Page 71 - 1959-10

Nr. 1501 DRUMUL sommmutvi Pag. 3

F E S T IV A L U L F IL M U L U I S O V IE T IC Clubul minerilor din Lupeni — P IU B T\ YE

n ULTIMA u loc de recreiere, cultură
şi educaţie...
Totdeauna In primele rînduri,
'Primăvara anului 1945. Os­ din nou pe Suşkov de tunarii dornic să fie pretutindeni, să în­ Intre aşezămlntele culturale ale Văii vîrstnicJ cu cel tineri, la schimburile
registreze totul pe pelicula cine­
taşii sovietici, cu feţele lumina­ lui Muromţev. El a plecat spre matografică, Suşkov a plecat Jiului, duhul minerilor din Lupeni — de experienţă dintre” minerii fruntaşi
mai departe, ajunglnd pe pă-
te de bucurie, întmipinau prima Sevastopolul asediat. Aici Suş­ mlritul Germaniei. Aici, a luat creaţie specifică regimului de democra­ în producţie sau la serile de odihnă
parte la ultima sa luptă. In timp
zi de pace, salutlnd ¦victoria kov,. a reîntîlnit-o pe Vera, tl- ce filma o scenă care pentru ţie populară — ocupă un loc de frun­ închinate familiilor aceloraşi fruntaşi
el ascundea sensul larg- al vii­
cîştigată prin lupte grele, cu nâra şi curajoasa doctoriţă pe toarelor evenimente istorice, şi te. Situat în centrul oraşului, clădirea în producţie sau în activitatea obşteas­
sacrificiul atitor vieţi omeneşti. care o cunoscuse pe drumurile
anume, ajutorul dat de către sa impunătoare, de construcţie mo­ că.
Din bateria de artilerişti. an­ războiului şi pentru care nutrea o tînără germană unui ostaş
sovietic, Suşkov a fost rănit dernă, atrage privirile. La Intrare eşti' Cînd s-a mal bucurai minerul de
titanc a lui Murorhţeu nu mai o dragoste curată. Dar războiul grav. înainte de a muri, el l-a întîmplnat de un frumos parc, străjuit atita preţuire şl grijă ca în zilele noas­
rugat pe căpitanul Krîlenko să-i
rămăseseră decît cîţiva ostaşi. a despărţit din nou • drumurile găsească prietenii şi să-i filme­ de salcîml bătrînl, cu ronduri frumoa­ t r e ! Clubul minerilor în trecut ~era cir­
ze în prima zi de pace.
Spre ei se îndrepta acum o ma­ lui Suşkov şi ale Verei, care nu se de flori; copăcei pitici ornamentali ciuma. Cluburile — cazinouri de pe'
şină bine cunoscută care-i în­ se vor mai revedea decît o sin­ 'Amintirea operatorului cine­ vremuri erau închise cu străşnicie pen­
matografic Suşkov, care a stră­ şl bănci pentru odihnă, in fundul par­ tru cel ce se speteau muncind, rupţi
soţise de multe ori în timpul gură dată, şi aceea va fi pen­ bătut drumurile războiului pen­ şl flămînzi, roşi de boli şi mizerie, în
războiului, maşina operatorului tru ultima oară. tru a lăsa o adevărată cronică cului se înalţă estrada pentru progra­ străfunduri de mină. Efin sudoarea şi

cinematografic Suşkov. Bucu­ cinematografică 'a anilor grei mele artistic-educative în aer liber, cu
de luptă, va dăinui veşnic în
roşi, soldaţii i-au ieşit in cale. inima tunarilor bateriei lui Mu­ bănci pe care pot sta peste 200 spec-J
romţev.
Dar spre mirarea lor, din ma­ Azi la cinema tatori. '^
şină n-a coborît Suşkov, ci că­ In această zi de primăvară,
cînd în lume răsunau salvele încă de pe terasa de Ia intrarea clu­ sîngele lor se înfrupta un pumn de
anunţînd victoria păcii, trei din­
pitanul Krîlenko. El revenise în „ F i l i m o n S î r b u " D e v a tre artilerişti au pornit la o luptă bului sprijinită de coloane, care te în­ afacerişti; banii furaţi minerilor erau
grea şi periculoasă. Netrtmişi de
mijlocul ostaşilor ia rugămintea nimeni, la îndemnul conştiinţei drumă spre sălile sale, afli de activi­ risipiţi în bancheturi şl petreceri. Clu­
şi al inimii lor, ei s-au hotărî?
lui Suşkov, care-şi pierduse via­ să salveze 90 de antifascişti pe tăţile organizate aici, din programele burile, baziriburile stăpânilor de pe vre­
care S.S.-iştii îi duceau cu tre­
ţa într-una din ultimele zile ale 'Armata sovietică îşi reînce­ nul spre locul execuţiei. hol, tipărite, scrise în culori vii, afi­ muri erau închise pentru oamenii mun­
şate la loc vizibil.
războiului. puse ofensiva victorioasă pe Neînfricaţi, neprecupeţindu-şi cii fiind deschise în schimb tuturor je­
Din aceste programe cel aproxima­ fuitorilor muncii lor, tuturor excrocilor
Vestea morţii lui Suşkov a toate fronturile. Ca o avalanşă viaţa, ei au reuşit să elibereze tiv 600 de mineri, tehnicieni, ingineri care puneau aici la cale afaceri şi
victimele fasciştilor. şi membri ai familiilor lor, care frec­ tocau averi în jocuri de noroc şi în
fos primită de toţi cu multă du­ au pornit unităţile de tancuri, ventează zilnic acest club, pot lua cu­
Faptele de vitejie ale tanchiş- noştinţă de activitatea celor 18 cer­ desfrîu. Intr-un astfel de cazinou s-a
rere. O prietenie de nezdrunci­ artilerie, infanterie, aviaţie. Rlnd tilor din bateria a 5-a, imor­ pus Ia cale acum 30 de ani la Lupeni
talizate de reportajele cinema­ curi deschise aici, în care activează masacrul minerilor ridicaţi la grevă,
nat îi legase pe artilerişti de pe rînd erau eliberate oraşele şi tografice ale operatorului Suş­ peste 500 de oameni ai muncii talen­ care cereau o pîlne mai mare pentru
kov, vor vorbi contemporanilor taţi. Astfel, cei ce au anumite încli­
t!'nărui operator Vladimir Suş­ satele sovietice ocupate de fas­ şi urmaşilor despre eroismul
fără seamăn al ostaşilor sovie­
kov, încă în zilele grele ale a- cişti şi ţările europene înrobite. tici în timpul Marelui Război
pentru Apărarea Patriei.
nului 1941, cînd el şi-a început Oamenii trăiau zile grele, în­

drumul de cronicar al faptelor cordate, zilele premergătoare

ostaşilor sovietici în bateria 5 victoriei. Suşkov a pornit din naţii artistice şi vor să şl Ie dezvolte, ei şl familiile lor. De ce au avut parte PRO DUCĂTO RI!
pot s-o facă, fie activînd în cadrul în trecut m inerii? De batjocură şi
antitanc comandată de locote­ noii să caute bateria lui Mu­ Cooperativele din raionul Haţeg

nentul Muromţev. romţev. Din ea rămăseseră nu­ celor 3 cercuri muzicale, cele mai gloanţe, de mizerie şl foame, pe cînd cumpără prin cenfrele îor de a c h iz ifii,

In aceste zile, bateria dădea mai cîţiva ostaşi, căci în lupte­ vechi înfiinţate aici, fie în cadrul celqr azi, iată tot ce-i mai bun, tot ce-i mai la m agazinele săieşfi şi f î r g u r i :

lupte grele împotriva tancurilor le înverşunate pe care le purta­ de arte plastice care singure însumă frumos, e pus la dispoziţia lor de
130 de membri, la secţiile pictură, către partid.
fasciste. Artileriştii luptau e- se, bateria se rărise, se risipi­

roic. Mulţi şi-au dat viaţa în se. Muromţev fusese rănit, tu­

lupta cu duşmanul. Cot la cot nurile distruse, ostaşii se îm- sculptură, desen şi grafică, fie în cele Şi clubul din Lupeni e o mărturie
coregrafice sau de teatru, în cele ale vie a acestui lucru, in cluburile mun­
cu artileriştii, lupta şi opera­ prăştiaseră prin alte unităţi. „Prietenilor cărţii", în cele sportive ori
în cele de croitorie sau de fotografiat. ' citoreşti se dezvoltă arta, cultura, se
torul Suşkov. In căutarea prietenilor săi, face educaţia oamenilor muncii, lip­ g p iu » s e e O T ă p p oru m b i
Lista manifestărilor organizate la a- siţi în trecut de aceasta. Oare putea
După ce i-a părăsit o vreme, multe drumuri grele a străbătut cest club e mare, înfăţişînd tematici să se gîndească muncitorul Viorel Va- şi © »te fL
variate, de la cele cu caracter artistic
Suşkov a revenit în mijlocul Suşkov alături de bravii ostaşi sau recreativ, pînă la cele de ordin in- sile de exemplu, ori minerii Scheau
structiv-educativ, organizate în scopul Mareei şi Galu Teodor sau fiii de mi­
prietenilor săi, pentru a-i filma sovietici, înfruntînd bombarda­ culturalizării maselor largi, a culti­ neri Costea Simion şi Crişan Maria, De asemenea cum pără:
vării patriotismului şi internaţionalis­ membri ai cercului de arte plastice din'
în clipele cînd aceştia respin­ mentele aeriene, tirul artileriei. mului socialist, a mîndriei faţă de cu­ cadrul clubului nostru, că lucrările lor
ceririle poporului nostru pe drumul so­
geau cu succes, dar cu mari A sosit şi ultima primăvară cialismului, a dragostei şi recunoştiin- artistice vor ajunge să fie premiate p & s ă s » 3» @ u â ş i s l f @ p r o d u s e
ţei faţă de iniţiatorul tuturor victoriilor
pierderi de oameni, un atac al a războiului. Suşkov şi-a reîn- noastre — Partidul Muncitoresc Ro- pe ţară şi vor trece chiar hotarele ţării
mîn, a dragostei şi recunoştinţei faţă ajungînd în expoziţii internaţionale, în
duşmanilor. tîlnit prietenii în lupta pentru de poporul sovietic eliberator, U.R.Ş.S., Ia Moscova, în Anglia la u g r o ^ a lir a B e iifa p e i
Londra, sau la Katovlce în R. P. Po­
Evenimentele t-au îndepărtat eliberarea unui oraş polonez. Pentru ca ' minerii împreună cu fa­ lonă?

miliile lor să găsească aici un adevă­ Oare puteau visa în trecut mineri ANUNŢ
ca Doţiu Avram sau Farkas Mihai, că
rat loc de petrecere a timpului liber, vor ajunge să participe la seri de o- Institutul ele mine „Gh. Gh eorghki-Dej" din Petroşani a*
dihnă organizate în cinstea lor, în care
nuntă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacan te:

şei de laborator — Catedra I — Exploatări miniere — Poziţia 9;

preparator principal — Catedra I — Exploatări miniere —

Poziţia 10; ’(

preparator principal — Catedra III — Geologie-Chimie — Po­

în mod plăcut şl folositor, colectivul vor putea împărtăşi din experienţa lor ziţia 10 ;

de conducere al clubului, sub îndru­ tineretului ? şeî laborator — Catedra VI — Fizico-Matematici — Poziţia 10;

marea organizaţiei de partid şl cu Cînd puteau oare pe timpul burghe- şef laborator — Catedra VII Mecanică-Minieră — Poziţia 16;
sprijinul organizaţiilor de masă — sindi­ zo-moşierlmil simpli muncitori ca cei
cat şi U.T.A1. — se străduiesc să gă­ din cadrul formaţiilor muzicale ale preparator principal — Catedra VII — Mecanică-Minieră Po­
sească cele mai variate şi atractive clubului nostru să aibă posibilitatea
forme de manifestare. Vizitatorii clu­ de a participa la diferite concursuri, ziţia 18; * ¦ - .-•¦'>
bului, afară de activitatea din cadrul ajungînd să obţină succese din cele
mai valoroase din ţară ? şeî laborator — Catedra IX — Electrotehnică — Poziţia 11 ;

şeî laborator — Catedra IX — Electrotehnică — Poziţia 12 ;

preparator principal —- Catedra IX — Electrotehnică — Pozi­

diferitelor cercuri cultural-artistice sau Cînd au avut minerii din Lupeni o ţia 13; ',
ştiinţifice, pot participa la expoziţiile
lunare organizate aici în holul special bibliotecă atît de vastă ca cea din şeî cabinet — Catedra X — Or gane de maşini •— Poziţia 9 ;
amenajat, la audiţii muzicale sau la
concursuri de şah, la vreo serată li­ prezent, care numără peste 17.000 vo­ şeî laborator — Catedra X — Organe de maşini — Poziţia 10;
terară, ştiinţifică sau cu caracter po­
litic, ori la vreun concurs-ghicitoare lume ? ' şeî cabinet — Catedra XI —- Mecanica şi Rezistenţa — Po­
„Drumeţii veseli" sau „Cine ştie cîş-
tigă". Cu interes sînt urmărite de obiş­ Toate acestea vorbesc de la sine de ziţia 8 ; .
nuiţii vizitatori ai clubului şl conferin­ ceea ce constituie azi clubul pentru
WwMmk lip 1 ţele de popularizare a ştiinţei din ca­ mineri, cît şi pentru membrii familiilor şeî cabinet — Catedra XII — Ştiinţe sociale — Poziţia 6 ;
drul universităţilor populare, participînd lor, care prin grija partidului găsesc preparator principal — Catedra XII — Ştiinţe sociale — Po­
. lim în număr mare la întîlnirile minerilor ziţia 7 ;
aici loc prielnic dezvoltării talentelor şef laborator — Catedra XIII — Preparare — . Poziţia 5.
M ii
lor, îmbogăţlndu-şl cunoştinţele prin Se pot prezenta la concurs persoanele care posedă diplo­
Din activitatea organizaţiilor U. T. M, ma de examen de stat, de licenţă, de inginer etc., în specialita­
participarea la diferite manifestări cul­ tea corespunzătoare catedrei la care se ţine concursul şi au ter­
Realizări ale tinerilor din raionul O răşîie minat stagiul în specialităţile unde stagiu este obligatoriu.
Scenă din filmul tural-educative, petreeîndu-şi timpul li­
sovietic „Ultima
primăvară“ care ber în mod plăcut şi folositor.
rulează astăzi la
cinematograful „Filimon Sîr- I. STRAUT
bu“ din Deva, în cadrul F es­
y/ w w \
tivalului filmului sovietic.
Tinerii din raionul Oîtiştie, sub con­ lizat peste 500,000 Iei economii. Ele \ JOI, Í2 OCTOMBRIE 1959
19 25 octombrie 1959 ducerea şi îndrumarea organizaţiilor de

Săptărâa partid, îşi aduc o contribuţie însemna­ Iei economii şi să colecteze 5 vagoa­ Spectacole cinematografice
tă la îndeplinirea şi depăşirea sarci­ ne de fler vechi.
cărţii sovietice
nilor de producţie, la realizarea de e- Importante succese au obţinut în ac­ DEVA: O fetiţă îşi caută ta tă l: Mis.iune specială; Surorile; Anul 1918; *s
AAXIM GORK1: conomii. Ei sînt hotărîţi să întimpi ne tivitatea lor şi brigăzile de muncă pa­ ALBA IULIA: Gasa liniştită; Fero­ SIMERIA; Patim a; SEBEŞ: Arnigo;
alegerea noilor organe conducătoare triotică. De pildă, cele 6 brigăzi de viarul; BRAD: Prima zi; ILIA : In BARU MARE : Omul meu d ra g ; LO- GU
„M'AMÂ" U.T.M. cu realizări cît mai frumoase. muncă patriotică de la Fabrica chimică întâmpinarea fericirii; HAŢEG: F a­ NEA: Răsfăţatul; T E IU Ş: Zile fur­
In romanul „Marnă“ scris în Aşa, de pildă, cele 112 brigăzi utemis- Orăştie au săpat un canaT lung de voritul 13; HUNEDOARA; Viaţa e tunoase ; ZLATNA: Două lozuri; A- mmmm
'906, Alexei Maximovici Gorki te de producţie din întreprinderile ra­ 400 m.l. De asemenea, tinerii din ora­ în mîinile ta le ; ORĂŞTIE: Citadela POLDU DE S U S : Marinarul îndră­
zugrăveşte epoca în care prole- ionului, au realizat, în primele 9 luni şul Orăştie au participat la culesul sflrîmată ; Dorinţa j PETROŞANI: gostit : CALAN: Voluntarii. /
ariatul rus devine conştient de ale acestui an, economii în valoare de porumbului de pe suprafaţa de 10 ha.
lecesitatea luptei pentru răstur- peste 1.5O0.OOO lei. In urma dezbaterii Ia G.A.C. Turdaş şi au ajutat la în- R A D SO
larea autocraţiei ţariste şi capi- documentelor plenarei C.C. al P..V1.R silozarea a 15 tone furaje la G.A.S.
alismului, începe să dobîndeas- din iulie a.c. tinerii şi-au sporit anga­ Orăştie. Progratnul 1: 6,15 „Dimineaţă cu vietice care ne-au vizitat ţară“ ; 16,30 I V .A A A /
•ă conştiinţa socialistă şi hotă- jamentul iniţial cu încă l.UOO.OOO lei voie bună“ — program de muzică Lieduri de Schubert; 17,15 Schiţe do­
îrea de a nu-şi cruţa forţele, de Tinerii din comuna Balşa participă uşoară; 7,30 Cîntă cobzarul Ion Zlo- brogene ; 17,30 Sfatul medicului:
t înfrunta toate primejdiile pe Fruntaşe pe raion în lupta pentru Ia construcţia noilor saivane în în­ te a ; 8,50 Melodii populare romîneşti Sciatica; 18,05 „Concertul nr. 5 în
are lupta cu duşmanul le pre- realizarea angajamentului de 133.000.000 executate ia diferite instrumente; 10,30 La major pentru vioară şi orchestră“
upune. tovărăşiri şi la repararea şoselei, iar Muzică din filme; 11,30 Muzică din de M ozart; 18,38 Program de tan-
„Mama" constituie într-adevăr lei economii pe regiune, sînt brigăzile opere; 12,25 Inovatori şi inovaţii-; gouri; 19,15 Gospodari, iniţiative, rea­
i autobiografie a clasei munci- de producţie de ia Fabrica chimică O- tinerii din alte comune şi sate, consti­ 12,35 Oîntece şi jocuri populare româ­ lizări ; 20,00 Muzică uşoară interpre­
oare, întrucît cuprinde lucruri răştie, U.M. Cugir, 1 „30 Decembrie" neşti ; 14,00 Din viaţa de concert a tată de Vladimir Neceaev şi Tzfasman;
'eosebit de apropiate, trăite de Cugir, G.A.S. Orăştie şi altele. In tuiţi în brigăzi de muncă patriotică, Capitalei; 1.5,10 Program muzical de­ 21,15 Din creaţia compozitorilor Ni-
>rice proletar care a trecut prin fruntea acestei acţiuni se situează bri­ dicat fruntaşilor în producţie din in­ colae Kircuicscu şi Gherase Dendri-
coala grea a vieţii aceleia ve- găzile de la secţia metalurgică a Fa­ participă la diferie lucrări de interes dustrie. şi agricultură j 16,45 Vorbeşte no; 21,45 Părinţi şi copii; 22,40 Me­
hi şi blestemate. bricii chimice din Orăştie care au rea- obştesc.
In acest roman, ori de cîte
ri îl reciteşti, descoperi învăţă­ ELENA IOAN
rilinte noi, dobîndeşti puteri să-ţi corespondentă
*ifringi slăbiciunile, şovăielile,
ă lupţi cu şi mai multă hotă- Deschiderea AmvaWţ<aWmmA tIulIu]¦ Moscova; 18,00 „Plimbare prin Bucu­ lodii vechi, mereu noi“ — program
îre împotriva exploatatorilor. reşti“ — program de. muzică uşoară; ( dg muzică uşoară; 23,15 Muzică cora­
politic U.T.M. 18,30 Almanah ştiinţific; 19,45 „Luna lă clasică.
I. V. GOGOL: prieteniei romîrio-sovietice“ j ' 22,30

SUFLETE MOARTE Comitetul orăşenesc U.T.AL Sime- de ucenici de pe lîngă uzina „Victo­ Doine şi jocuri populare romîneşti. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00;
ria, htînd din timp măsurile cuvenite, Programul I I : 14,07 Mari ansam­ 7,05, 8,00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00
„OPERE", VOL. V a asigurat deschiderea în bune condl- ria" Călan. 19,00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul
In poemul „Suflete moarte“ ţiuni a învăţămîntului politic U.T.M. bluri corale romîneşti; 15,00 De toate I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00
- vast tablou al realităţii Ru- De curînd s-au deschis cercurile „Să In curînd se va deschide anul de în­ pentru toţi (reluare) ; 15,30 Muzică (programul II).
iei iobăgiste — Gogol opune ne cunoaştem patria" în secţiile cazan- uşoară; 16,15 „Solişti şi formaţii so-
ufletelor moarte, parazitare, gerie, locomotive, mecanică, mecanic văţămînt politic U.T.M. şi în satul
isnice ale nobilimii, sufletul viu,
ragostea pentru muncă, natura sef, vagoane de la Atelierele C.F.R. Demsuş, raionul Haţeg. In urma mă­
oneroasă a omului din popor.
Simeria, la I.C.I.L., cantina staţiei surilor luate, aci se vor organiza două Timpul probabil în regiunea noastră

C.F.R., I.C.M. Şeuleşti etc. cercuri de învăţămînt — un cerc de
De asemenea, cu cîteva zile în urmă
studiere a Statutului U.T.M., care va Pentru 21 octombrie 1959: iar ziua va urca între 16 şi 21 grade.
s-a deschis noul an de învăţămînt po­ vremea relativ călduroasă cu cerul
fi condus de propagandista Aurora schimbător cu tendinţă de înnourare Pentru următoarele trei z i l e :
în cursul zilei. Vînt moderat cu inten­ vremea schimbătoare cu temperatura
Danciu şi un cerc „Să ne cunoaştem sificări din sectorul sud-vest şi vest. în creştere apoi în scădere spre sfârşi­
Temperatura uşor variabilă. Noaptea tul intervalului. Ploi temporare în re­
patria", condus de propagandistul Mi­

hai Ciolpan. GH. PĂDUREŢ

C. Mi HAI

litic U.T.Ab şi la şcoala profesională corespondenţi va oscila între plus 2 şi plus 6 grade giune.