Page 69 - 1959-10
P. 69
y
PR O LE TA R I DIN TOATE ŢĂRILE, U N 1Ţ1-V M A sosit în ţara noastră ¦- **-
Colectivul Teatrului
dramatic de stat
„Mossovieta Un nou tip de tractor pe şenile
din Moscova
Anul XI Nr. 1501 Miercuri 21 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Duminică a sosit în ţara noas
tră colectivul Teatrului dramatic
Luna prieteniei de stat „Mossoviet" din M osco N oul tractor pe şenile p ro d u s de uzina de tractoare d in \
va, unul dintre cele mai valo
romîno-sovietice roase colective teatrale sovietice, S ta lin g ra d e ste p revă zu t cu un m otor de 65 C .P. şi cu un dis-
cunoscut publicului roitiînesc în
Pliante şi foto-gazete urma turneului întreprins la noi 'p o zitiv hidraulic care perm ite tractoristu lu i să d irijeze şi unei-'
în toamna anului 1953".
In scopul popularizării suc tete suspendate. T ractorul are o cabină erm etic închisă, ca
La gara de nord, colectivul
ceselor obţinute de oam enii < teatrului „Mossoviet", din care ' cea d e a u to m o b il, în zestra tă cu in sta la ţii d e în că lzire, ilum i-
fac parte maeştri de seamă ai
so vietici in m ărea ţa operă de scenei sovietice, printre care tnare şi ventilaţie.
V. P. Mareţkaia, N. D. Mordvi-
, construire a com unism ului, nov, regizorul 1. A. Zavadski, In c lişe u : N oul tip de tra d o r pe şenile construit de uzina <
artişti ai poporului ai U.R.S.S.,
'C onsiliul regional A .R .L .U .S. au fost întimpinaţi de tovarăşii ide tractoare din S talin gard. *
Constanţa Crăciun, adjunct al *
a difuzat un m are num ăr d e , Ministrului învăţăm,întului şi
p lia n te şi fo to -g a zete. P in ă in , Culturii, Ioan Pas, preşedintele in Industria cărbunelui din Ucraina
p rezen t au fost difuzate prin i Comitetului de radioj;fuziune si
B rig a d ă uiem idă Pentru realizarea angajamentului televiziune, membru Li biroul Cel mat înalt nivel de mecanizare
consiliile raionale şi o ră şe -, Consiliului General A.R.L.U.S,, din Europa
ocndusă de Ioan Şer- de 133.000,000 lei economii de reprezentanţi ai Aţin!sterului
n eşti A .R .L .U .S. un num ăr < Alzceriior E xp .n c, prectm şi de
ban l.xrea ză pe şan Bilanţul a trei trimestre numeroşi artiş'.i ai teatrelor din După cum s-ă anunţat la con manuale în mine şi îmbunătăţi'
de 1.200 p lia n te şi 2.000 fo fiapîtafă. ferinţa oamenilor de ştiinţă şi rea radicală a condiţiilor de lucru
tierul de construcţie C olectivele de muncă din întreprinderile regiunii noastre, în to -g a z e te . inginerilor din industria căr în subteran. Peste 1.200 dife
sufleţite. de prevederile plenarei C. C. al P.M.R. din iulie Au fost de faţă V. F. Nikola- bunelui a Ucrainei, care şi-a rite mecanisme au şi fost tre
al bateriei a IV -a de a.c., şi-au sporit cu mult angajamentele luate Ia începutul anu Ştafeta culturală ev, însărcinatul cu afaceri ad in încheiat lucrările la Stalino, in cute la comandă automată, 139
lui în ce priveşte realizarea de economii. Oamenii muncii din teri m al Uniunii Sovietice ia dustria cărbunelui din Ucraina de mine au fost înzestrate cu
cocs din cadrul C .S. Hunedoara. regiunea noastră s-au angajai să realizeze peste plan pînă la In cin stea Lunii prieten iei Bucureşti, şi alţ[ membri ai am a atins cel mai înalt nivel de dispozitive automate pentru di
sîîrşitul acestui an economii în valoare de 133.000.000 lei. ro m în o -so vietice, secţia d e in- basadei U.R.S.'S* mecanizare în comparaţie cu rijarea tuturor maşinilor insta
Lucrind cu pricepere şi hărnicie, văţăm în t şi cultură a Sfatu- orice stat din Europa. In aceas late la suprafaţă. Se prevede că
In multe întreprinderi s-a încheiat bilanţul celor trei tri In numele Teatrului Naţional' tă republică, unde se extrage pînă în 1965 să fie mecanizate
tinerii din brigada lui Şerban îşi mestre. In general, acest bilanţ este îmbucurător, permiţînd să 1lu i p o p u la r r e g io n a l ş i C a s a ' „I. L. Caragialerr şi al întregii mai mult de o treime din în numeroase operaţii care nece
sc întrevadă perspectiva realizării angajamentelor pe regiune. mişcări teatrale din ţara noas treaga cantitate de cărbune ob sită un volum mare de muncă
depăşesc zilnic norma, cu 20— 25 < regională a creaţiei populare • tră, colectivul Teatrului ,.A4os- ţinută în U.R.S.S., fiecare a în mine. Vor fi date în exploa
Prin reducerea consumurilor specifice au o rg a n iza t în raioan ele A l-{ soviet" a fost salutat de drama doua tonă- de cărbune se extra tare mine hidraulice, din care
la sută. < ba şi O răştie o in teresa n tă 1 turgul Aurel Baranga, director se vor extrage în 1965 cel pu
Sectoarele de activitate ale Trustului minier Deva acordă o întrecere culturală n u m ită ' adjunct al Teatrului Naţional ge diri abataj cu combinele. ţin 24.000.000 tone cărbune.
In clişeu : Brigada după term i- i mare atenţie reducerii preţului de cost. Pentru realizarea aces „Ş tafeta culturală". La a cea s „I. L. Caragiale".
tui obiectiv, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au pus un tă întrecere p a rticip ă in m ai ¦ Astăzi s-a adoptat linia spre Gsră fără acari
narea lucrului. L accent deosebit pe creşterea productivităţii m uncif şi pe reduce m ulte etape form aţii artistice A răspuns I. A. Zavadski, ar
rea consumurilor specifice de materiale. In cursliî celor 9 luni, d e am ato ri ale căm in elor cul-{ tist al poporului al U.R.5.S., re eliminarea complectă a muncii
în cinstea zilelor randamentul pe trust a crescut cu 7 procente faţă de plan, iar tu rale in al căror p ro g ra m gizor principal al Teatrului
de 7 Noiembrie ! economiile înregistrate depăşesc suma de 2.820.000 lei. „Mossoviet". \ Zidarul Ştefan După introducerea sistemului
şi 30 Decembrie figu rează şi cîntece, dansuri < l Sim ciuc, lucrează de dirijare centralizată la 14
Preocuparea de bază a minerilor din cadrul acestui trust şi piese m uzicale sovietice. I n , fgighB SSB B B B B B B B B B B IB B ii % pe şantierul celor noduri feroviare şi gări de pe
Angajamente valoroase | a f°sl ?î continuă să fie gospodărirea cu grijă a materialelor. m om entul de faţă a început < linia, ferată Doneţ (U craina),
* Ca urmare, s-au obţinut lună de lună multe economii la acest e- *' D IS C U Ţ II: P entru o pro j 12 blocuri de pe un număr de peste 1.000 acari
Pentru a întîuipina măreţele Y faza a doua a ştafetei urm înd .1 str. A u re l V la icu au fost scutiţi de această mun
zile de 7 Noiembrie şi 30 De lement aî preţului de cost. In cursul lunii septembrie, de exem d u c t i v i t a t e cît- m a i¦ în a ltă în | din Deva. In me- că m anuală'şi transferaţi în alte
cembrie cu rezultate cît mai fru plu, s-au economisit 3.529 kg. exploziv, 288 kg. oţel de sfrede- ) ca p în ă la 7 N oiem brie să fie < industria extractivă, pag, ll-a | dle el îşi depăşeşte sectoare de producţie. Pe linia
moase în producţie, colectivul fe, 95 m.c. lemn de mină şi 1.589 kg. carbid. selecţion ate cele m ai b u n e , Doneţ,. posturile de acari au fost
de muncă al întreprinderii de • C lubul m in erilor din Lu- sa rcin ile de p la n c<i desfiinţate.
explorări şi construcţii miniere Merite pentru obţinerea acestor succese se cuvin în mod form aţii artistice. p en i — loc d e recreiere, cul 12— 15 la sută. In
din Brad, şi-a luat următoare deosebit colectivelor de muncă de Ia mina şi flotaţia Deva. acelaşi tim p zida Potrivit planului septenal, pe
le angajamente : realizarea pla Popularizarea tură şi educaţie, pag. IlI-a. rul Ştefan Sim ciuc calea ferată Doneţ, unde tra
nului producţiei globale, precum !' ' La ,,C e r a m ic a " Baru M a re cărţii sovietice execută şi lucru de ficul de încărcături es.te mai ma
şi a planului valoric la con • P ropu n erile so vietice cu bună calitate. re deoît în tot transportul fero
strucţii miniere, în luna octom Luîndu-şi angajamentul să econom isească la preţul de cost, C onsiliul raional şi orăşe-' viar al Angliei, urmează să se
brie în proporţie de 105 la su în acest an, suma de 180.000 lei, colectivul de muncă al între n esc A .R .L .U .S . O ră ştie, în't p rivire la d ezarm area g en era In clişeu : Tov- automatizeze majoritatea maca-
tă şi pe anul 1959 în proporţie prinderii „Ceramica" Baru Mare a elaborat un plan de măsuri colaborare cu biblioteca ra lă şi totală, continuă să stea Ş tefa n Sim ciuc la zelor şi a dispozitivelor de sem
de 100 la sută, depăşirea : pro ; tehnico-organizatorice. Muncitorii fruntaşi ai acestei întreprin în a ten ţia în treg ii lum i. 'ocul de muncă. nalizare din gări. Vor fi auto
ductivităţii muncii valorice pla deri au făcut numeroase propuneri. Una dintre ele prevedea în ională, a o rg a n iza t în cadrul ! matizate sectoare întregi ale căii
nificate pe trimestrul IV a.c. "cu locuirea materiei prime scumpe cu alta mai ieftină. Este de la p a g . IV-a. ferate. Dispecerul de la pupi
1 la sută, depăşirea angajamen si ne înţeles că pe această cale s-au înregistrat valoroase eco Lunii prieten iei rom îno-sovie- trul central Va putea să- regleze
tului anual privind realizarea dc nomii. tice un ciclu d e recen zii în ' •Ş- mişcarea trenurilor, să schimbe
economii cu 10 la sută, creşte 4 întreprinderile din oraş. A st- macazele, să deschidă şi să în
rea rezervelor de minereu pla De asemenea, în vederea reducerii consumului' specific de it chidă semnalele din 13 gări, a-
nificate pe trimestrul IV a.c. cu combustibil, s-a îuat măsura ca să se folosească în proporţie de < fel, la I.G .O . a a vu t loc re-\ şezate pe o distanţă de 100 km.-
5 procente, reducerea complectă 10-15 Ia sută cărbunele de Valea Jiului în locul lihniţilor, rea- \c e n z ia rom anului „Ce-i de
a accidentelor de muncă,- nici o lizîndu-se şi pe această cale m ulte economii. Vfăcut" d e C ern îşevsk i, la fa- Gu ajutorul unor dispozitive
echipă să nu rămînă sub plan. de calcul se automatizează pro
Folosirea din plin a celor 480 minute ale zilei de muncă, \ brica „11 Iunie" recen zia ro- cesele tehnologice la cocoaşele
Se măreşte grădiniţa precum şi exploatarea mai judicioasă a agregatelor au dus fa
sezonieră creşterea productivităţii muncii şi la obţinerea de economii la nan u lu i „M ama" de M axim 1 de triaj precum şi elaborarea
fondul de salarii.
P rin g rija C om itetului execu , La sîîrşitul celor 9 luni, colectivul de muncă de la „Cerami G orki ele. D e asem enea, prin t graficelor mişcării trenurilor pe
tiv al Sfatului popular din A- ca" Baru Mare, raportează realizarea a 127.000 lei economii.
poldu de S u s s-a trecut la ex sta ţia de radioficare au fo s t; sectoarele de mare trafic.
prezen ta te cărţile „ O pln ză t
tin d erea lo ca lu lu i o cu p a t . în » in depărtare", „P entru p u te- ,
( rea so vietică “ şi „C etatea •
p rezen t de grădin iţa sezonieră.
P ln ă acum s-a reuşit ca aripa veche".
dreaptă a acestu i local să J ie
rid ica tă in roşu, urm înd ca Seară culturală
p e ste citeva zile ea să fie d ală
în folosin ţă. O m are p a rte din La căm inul cultural din
con tribu ţie la execu tarea acestei Sarm izegetusa a fost orga
lucrări, o au m u n citorii d e la n izată din in iţiativa com isiei'
în treprin derea „E con om ică" din A .R .L .U .S. din localitate o
frum oasă seară culturală. Cu\
S eb eş şi cei de la atelieru l de acest prilej au fost evocate
tîm plărie din A poldu de Sus
( respon sabil B inder M a tei), care m om ente din viaţa şi a ctivi- ,
au confecţionat şi m ontat lucră tatea m arelui poet so v ie tic ,
rile d e tîm plărie, în cea m ai m a ,M aiakovski.
re p arte prin m uncă voluntară.
Seară muzicală
Ceaikovski
S im b a tă , 17 o c to m b rie , în
sala m ică a C asei de cu ltu ră '
'd in A lba Iulia a fost organ i
z a t ă din in iţia tiva consiliului
raional A .R .L .U .S ., o seară' intensificarea lucrărilor agricole
m uzicală C eaikovski. Au fo s t'
audiate Sim fonia IV -a şi C on
certul pentru vioară şi or- de toamnă —> o sarcină importantă
chestră de C eaikovski.
Se co n stru ie şte un nou căm in cultural In ultima perioadă ritmul lu Au terminat însămînţatul membrii gospodăriei colective
A ceastă in iţiativă s-a bu crărilor agricole din campania griului din Beriu îşi achită şi obligaţi
Cetăţenii din satul Negoi, co răşii Gh. Ocolişan, preşedintele curat de aprecierea tu tu ro r' de toamnă s-a intensificat. Co ile contractuale. Ei au predat
muna Lunca Cernii, muncesc de Sfatului popular din Lunca Cer lectiviştii şi întovarăşiţii, îndru Colectiviştii din Miceşti, îndru bazei de recepţie 44.000 kg. car
zor pentru ca în cinstea zilei nii, Petru Lorgoni, secretarul i celor prezen ţi. A u ditorii a u , maţi permanent de către orga maţi de către organizaţia de tofi, realizînd în acest fel con
de 7 Noiembrie a.c., să termine sfatului popular comunal, şi To nizaţiile de partid şi sprijiniţi de partid şi sfatul popular comunal, tractul în întregime.
un frumos cămin cultural. Noua ma I. Toma, directorul căminu >c e ru t s ă s e o r g a n iz e z e m a i tehnicienii agronomi, urgentea au muncit intens pentrg reali
construcţie cuprinde o sală de ză recoltarea porumbului şi în- zarea pianului de însămînţări. La G. A. C. Sebeş
spectacole şi o încăpere desti lui cultural din Negoi. im ulte asem enea audiţii pen- 1 sămînţarea griului. Respectînd regulile agrotehnicei
nată bibliotecii. IOAN PÂDUREAN înaintate ei au pregătit din timp rezultatele pot f i
corespondent tru a face cunoscute oam eni- şi au îngrăşat cu gunoi de grajd
Pentru terminarea construc cele 31 ha. îri vederea însămîn- şi mai bune
ţiei căminului cultural din Ne 1lo r m u n c ii c r e a ţiile m u z ic a le ' ţărilor de toamnă. A fost selec-,
goi, pe lingă locuitorii satului, a le co m p o zito rilo r ru şi şi so-, ţior.at, tratat şi însămînţat gnu. Efectuarea ia timp a lucrări
un aport deosebit îl aduc tova- cu o mare putere de încolţire. lor agricole din campania de
viei ici. Datorită muncii bine organizate toamnă a stat în centrul atenţiei
organizaţiei de bază, şi a con
“a s â s < colectiviştii din Miceşti au reu siliului de conducere din gospo
dăria colectivă din Sebeş. Pînă
!ntr-o s in g u ra zi şit să însămînţeze cu grîu în acum colectiviştii din Sebeş au
însămînţat cu orz de toamnă 35
In aceste zile, pe şantierele de că va înlătura acest neajuns Agafia R usu este treaga suprafaţă planificată. ha. şi cu grîu 45 ha. Paralel cu
construcţii din Vulcan se desfă prin instalarea prin muncă vo însămînţări le au efectuat arături
şoară o muncă intensă pentru luntară a reţelei electrice în faţa torcătoare de funie Paralel cu însămînţlriîe, co adînci de toamnă şi au îngră
terminarea într-un timp cît mai blocurilor amintite. Astfel, cei 28 şat cu gumu de grajd 40°h a.
scurt a lucrărilor de tencuieli şi de tineri membri ai brigăzii au ooliu la .turnătoria lectiviştii au efectuat şi arături teren. Dacă în această direcţie
finisaj Ia blocurile G. 1, 2 şi 3. prestat'într-o singură zi 120 ore situaţia se prezintă bine în
Constructorii de aici s-au anga de muncă voluntară. In acest de tuburi al C.S. adinei de toamnă pe circa 50 ha. schimb recoltarea porumbului
jat să muncească şl peste orele timp ei au turnat fundaţia şi nici nu a început. Consiliul de
de program pentru grăbirea rit plantat cei patru stîipi din be H unedoara. Ea îşi Colectiviştii din Beriu conducere al gospodăriei colecti
mului lucrărilor. Dar, dorinţa ton pentru susţinerea reţelei e- muncesc cu în su fle ţire ve din Sebeş trebuie să mobili
depăşeşte lunar zeze colectiviştii la luerp în nu
lor nu putea fi realizată din lip- rfectrice, au întins reţeaua şi i-au Din suprafaţa de 200 ha. pre măr mai mare şi să înceapă ne-
să de lumină, în special la exe făcut acesteia racordarea la sis norm a în m edie cu văzută pentru grîu, colectiviştii întîrziat recoltatul porumbului.
cutarea lucrărilor exterioare. A- temul energetic al oraşului. A- au însămînţat ma! mult de 60 Se cere acest lucru deoarece te
tunci brigada utemistă de mun cum, datorită punerii ia punct a 18— 20 la su tă . ha. Cartofii au fost recoltaţi a- renul trebuie pregătit- pentru în
că patriotică, în frunte cu can reţelei electrice pe şantierul blo proape în întregime obţinîndu-se sămînţatul grîului de toamnă iar
didatul de partid Anton Buciu, curilor G. 1, 2 şi 3" din Vulcan In c lişe u : Agafia o producţie de peste 14.000 kg. cocenii trebuie însilozaţi.
la ha. De citeva zile a început
de pe acest şantier, s-a angajat se poate lucra pînă seara tîrziu. Rusu la locul de şi recoltatul masiv al porumbu
lui. De remarcat este faptul că
muncă.