Page 73 - 1959-10

PROLETARI DIh LOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VA /
mA i
MT S
Anul XI Nr. 1502
Pentru realizarea
angajamentului
de i33.000^000 le i
economii
La fabrica chimică
din Orăştie
Răspunzînd la chemarea celor opt
întreprinderi din Capitală, colectivul
fabricii chimice din Orăştie, analizînd
rezervele existente în ce priveşte re­
ducerea preţului de cost al produoţiei
s-a angajat să economisească în acest
an suma de 3.606.000 lei. Punînd în
valoare o seamă de rezerve interne,
ridicînd pe o treaptă superioară între­
cerea socialistă, acest harnic colectiv
a reuşit să economisească în perioada
1 ianuarie — 30 septembrie a.c.
2.672.000 lei economii.
Secţie fruntaşă
Cele mai frumoase rezultate în ac­
ţiunea de reducere a preţului de cost
le-a obţinut colectivul secţiei l-a,
care de-a lungul trimestrelor 1—111
a reuşit să economisească 920.000
lei, ceea ce reprezintă îndeplinirea an­
gajamentului anual în proporţie de
aproape 370 la sută. In fruntea ac­
ţiunii s-au situat tovarăşii Constantin
Poenaru, Ioan Maliţă, loan Hobianu,
şi ing. Vasile Chişan.
Angajam ent depăşit
Cu multă însufleţire a muncit şi
colectivul secţiei a II l-a. Reducînd
consumurile specifice, traducînd în
viaţă o seamă de propuneri de inova­
ţii şi raţionalizări, a reuşit ca la sfîr-
şilul trimestrului III să înregistreze
1.708.000 lei economii Ia preţul de
cost. Această realizare e cu atît mai
valoroasă cu cît angajamentul anual
al secţiei este de 850.000 lei.
Un merit deosebit în realizarea a-
cestui succes revine tovarăşilor loan
Bogdan, Nicolae Colhon, Ioan An-
ghel.
ir
Pentru îndeplinirea integrală ă
angajamentului anual colectivul fa­
bricii mai are de realizat aproa.pe
1.000.000 lei economii. Avînd în ve­
dere acest lucru se impune ca în pe­
rioada rămasă pină la sfîrşitul anului
să se intensifice acţiunea de reduce­
re a preţului de cost.
Colectiviştii intensifică lucrările
agricole în campania de toamnă
La Obreja rezultate bune
Membrii gospodăriei colecti­
ve din Obreja au muncit cu
însufleţire atît la însămînţările
cerealelor păioase de toamnă cît
şi la recoltarea culturilor tîrzii.
Participînd în număr mare la
muncă colectiviştii din Obreja
au însămînţat cu grîu de toam­
nă mai mult de 110 hectare.
Muncind din zori şi pînă în
seară colectiviştii vor raporta
peste circa 3 zile terminarea
însămînţării cu grîu a celor 150
hectare planificate.
Paralel cu însămînţările de
toamnă colectiviştii recoltează
porumbul, însilozea'ză cocenii
şi efectuează arături adînci de
toamnă.
Producţii mari de porumb
Gospodăria colectivă din Be-
jsn, raionul Ilia, nu are nici
un an de la înfiinţare. Gu toate
acestea colectiviştii obţin rezul­
tate din cele mai frumoase în
campania agricolă de toamnă.
Ei au recoltat aproape întreaga
suprafaţă de porumb. îngrăşa­
tă şi prăşită la timp cultura de
porumb a legat rod bogat. Pro­
ducţia obţinută s-a ridicat la
'4.500 kg. la hectar.
Şi însămînţările de toamnă
sînt efectuate cu intensitate.
Din cele 80 hectare cu grîu cît
prevede planul, colectiviştii au
însămînţat 60 hectare.
Un apara} inim ă-piăm în artificial
% Recent, la Institutul naţio nai de r-ardiologie din Buda-
s pesta s-a terminat construirea primului aparat inimă-piămîn
artificial. Construirea aparatului a fost încredinţată colaboratori-
lor secţiei de chirurgie cardiacă de la Institutul naţional de
cardiologie din R.P. Ungară şi specialiştilor de la fabrica
de instrumente medicale din Bu da pesta.
Cu prilejul încercărilor, s- au relevat calităţile aparatului
nou inimă-piămîn artificial. Apa râtul poate fi folosit la operaţii
complicate pe cord, cînd este nevoie de întreruperea îuncţio-
nării inimii.
Joi 22 octombrie 1959
Răsplată a muncii
C ocoţat pe o scară în faţa
graficului cel mare din
curtea minei Aninoasa, tov.
Stoica scria de zor. Jos, gru­
puri de mineri priveau curioşi
cifrele înscrise în grafic. E-
rau rezultatele primelor zile
de muncă din luna octombrie.
Printre cei prezenţi erau şi
minerii din brigăzile conduse
de Csergezan Alexandru, Re-
mus Cosma, Petru Sâcăluş,
Iosif David, Doyte Adatbert,
Mujnai Nicolae şi alţii, care
au începui să-şi dea coate de
minări ce erau.
— In trei zi­
le, noi am dat
79 tone de căr­
bune peste plan
— intră în vor­
bă un ortac al
lui Csergezan.
— Asta-i fleac — răspun­
se un miner între două virste,
ale cărui priviri umbrite de
sprincenele-i stufoase păreau
că sfredelesc pe cei din jur.
Noi, ăi de la Săcăluş, am dat
în prima zi 40 tone „peste“,
aşa că...
Vorba-i fu întreruptă de me­ dus brigăzii un ciştig pe post
lodia unui cintec răspîndit de
megafonul amplificatorului.
Peste o clipă se auzi vocea
crainicului, care vorbea mi­
nerilor despre răsplata muncii
tor din luna ce s-a încheiat.
? Duminică 18 octombrie, la clu­
Cei care pină atunci pri­
veau curioşi panoul cu
cele mai noi succese, îşi în­
dreptară atenţia spre ştirile
sosite prin pîlnia mare a me­
gafonului.
— Munca colectivului mi­
nei Aninoasa a fost deosebit
de spornică în ultima lună a
trimestrului III. Ea a adus
roade bogate multor brigăzi
de la extracţie şi pregătire —
roade răsplătite cu salarii
sporite. Hegy Alexandru din
sectorul II al minei, împreu­
Spre a se achita la timp
de obligaţiile contractuale colec­
tiviştii au transportat la baza
de recepţie 10.000 kg. porumb,
obţinînd. chitanţa nr. 1.
Ca răsplată s muncii depu­
se membrii gospodăriei colecti­
ve din Bejan împart avansul
de porumb. Pentru o zi-muncă
a revenit ca avans 8 kg. po­
rumb.
Colectiviştii
din Miercurea
îndrumaţi permanent de că­
tre organele de partid, colecti­
viştii din Miercurea obţin rea­
lizări de seamă în campania a-
gricolă de toamnă. Terenul fiind
pregătit din timp prin arătură
de vară, însămînţările au fost
efectuate fără greutăţi. Pînă în
prezent colectiviştii au însăm în­
ţat cu grîu 90 hectare, iar cu
orz de toamnă 30 hectare.
In atenţia consiliului de con­
ducere a stat şi recoltarea la-
timp a cartofilor şi porumbu­
lui. Cartofii au fost scoşi în în­
tregime iar porumbul se recol­
tează intens.
De remarcat este faptul că
paralel cu recoltările colecti­
viştii îşi achită direct din cîmp
şi obligaţiile contractuale. Ei
au transportat la baza de recep­
ţie 15.000 kg. cartofi şi o în­
semnată cantitate de porumb în
contul contractului încheiat pe
anul în curs.
-m -
::Pş-x;:
íígSí M : f '&¦3 * ¦¦' ;' f L :ii
4 pagini 20 bani
LUPEN /
nă cu ortacii săi, au dovedit Din activitatea
multă hărnicie şi pricepere. brigăzilor utemiste
Greutăţile întimpinate nu de muncă patriotică
le-au redus cituşi de puţin en­
tuziasmul ce-i caracterizează, Peste 4.000 ore de muncă M em brii 'delegaţiei
şi ca urmare, la sfirşit de lu­ agricole a R.P. Rom i­
nă, planul a fost realizat în voluntară ZXCTGLLnK2L3 ne au vizitai între al­
proporţie de 102 la sută. In tele satul Iva n o vka
urma acestui succes, cîştigul In ultimul timp, membrii brigăzii m APE1 T1 uimoiilO-SOVIETWI din raionul Viniţa, re­
unui miner din brigadă tota­ utemiste de muncă patriotică de p« ţ-j t -ztzm giunea Vinifa ( U .R .S.S.).
lizează pe post 106,82 lei. Nn şantierul construcţiilor de locuinţe din In c liş e u : O aspeţii români la
ciştig de 101 lei pe post au P a la tu l C u ltu rii co lh o zu lu i „1. V .
realizat şi ortacii tînărului Lupeni au întreprins o seamă de ac­ IN CAPITALĂ Simpozion literar Stalin“ din satul Ioanovka.
Schneider Prancisc din secto­ ţiuni pentru buna gospodărire a şan­
rul III. In acelaşi sector lu­ O canfină bine
crează şi brigada de pregăti­ tierului şi a oraşului. Astfel, mobili­ Primul speciacol In după-amiaza uneia din zi­
zaţi de comuniştii Gheorghe Căpita­ ai Teatrului lele treoute, la Glubul minier din gospodărită
ri condusă de nii şi Valentin Cîrstoiu, care sînt şi „M ossovief" Lupeni a fost organizat un sim­
Sebesi Emeric. membri ai brigăzii, tinerii au muncit pozion literar pe marginea căr­ Nu de mult, din iniţiativa Sfa­
In luna trecu­ voluntar, timp de cîteva zile, la re­ ţii „Flăcări nestinse" de Iriimie tului popular orăşenesc Brad a
tă el a execu­ Străuţ şi Ana Şoit. La simpo­ fost complect renovată cantina
tat lucările de cuperarea de pe şantier a tuturor ma­ Seria spectacolelor Teatrului zion au participat peste 400 de „23 August" din Brad. S-au ri­
săpare şi ar­ terialelor oare erau considerate neio- muncitori din localitate. Printre dicat ambele săli de mese la a-
mare în fier a unei galerii losibite. Pină în prezent, ti narii de „Mossoviet“ in ţara noastră a participanţi se aflau şi cîţiva celaşi nivel şi a fost demolat
direcţionale in culcuşul stra­ aici, au recuperat mari cantităţi de fost deschisă marţi seara, in sa­ eroi ai povestirilor cuprinse în peretele despărţitor obţinîndu-se
tului 13 de la orizontul IX. material lemnos şi fier-beten. De a- la Teatrului Consiliului Cen­ carte. In prima parte a simpo­ astfel o sală spaţioasă în care
Cunoscînd importanţa aces­ semenea, ei au muncit voluntar şi la tral al Sindicatelor din Capi- zionului, profesoara Emilia Pu-r- abonaţii servesc masa cu plăce­
tei lucrări pentru darea in amenajarea unui gard în jurul parcu­ j talâ, prin prezentarea piesei dea a făcut o prezentare a căr­ re. Peste 130 de persoane vin
exploatare a abatajelor I şi „Bătălie în marş", dramatizare ţii, după oare tovarăşul Irimie zilnic ia această cantină unde
II din stratul 13, brigadierul lui din centrul oraşului. Străuţ a citit cîteva fragmente se dau două mese pe zi cu cîte
Sebesi şi ortacii săi au reu­ de G. Nikolaeva şi S. Radzin- din povestirile „Orfanii“ şi „A- două şi trei feluri de mîncare.
şit să execute 39 m.l. de ga­ Parlicipînd la acţiunile întreprinse, ski. zil“. In continuare au luat cu- Pentru continua îmbunătăţire a
lerie, din care 16 m.l. gale­ tinerii din brigada utemistă de mun­ vîntul mai mulţi participanţi, ca­ calităţii mesei, conducerea can­
rie dublă. Acest succes a a- înainte de speciacol, artis­ re au făcut aprecieri asupra căr­ tinei foloseşte surse de aprovizio­
că patriotică de pe şantierul din Lu­ ţii şi au recomandat membri­ nare avantajoase unde alimente­
de 1 0 2 lei... Asemenea exem­ peni au prestat pină în prezent peste tul poporului al R.P. Romîne, lor cenaclului literar „Minerul" le şi zarzavaturile pot ii procu­
ple avem multe la mina noa­ Sică Alexandrescu, regizor al să scrie mai mult despre viaţa rate mai ieftin. De asemenea,
stră — a spus în încheiere 4.000 ore de muncă voluntară. nouă de astăzi a minerilor din gospodăria anexă unde sînt
crainicul. Putem cita pe orta­ Valea Jiului. crescuţi în permanenţă 5-6 porci
cii lui Victor lancu de la sec­ Teatrului Naţional „1. L. Cara- contribuie la îmbunătăţirea me­
torul IV, pe cei din abata­ Recenzie sei şi reducerea preţului de
jul I al sectorului 1, pe tinerii Iniţiativa tinerilor giale“, a salutat in numele cost.
din brigada lui Ion David, din sectorul 8 publicului rotninesc pe artiştii bul tineretului din Petroşani a Ca nişte buni gospodări, sala­
riaţii cantinei au luat măsuri ca
şi mulţi alţii, a căror muncă In oraşul Lupeni, acţiunea patrio­ sovietici. pentru perioada de iarnă să fie
tică de colectare a fierului vechi ia Din partea colectivului Tea­ înmagazinate cît mai multe con­
spornică le-a adus cîştiguri pe zi ce trece o amploare tot mai serve. Pută în prezent, au înma­
mare. Pină în prezent tinerii din a- trului „Mossoviet" a răspuns gazinat o mare cantitate de cas­
frumoase. cest oraş au colectat importante can­ I. A. Zavadski, artist al poporu­
tităţi de fier vechi pe care l-au şi lui al U.R.S.S., regizor princi­
predat întreprinderii pentru colectarea pal al teatrului „Mossoviet“.
metalelor din localitate. întreprinderea Spectacolul cu piesa „Bătă­ avut loc în cadrul „Lunii .prie­
întîmpina însă mari greutăţi la încăr­ lie in marş", care constituie teniei comîno-sovietice“, recen­
carea vagoanelor, ceea ce făcea ca în acelaşi timp pentru teatrul zia cărţii „Drumul încercărilor",
fierul colectat să nu ajungă la timp „Mossoviet“ deschiderea sta­ de autorul sovietic Boris Iam-
la Hunedoara. Greutăţile proveneau giunii sate, este unul din cele polski. Recenzia a fost susţinu­
din faptul că depozitul se afla la o tă de tovarăşul Rudolf Ghenie­
melodie veselă umplu mare distanţă de rampa C.F.R. mai importante înscrise în ul­ de la consi;liul raional A.R.L.U.S.
curtea minei. Minerii
Pentru a înlătura acest neajuns, timul timp în repertoriul tea­ La recenzie au participat 60 de
porniră veseli spre puţuri > membrii brigăzii utemiste de muncă trului. Piesa este realizată du­ tineri muncitori şi elevi din Pe­
patriotică de la sectorul 8 transporturi pă ¦romanul, cu acelaşi nume al troşani, care au manifestat un
intrară in schimbul II. înce­ al minei Lupeni, condusă de Viorel scriitoarei Galina Nikolaeva, ma-re interes pentru cartea re­
Chinezu, au instalat, muncind volun­ care se bucură de multă popu­ cenzată.
pea o nouă zi de muncă rod­ tar, o linie ferată pe o distanţă dc laritate in riadul cititorilor so­
100 m. între depozitul de colectare Tot la Petroşani, a avut loc
nică... deschiderea expoziţiei de cărţi
LUCIA LICIU
a fierului vechi şi rampa C.l-.R. vietici. ale scriitorilor ruşi şi sovietici, traveţi muraţi, salata de castra­
expoziţie organizată de biblio­ veţi, salată combinata, fasole
Aurcl Crisiea, şef teca raională. încă din primele verde, gogoşari etc.
ore ale deschiderii, expoziţia s-a
de brigadă !a m ina bucurat de o largă apreciere a Ml HAI SUSAN
vizitatorilor. , . corespondent
Aninoasa, a pre­
luat cu cîtva tim p
in urmă conduce­
rea unei brigăzi cu zi, inregiunea
rezultate slabe in
muncă. In prezent
noua lui¦ brigadă a ° La Combinatul siderurgic un rezultat al muncii însufleţite
Hunedoara are loc astăzi o con­ depuse de colectiviştii dc aici.
trecut in cirului sfătuire de producţie în care se
va analiza felul cum au fos! re­ 9 La staţiunea Geoagiu Băi
fruntaşelor. Ca do­ alizate sarcinile planului de pro­ se deschid astăzi, cursurile de
ducţie. De asemenea, în cadrul pregătire a propagandiştilor pen­
vadă a acestui fapt consfătuirii ce va avea loc va fi tru învăţămîntul politic U.T.M.
discutat stadiul de îndeplinire a de la sate. Acest curs va fi ur­
stau cele 150 tone angajamentelor luate în întrece­ mat de un număr dc peste 200
rea siderurgiştilor hunedoreni cu propagandişti.
cărbune extrase mctaiurgiştii clin Reşiţa.
0 In cadrul manifestărilor cc
peste plan in tuna ° Astăzi, membrii gospodăriei au loc în cinstea „Lunii priete­
agricole colective din comuna O- niei romîno-sovietice" Ia Hune­
septem brie. haba, raionul Sebeş, termină de doara continuă să se desfăşoare
Festivalul filmului sovietic. As­
In clişeu: S chim ­ însămînţat griul de toamnă pe tăzi, la cinematograful „Victo­
ria" din Hunedoara va rula fil­
bul I al brigăzii întreaga suprafaţă planificată — mul sovietic „Viaţa e în mîiniie
tale".
după ieşirea din !70 hectare. Acest succes este
şut.
In parcul dendrologic din Simeria
Cine m cunoaşte, sau cine n-a grofului. Astăzi, parcul, declarat mo- Colecţia parcului se com pleciează -fSH-
auzit despre frum useţile parcului den- ru m e n i al naturii şi luat sub in- necontenit prin schim buri intense cu
d ro lo g ic din S im e ria / P. o capado- grijireo S ta ţiu n ii exp e rim e n ta le silu i- stră in ă ta te a . N u m a i in a cest a n s-au f.î p r o d u c í a ds plante medicinale
peră fă u rită de om şi natură... In ce y!,n S im e ria , a d e v e n ii u n u a st in tro d u s zeci d e sp ecii noi. C resc
fiecare anotim p vin aici din ioalc laborator pentru cercetări. El este sub ochii noştri grupurile nou plan- şi aromatice
colţurile ţă rii o am eni dornici să cu- ?!e asem en ea , accesib il tu tu ro r celor tale —- tin e re ţe a p a rcu lu i. In pe-
noască una din frum useţile patriei, cc doresc să-şi petreacă tim pul liber pinierc sini cultivaţi cu pricepere
Şi acum , la început de to a m n ă , [n m ijlo c u l n a tu rii in m od u til şi p u ic ii o rn a m e n ta li, a lit p e n tru im - Ţara noastră ocupă 4 m
cîrtd arborii îşi scutură podoaba co- recreator. P riveliştea pe care ţi-o bogăţirea parcului, cit şi pentru ne- (
toanelor, parcul are m ulţi vizitatori, oferă întregul parc, de ofrum useţe num ăratele grădini şi zone verzi ale L imele locuri din lume
F aptul este firesc deoarece aici incintătoare nu o poţi uite cu uşii- patriei noastre. P este 10.000 p u ieţi dc
cresc plante din aproape toate co n ti­ talie m are — m agnolii, chiparoşi, ^ p r« /-’r 'r ^ ¦***4—1>—1r-' r~»rŢ
nentele lumii. Sute de specii de ar­ Din carnetul pini ori m olizi, au fo st trim işi in ^ Ţara noastră deţine unul mente, zeci de extracte vege- \
bori şi a rb u şti s în t c u ltiv a te in a- ^ dintre primele locuri în lume tale şi tinoturi, substanţe, u- ]
ultim ul tim p staţiunilor balneare, l în ce priveşte producţia plan- leiuri eterice, ape aromatice i
ceaslă interesantă şi pitorească lun­ C O R E SP O N D E N T U L U I L telor medicinale şi aremati- şi o mare varietate de ceaiuri 3
parcurilor C apitalei sau in alte re- ^ [• ce. Suprafaţa destinată plan- medicinale. Printre medica­
- telor medicinale şi aromati- mentele preparate din plante
că a M ureşului. —........... — 1 ~r~ giuni ale ţării. ^ L ce a crescut de zece ori, iar şi produse pe scară industria­
C numărul speciilor la aproa- lă la noi în ţară fac parte
Aici, in frum useţea aceasta splen- rinţă. V egetaţia aţii de diversă, cu Im io a tc a c e ste rea liză ri, teh n icia - L pe 30. In acelaşi timp a spo- cinarol, folosit în tratamen­
[_ rit şi producţia, anul acesta tul bolilor de ficat, ascorutfn,
didă a naturii, trăieşte şi m unceşte form e şi nuanţe m ultiple, reflectate m l[ [acob lu d o v ic şi-a adus din (. recoltîndu-se ou cîteva sute utilizat în tratamentul hiper­
j. de vagoane mai multe plan- tensiunii, beta fit, medicament
ţehiiicianul silvic lacob Ludovic — in oglinzide ape, m inunatele flori pţjn aportul său de om harnic şi \ ^ te decît în anul trecut. antiseptic şi altele.
Lajos-baci, cum ii spun tovarăşii lui dcm agnolii, ori desişurile de ham- priceput. El poate fi nundru că in ţ L Plantele medicinale şi a- In prezent R.P. Romînă
de m uncă. O m ul acesta, născut şi bus spre care ie poartă alei şerpui- cadruI colectivului tinăr al sta ţiu n ii t romatice constituie o preţioa- exportă în peste 20 de ţări,
crescut în a cest parc, lucrează aici de te, sub arbori gig a n tici, crescuţi par- contribuie şi el la dezvoltarea oa- \ [_ să materie primă pentru in- printre care Anglia, Belgia,
peste 45 de ani. M odest şi de o că sălbatic, dar întreţinuţi cu grifă lorosului parc şi ta îm bogăţirea pă- . j- dustrie, în special pentru cea Elveţia, Franţa, produse din
conştiinciozitate rară, el şi-a închi­ de m ina om ului, toate îţi inspiră un durilor patriei. } f de medicamente. Din ele se plante medicinale şi aroma­
tice.
nat viaţa îngrijirii şi cunoaşterii ne­ sentim ent de adm iraţie. , acob U idovic m unceşte cu dra- { fabrică peste 80 de medica-
num ăratelor plante cultivate în pe­ [jijos-baci cunoaşte valoarea plan- i -~i,—t\ wyi_/v__y^
piniere, parc, sau sere. goste şi pasiune pentru ca grădinile î
telor cărora le închină pină şi cli- şi parcurile noastre să devină m ai p
In trecut, cind parcul aparţinea pete sale libere. N u rareori îl gă- frum oase, m ai bogate in p la n te ; a:
grofului O cskaij, roadele m uncii de­ seşti în seri Urzii, ori dum inica, in- ceasta spre bucuria oam enilor m un- :
puse de lacob Ludovic erau ascunse g rijin d cu dragoste palm ierii firavi, cii care le vor preţui şi adm ira. >
oam enilor sim p li; ele se puteau ve- sau celelalte plante rare şi dificile SABIN MU NTEANU \
dea num ai cu învoirea specială a pentru clim atul nostru. corespondent f