziua între 16 şi 20 grade iar noaptea Pentru urm ătoarele trei z ile :
Vreme schimbătoare cu cer variabil şi
de luptă pentru pace Hunedoara între minus 2 şi plus 2 grade. Vînt temperatura în uşoară scădere.