Page 70 - 1959-10

P ag. 2
mBM a m m m a m m m
Maistrul
principal Prin cantinele muncitoreşti
Cu tovarăşul Ioan Trifu am
făcut cunoştinţă cu mulţi ani în
urmă. Pe atunci era maistru la
laminorul de 800 mm. al Com­
binatului siderurgic Hunedoara.
Fotografia sa împodobea un pa­
nou de onoare.
Cu aceeaşi pasiune cu care abonaţi. O vizită prin cantine lilor de regie. Astfel, cantina de tru reducerea la maximum a
se ocupă de procesul de produc- lasă impresia că ele sînt în ma­ la Peştiş, care deservea un nu­ cheltuielilor de regie. Schemele zintă în momentul de faţă principala punere a substanţelor de rezervă fa­ trebuie să fie deslul de largi — 05/08
: i tă în condiţiuni igienice. Se poa­ cheltuielile de regie de 3.000 iei todată nu există destul interes organizarea unor pepiniere care tre­
f W
ia é u U:?1' .
i toate cantinele din Hunedoara
10AN TRIFU
ţie, comunistul loan Trifu se in­
teresează şi de ridicarea califi­
cării profesionale a oamenilor
din suborciinea sa. Bogata sa
experienţă în manevrarea agre­
gatelor o împărtăşeşte cu multă
bunăvoinţă muncitorilor mai ti­
neri. Acesta este, de fapt, şi ţi­
nui din motivele care l-au făcut
să fie îndrăgit de oameni.
In prezent tovarăşul Trifu lu­
crează fa marele laminor blu-
ming. A fost avansat ma'stru
principal. Aci se ocupă cu ace­
eaşi pasiune de organizarea pro­
cesului de producţie şi de califi­
carea oamenilor.
Pentru succesele dobîndite de
eî în muncă a fost distins cu'
„Ordinul Muncii" clasa IlI-a.
C. STRUNGARI! tregime.
corespondent In ultimul timp la cantinele
Concurs de casă
In cinstea zilei de 7 Noiem­ (băieţi şi fete) juniori şt juni­
brie, Asociaţia sportiva Tinere­ oare şi baschet masculin şi fe­
tul nou din Sebeş, de pe lîngă minin . Jocurile au oferit între­ M ai sîn t destule rezerve Băi s-ar respecta programul a- re ale stafiei C.F.R. llia, s-ar lizează creşteri bune şi suportă mai fosfat şi 20-30 grame sare potasică. Se
şcoala medie din localitate a or­ ceri spectaculoase care au fost
ganizat un concurs de casă la urmărite de un mare număr de
disciplinele handbal în 7 copii spectatori.
P O p Sc e
Duminică, iă Haţeg s-a des­
făşurat un concurs regional de
popice organizat îri cinstea „hu­
nii prieteniei romîno-sovietice",
la care au participat jucătorii
de popice din asociaţiile sporti­
ve ale cooperaţiei m eşteşugă­
reşti. Iată rezultatele înregis­
trate: 100 bile plin: 1. Aurel
Suciu — Petroşani — 506
puncte; 2. Iosif Popă — Ha­
ţeg — 437 puncte; 3. Tiberiu
Valea — Deva — 430 puncte.
OOOOOOSCXXXXîOOCXXXÎOOCSOOOOCXXXXXJOOiXXXXXXXXXXXXXXXi XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>CCXX^OCOOCXÎÎXXîoOOCCOtXXXXXX300OCXKXXXXXÎ2XXXXXXÎOOOQCOOC5COOOCOQOOOJXXXX300CCOOOJX30S «C C C O O C Q O O O G D Q O ^^
Pentru o productivitate cît mai înaltă
în industria extractivă
Reducerea posturilor neproductive«™
valorea» rezervă internă
Consuliînd dinamica producţiei mi­
nei Peirila în ultimii ani, se poate
observa că ea este în continuă creş­
tere. Astfel, faţă de a n d 1946, pro­
ducţia medie zilnică realizată ia sfîr-
jitul primului semstru al acestui an,
îste cu 44 la sută mai mare.
Creşterea producţiei de cărbune se
latoreşte în cea mai mare parte spo-
-irîi productivităţii muncii, in graficul
ir. 1 se poate vedea creşterea con-
:inuă a productivităţii în perioada
956 — semestrul i 1959. Incepînd din
ebruarie a n d acesta, sc realizează în
re lună un randament pe exptoa-
de o tonă pe post, ţinta fiind
i atingerea randamentului 'de
din oraşul Hunedoara
In oraşul Hunedoara funcţio­
nează un număr de 16 cantine.
Aici servesc masa’ cîteva mii de suri privind reducerea cheltuie­ Nu s-a făcut apoi fotul pen­
joritate bine gospodărite. Sălile măr mic de abonaţi, avînd o re­ la unele cantine sînt încă umfla­ sarcină a pcmiculterii din regiunea vorizează vindecarea rănilor, emiterea m. — şi adinei de 50-80 cm. In fun-
de mese sînt îngrijite, vesela gie mare, ceea ce făcea ca masa te. De pildă, se menţine încă noastră. Pentru a realiza cu succes
curată, feţele de mese la fel. să fie scumpă, a fost comasată nejustificat postul de contabil, aprovizionarea tot mai mare a popu­
Administratorii cantinelor depun cu cea a muncitorilor de la cu toate că în cadrul fiecărei în laţiei cu fructe de calitate, statul nos­
interes pentru ca să servească o I.G.S.H. Această măsură a dus treprincleri există un serviciu de tru a luat o serie de măsuri impor­
masă bună, consistentă, pregăti­ •lă realizarea unei economii la contabilitate pentru cantine. To­ tante. Printre acestea se numără şi
te aprecia că faţă de a n ii’trecuţi lunar, care este folosită pentru pentru mecanizarea muncii la buie să producă puieţi de pomi din
s-a îmbunătăţit mult masa' la îmbunătăţirea mesei. De asem e­ cantine. Din această cauză se soiurile cele mai potrivite pentru re­
Mîitcare bună
şi consistentă
Pentru muncitorii de la Com­
binatul siderurgic din Hunedoa­
ra funcţionează un număr de 5
cantine, în diferite puncte ale o-
raşului. Ele sînt aprovizionate
cu cele necesare în cantităţi su­
ficiente şi la timp.
Se poate aprecia să există o
preocupare permanentă şt pen­
tru îmbunătăţirea calitativă a
mesei servite. Pe lîngă cantine
există o crescătorie de 200 porci,
care sînt întreţinuţi cu resturile
de mîncare. Acum, la crescăto­
rie sînt puşi la îngrăşare un nu­
măr de 100 porci care vor fi sa­
crificaţi şi daţi spre consum
cantinelor. Angajamentul colec­
tivului de conducere al cantine­
lor G.S.H. este să mai îngraşe
în această perioadă încă 50 de
porci.
De asemenea, încă de pe acum
au fost luate măsuri în vederea
pregătirilor de iarnă. Pînă acum
au fost însilozafe 0 din cele 30
vagoane cartofi planificate, un
vagon ceapă din cele 5 vagoa­
ne, trei vagoane murături diver­
se şi un vagon bulion. Există
toată garanţia că pjanul de a-
provizionare va fi realizat în în­
SPORT
100 bile izolat: 1. Constantin
Săracu — Deva — 214 puncte;
2. Martin Balaj — Sebeş —
173 puncte ; 3. Emil Luchini —¦
Haţeg — 171 puncte.
200 bile Inixte: 1. Alexandru
Qoagy — Petroşani — 703
puncte; 2. Nicolae Răşinaru —
Sebeş — 675 puncte; 3. Traian
Răzolea — Deva — 666 puncte.
N. SBUCHEA
corespondent le socialiste fG.A.S. Deva), can-
Ing. N. NICORICI
şeful exploatării miniere
Petridia
1,100 tone cărbune pe post. Acesta este
un important pas pe care l-au făcut
minerii de la Petriia pe calea rea­
lizării sarcinii trasate de Conferinţa
regională de partid din ianuarie a.c„
cu privire la creşterea productivităţii
muncii.
Unu! dintre factorii care au dus la
sporirea randamentelor este reduce1
rea posturilor neproductive. In grafi
cui nr. 2 se prezintă număra! de pos
turi prestate la 100 tone producţie
precum şi reducerea posturilor nepro
ductive. Din grafic se vede că faţă
de anul 1956, numărul posturilor pres­
tate în 1959 este mai mic la toate
activităţile şi îndeosebi la cele auxi­
liare.
Creşterea productivităţii muncii în
abataje este totodată şi rezultatul unei
aprovizionări mai bune a locurilor de
muncă. O contribuţie de seamă a a-
vut-o, de asemenea, asistenţa tehnică
acordată brigăzilor de mineri de către
cadrele tehnice ale exploatării.
La lucrările de pregătire, creşterea
productivităţii muncii se datoreşte în
mare măsură mecanizării forării sui­
torilor de aeraj şi de atac prin intro­
ducerea a două foreze SBM-3 u. Ex­
perienţa oîştigată ia manipularea aces­
m um ) h sowmsm&mui Nr. 1501
KB3SBnCSSS3ES8ERS3E3S9GESS3BX
r a id u l - n o str u
aparţinînd Combinatului side­ tlnele I.C.S.H. sc aprovizionează Cîtmai multi pomi plantaţi >
rurgic s-au luat o serie de mă­ numai prin O.A.D.L.F.
Sporirea producţiei de fructe repre­ plantării de toamnă, procesul de de­ tare. In acest scop gropile de pianiat
i~cfr>.Îrxfui
Scos <fe/a
nea, au fost reduse o serie de foloseşte încă multă rnînă de giunea sau raionul respectiv. Astfel, 4Lú Co\—...... fo»
posturi care nu-şi justificau exis­ lucru la pregătirea meselor. în cadrul regiunii Hunedoara s-a dat
tenţa. Astfel, un număr de 17 o mare extindere pepinierii de la Orăş-
muncitori de Ia cantine au fost 'Este necesar ca în privinţa tie. Această pepinieră va produce pu­
trecuţi să lucreze în uzină, eco- uniformizării, şi în acelaşi timp ieţi de pomi pentru nevoile regiunii
a reducerii preţurilor la cantine, noastre. In acelaşi timp nevoile de
nomisindu-se în felul acesta să existe mai mult interes. producere a materialului săditor pomi­
9.000 lei lunar. col sînt asigurate şi de pepiniera aju­
Cîteva probleme tătoare de ia Reia, care furnizează
Pentru constructorii de Ia material de plantat pentru raionul
Haţeg.
I.C.S.H. funcţionează de aseme­ gospodăreşti Fig. J
nea un număr de 11 cantine. Avantajele plantării
La acestea servesc masa peste Aminteam că la majoritatea - pomilor în toamnă de rădăcini noi şl, prin urmare, prin­ dul gropii, în jurul rădăcinilor active,
derea pomilor în procent mare. După se aşeaza pămîntul bun, aerisit, scos
6.000 de abonaţi. Şi aici se a- cantinelor se serveşte masa în In regiunea noastră plantarea po­ cercetările făcute, toamna are loc a din partea de sus a gropii (aşa cum
milor pe suprafeţe tot mai mari se doua creştere a rădăcinilor periferice se vede în fig. 1).
cordă mare atenţie pregătirii condiţii igienice. Totuşi, la une­ face simţită în fiecare an. De aceea, la pomi, ceea ce ajută la prinderea
e important să ştim în ce anotimp e
mîncării, asigurării igienei. le cantine problemelor gospodă­ mai recomandabil să plantăm, toamna
sau primăvara. Răspunsul trebuie dat
Pentru îmbunătăţirea calitativă reşti nu li se acordă suficientă cu alît mai mult cu cît în regiune se pomilor, in cazul plantărilor de pri­
obişnuieşte plantarea pomilor de pri­ măvară, pomii pierd cu ocazia sco­
a mesei, pe lîngă cantine există atentie. De pildă, la cantina nr. măvară. Dacă ţinem seama de nevoi­ sului rădăcinile periferice crescute în
le specifice de viată ale pomilor, pre­ toamnă, precum şi substanţele de re­
o crescătorie de 300 porci. Nu­ 1 de la C.S.H. unul din pereţii cum şi de o serie de factori de ordin zervă depuse în ele. Prinderea este
deci mult îngreunată.
mai în perioada august — oc­ sălii de mese este umezit şi că­ climatic, agrotehnic, economic etc.,
plantatul pomilor în toamnă are mai Momentul cel mai potrivit pentru
tombrie au fost sacrificaţi 60 zută tencuiala din cauza conduc­ mulie avantaje decît plantatul de pri­
porci graşi care au fost dări tei de apă care s-a spart. De ă- măvară. Să vedem deci care sînt a-
cestea.
spre consum la cantine. Carnea semenea, la cantina nr. 9 a
După încetarea vegetaţiei pomii în­
rezultată a revenit la un preţ I.C.S.H. feţele de masă sînt rup­
cep depunerea substanţelor de rezervă.
de cost de circa 11 lei,'kg te şi murdare. scosul şi plantatul pomilor în toamnă
Acesie substanţe ajută ia parcurgerea este imediat după căderea frunzelor,
In vederea asigurării cantine­ 6 slabă preocupare pentru cu­ cînd se produce de fapt procesul de
depunere a substanţelor de rezervă în
lor pentru iarnă cu cele necesa­ răţenia şi întreţinerea localurilor rădăcini. Pentru o prindere bună a
pomilor e necesar ca pămîntul din
re au fost procurate în mare se manifestă mai ales Ia canti­ jurul rădăcinilor să fie aşezat în con­
tact intim cu ele. Primăvara, aceşti
parte produsele prevăzute în nele din afara oraşului H une­ pomi vor porni în vegetaţie aproape
plan. De pildă, pînă acum s-au doara (Peştiş, Botaga, Bluming)
însilozat 20 vagoane cartofi, 15 aparţinînd C.S.H. şi I.C.S.H. in acelaşi timp cu pomii aflaţi în
tone ceapă, două vagoane legu­ Administratorii acestor cantine, cultură. In regiunea noastră, toamna
me şi o mare cantitate de diver­ fiind mai puţin controlaţi, nu umiditatea în sol şi în atmosferă este
se legume. dau atenţia cuvenită curăţeniei. în creştere, în lunile octombrie şi no­
iembrie ajutînd astfel viaţa pomilor
Şi la cantinele aparţinînd Iată cîteva din deficienţele
I.C.S.H. au fost luate în ultimul constatate la unele cantine. Este
timp o serie de măsuri pentru de datoria organelor tutelare,
reducerea cheltuielilor_ de regie luarea unor măsuri menite să în­
care duceau la scumpirea costu lăture asemenea deficienţe, în perioadei de iarnă, precum şi la por­ transplantaţi. Primăvara, în martie şi
lui mesei. Astfel, una din canti­ scopul îmbunătăţirii şi mai mult nirea vegetaţiei în primăvară. Depu­ aprilie, umiditatea descreşte şi apare
nele din Gălan a fost comasată a calităţii mesei şi a condiţiilor nerea substanţelor de rezervă se face astfel pericolul uscării pomilor. Pomii
sale de pregătire şi servire. de la coroană spre rădăcină. In cazul plantaţi primăvara pornesc în vege­
cu cantina uzinei ,’Victoria“ Ca­ -• taţie cu 3-4 săptămîni în urma celor Ingrăşarea pomilor odată cu planla-
lan. In felul acesta s-au realizat V. FUR IR plantaţi toamna. Ca urmare, ei vor rea ajută de asemenea foarfe mult ia
economii lunare care depăşesc fdacă... avea creşteri vegetative mai reduse şi dezvoltarea lor în primii an i de vi,vă.
suma de 14.000 lei. Tot în acest Bine ar ca atare lemnul din aceste creşteri va In acest scop, la fiecare pom se dă
scop a fosT redus numărul per­ ...în cele două săli de aştepta­ fi mai puţin pregătit pentru iernat, cîte 8-10 kg. bălegar bine fermentai,
sonalului cantinelor cu 10 sa­ ...la cooperativa din Geoagiu in schimb pomii plantaţi toamna, rea­ la care se adaugă 50-00 grame super-
lariaţi.
fişat la intrarea in cooperativă. mai face din cind în cînd cu­ bine seceta din vară.
nefo to site udă apoi cu 20-30 litri de apă si se
Deseori se întîmplă ca in loc răţenie generală. Mobilierul nou Un alt avahtaj al plantării pomilor trage pămîntul în jurul tulpinei în for­
Se poate aprecia că toate can­ de ora 7, cooperativa se deschi­ cu care au fost dotate aceste din toamnă este acela că lucrările ne­ mă de muşuroi.
tinele din Hunedoara servesc cesare plantării sînt de 'califăte mai Tulpina se protejează prin învelirc
masa la un preţ convenabil. To­ de la ora 10. întrebat care sînt săli de aşteptare este plin de bună deoarece se pot face intr-o du­ contra rozătoarelor. Primăvara tulpi­
tuşi, în această direcţie mai sînt cauzele nerespectării programu­ praf şi murdărie. Resturile de rată de timp mai lungi. Un iu tu de nile se dezvelesc iar pămîntul din ju­
încă multe rezerve. Este sufici­ lui, gestionarul Romulus Cazan mîncare şi tot felul de hîrtii a- mare importanţă este acela că planta­ rul pomului' se desface, formîndu se
ent să amintim faptul că la can­ dă răspunsuri de jelui acesta: runcate pe jos dovedesc că in farfurii. Tot în acest timp, la pomi se
tinele din Hunedoara preţul me­ „Eu sînt gestionar aici şi con­ aceste săli nici măcar nu s-a tul de toamnă descongestionează cam­ fac tăieri pentru ordonarea ramurilor
sei diferă. De pildă, în timp ce duc cum îmi convine“. Cetăţenii măturat, de mult timp. In sala pania de primăvară în care toate lu­ în coroană (aşa cum se vede în fig.
la cantinele nr. 1, Botaga şi care sînt puşi în situaţie să aş­ marc, una din sobele de tera­ crările trebuie făcute în termen scurt.
Gară, ale C.S.H., trei mese pe tepte ore întregi deschiderea cotă, care nu de mult a fost in­ Iată deci cîteva din avantajele care 2).
zi se servesc fa preţul de 6,75 ( cooperativei, condamnă însă a- stalată, nu poate fi folosită ne- Pianfînd pomii toamna, vom obţine
titudinea şi indiferenţa cu care avind nici măcar uşă. impun plantarea pomifor de cu toamnă.
Iei, la I.C.S.H. aceleaşi mese gestionarul ii tratează. Aplicarea întocmai a “lucrărilor de o prindere bună ia planiare Iar pomii
costă 7,92 iei. In timp ce can­ Nici în camera „Mama şi co­ vor creşte frumos, vor ti rezistenţi şi
tinele G.S.H. se aprovizionează I. MARIŞ pilul" curăţenia nu este pe mă­ plantat este de'asemenea o condiţie im­ vor da o producţie mare, răsplătind
în mare parte cu produse agro- corespondent sura cerinţelor. astfel eforturile depuse.
alimentare din unităţile agrico­ portantă peniru prinderea pomilor.
V. 1L1ESCU Plantarea corectă a pomilor după re­ ing. GHEORGHE STANCIU ;
gulile ce sc cer, constituie de aseme­ Staţiunea experimentală pomicolă
corespondent
nea o garanţie a prinderilor Ia pian- Geoagiu
buri şi cu un număr total de 9 pos­ a găurii de mină, precum şi importan­ mie însemnată de posturi de între­ încă mică. In ultimele luni ale tri­
turi, faţă de o lună de zile, respectiv ţinere asigurînd totodată un transport mestrului II 1959 însă, rezultatele ob­
peste 150 posturi, cît este necesar în te reduceri de timp folosit la această normai, deci o productivitate sporită ţinute sînt promiţătoare, ceea ce în­
cursul săpării normale. operaţie. La munca în abatajele cu trepte răs­ seamnă că există încă multe posi­
turnate. bilităţi.
incepînd din anul 1957, atît în aba­ La executarea găurilor de mină s-au
taje, cît mai ales la lucrările de îna­ introdus suporţi pneumatici, care uşu­ Prin armarea cu inele de boiţari, Prin mecanizarea circuitelor de
tor maşini, a dus la săparea unui sui­ intare, s-au făcut încercări de burare rează munca minerilor şi contribuie la cu beton şi cu armături metalice, prin- transport de la rampele puţurilor s-a
tor de 50 metri în numai trei schim­ creşterea productivităţii muncii în aba­ tr-o îmbunătăţire a calităţii lucrărilor scontat uşurarea muncii fizice, însă
a găurilor cu nisip suflat cu ajutorul taje şi la lucrările de pregătire. miniere, precum şi prin mărirea vite­ proiectanţii nu au ţinut cont de ne­
pistoalelor pneumatice de tip Kotta. zelor de înaintare, a scăzut treptat cesara! forţelor de muncă. Astfel, chiar
La transportul pe galerii, prin di­ volumul lucrărilor de întreţinere. Faţă prin mecanizare s-a ajuns ca la unele
Rezultatele au fost mulţumitoare. S-a verse raţionalizări, s-a ajuns la o im­ de anul 1950, în semestrul I al a- puţuri să se menţină un efectiv ri­
obţinut o reducere a consumului spe­ portantă reducere a posturilor. Astfel, nului 1950, numărul posturilor la a- dicat de muncitori pentru deservire.
cific de exploziv cu 10—15 la sută faţă de anul 1956, cînd se foloseau ceste lucrări a scăzut în medie zilnic
şi creşterea coeficientului de utilizare în medie zilnic cîte 210 posturi, în se­ cu 63. In problemele de transport subte­
mestrul I al anului curent această ran factorii organizatorici sînt cei care
cifră a scăzut la numai 141 posturi O reducere importantă a posturilor determină utilizarea mecanismelor e-
pe zi. Prin montarea unui împingă- neproductive s-a făcut la activităţile xistente. Una din problemele cele mai
tor pneumatic în faţa culbutorului de de la suprafaţa minei. In acest scop de seamă, legate de transportul sub­
producţie, de exemplu, în afară de u- s-au analizat temeinic toate locurile teran, este asigurarea locurilor de
şurarea efortului fizic s-a redus şi un de muncă şl s-au reglementat efecti­ muncă cu vagonete goale. Fotocro-
număr de 6 posturi pe zi. De aseme­ vele necesare. S-a introdus, de ase­ niometrajeie efectuate la o serie de
nea, prin diverse sisteme de semna­ menea, o evidenţă zilnică a posturilor
lizare electrică pe galerii, s-au redus prestate. locuri de muncă au scos în evidenţă
alte posturi de muncitori auxiliari. faptul că 30 la sută din totalul între­
Cu toate acestea, posibilităţile pentru ruperilor procesului de extracţie se
Extracţia pe puţuri în acest an, s-a creşterea productivităţii muncii nu s-au datorează tocmai lipsei de vagonete
făcut cu un număr de posturi mai epuizat. La mina Petriia există încă goale. Parcul de vagonete este totuşi
mic decît în anul 1956. Şi aici s-au multe rezerve privind mecanizarea u- suficient, Aceasta înseamnă că el nu
aplicat unele dispozitive printre care nor lucrări care necesită multă mînă esie destui de bine folosit, că liniile
deschiderea simultană a ambelor uşi de lucru. Enumăr mai jos cîteva de transport nu sînt întreţinute în
de siguranţă de ia rampele puţurilor dintre ele. cele mai bune condiţiuni.
oarbe. Prin aceasta a fost posibilă re­
ducerea a cîte 6 posturi pe zi. Încărcarea mecanică, după primele încă nu este asigurată peste tot
încercări soldate cu rezultate mai sla­ exploatarea judicioasă a utilajelor. Din
In perioada comparată (1956—1959), be, s-a abandonat trăgîndu-se con­ această cauză, efectivul de muncitori
s-au înregistrat reduceri de posturi cluzia pripită câ nu ar fi potrivită electromecanici şi In special pentru
prestate şi la întreţinerea lucrărilor condiţiilor de zăcământ. De remarcat reparaţii, se menţine ridicat. Numărul
miniere. Creşterea vitezelor medii de este că brigăzile de mineri solicită mecanicilor de ia transportoarele cu
avansare a fost, de asemenea, unui uneori reîncărcătoarele mecanice, ceea rachete este de asemenea mare, deoa­
din factorii care au contribuit la re­ ce înseamnă că eficacitatea lor se face rece lipseşte un sistam automat de
ducerea posturilor de întreţinere. Ast­ din ce în ce mai simţită. oontrol al funcţionării acestor utilaje.
fel, vitezele atinse în trimestrul II
Grafic Nr. 2 a.c. le depăşesc pe cele obţinute în Burarea cu nisip şi utilizarea su- Odată cu lichidarea lipsurilor ară­
1956 cu 107,8 la sută. De asemenea, porţilor pneumatici pentru perforatoa­ tate, precum şi prin continuarea des­
introducerea şi extinderea armării ga­ re deşi s-a dovedit deosebit de eficace, coperirii şl fructificării rezervelor in­
leriilor de bază pe straiele subţiri cu nu s-a extins, încercările făcute în terne, colectivul de muncă de ia mina
inele de boiţari au contribuit în mare decurs de doi ani fiind tot în stadiul Petriia este convins că îşi va putea
măsură la reducerea volumului de lu­ iniţial. atinge obiectivul propus de a realiza
crări de întreţinere. Prin acest fel de o productivitate a muncii de 1,100
armare, în afară de economie de ma­ Productivitatea muncii la lucrările tone pe post.
terial lemnos, s-a realizat o econo- de pregătire în steril, în raport cu res­
tul exploatărilor din Valea Jiului, este