Page 74 - 1959-10

- ,r~'
Pag. 2
Hunedoara e oraşul în oare există o
industrie a cărei pondere atîrnă greu
în economia regiunii şi a ţării noastre
democrat-populare, e oraşul a cărei
înfăţişare nu mai seamănă deloc cu
aceea pe care o avea în anii regimu­
lui burghezo-moşieresc.
Acolo, în mijlocul muncii clocotitoa­
re, viaţa îşi urmează cursul ei normal.
Opera de construcţie socialistă ia pro­
porţii din ce în ce mai m a ri; mereu
apare ceva nou, un bloc, două, trei...
un cartier o strada, un agregat, un
magazin alimentar sau industrial; de
Ia o zi la alia oraşul capătă o nouă
înfăţişare, devine mai frumos, mai plă­
cut.
Intre cele două străzi principale ce
leagă partea de jos a Hunedoarei cu
cartierul de sub pădurea Chizldului, în
apropierea teatrului şi cinematografu­
lui — edificii realizate după toate re­
gulile arhitecturii moderne — a sta­
dionului sportiv „Corvinul", într-un
spaţiu împrejmuit de un gard frumos,
funcţionează grupul şcolar de pe lingă
combinatul siderurgic.
Din ebsoîtfentii g ruputa :
şcolar — oameni vrednici
Acest imporlant centru a luat fiinţă
cu cîţiva ani în urmă ca o măsură a
partidului şl guvernului nostru în ve­
derea pregătirii de muncitori şi tehni­
cieni calificaţi în diferite meserii ale
industriei siderurgice. Ar fi necesare cî-
teva ziare pentru a relata totul în le­
gătură cu activitatea ce se desfăşoară
aici. Citeva cifre sînt însă de natură
să ne dea o imagine chiar şi sumară
asupra grupului şcolar şi a rezultate­
lor sale.
De la înfiinţarea sa şi pînă în pre­
zent, grupul şcolar respectiv a dat
peste 3.500 de absolvenţi, calificaţi în
meseriile de oţelar, furnallst, strungar,
lamlnator, sudor, electrician, zidar, coc-
sar, lăcătuş. In cadrul grupului se pre­
gătesc apoi maiştri şi tehnicieni labo­
ranţi, electricieni, ofelarl şi laminatori. fesională". La grupul şcolar sînt unii
Aledia anuală a obsolvenţilor de la
grupul şcolar cţin Hunedoara se cif­
rează la 250. La pregătirea lor partici­
pă un număr corespunzător de cadre
didactice, profesori, Ingineri, maiştri,
educatori. In afara celor ce-şi desfă­
şoară activitatea exclusiv în cadrul
grupului, la instruirea şi educarea u-
cenicilor participă ingineri şi tehnicieni
de la C.S.H. cu o pregătire corespun­
zătoare.
Ar fi multe de spus şl despre absol­
venţii care, insuşindu-şi o meserie sau
alta, azi lucrează în diferite secţii ale
combinalului, făcînd cinste întregului
colectiv de muncitori şî tehnicieni. In
anul 1952, de pe bădcile grupului şco­
lar a plecat, în cablate de oţelar, Şte­
fan Tripşa care în prezent este cunos-
cul în întreaga ţară. Om destoinic şî
priceput, Ştefan Tripşa şl-a adus o
mare contribuţie la realizarea sarcini­
lor de plan de la C.S.H. In afară de
succesele lui în producţie, de cînd a
absolvit şc oIa, a calificat circa 40 de
tineri. Pentru meritele sale deosebite,
partidul şi guvernul nostru i-au acor­
dat înalta distincţie de „Erou al Mun­
cii Socialiste". Dar cine n-a auzit de
Vaier Lăbtineţ şi Alexandru Nojogan,
absolvenţi din anul 1951 şi, respectiv,
1952, ale căror merite sînt deosebit de
apreciate de colectivul de muncitori de
la C.S.H. şi de organele noastre de
partid! In anul trecut au absolvit şi
tov. Nicolae Rotunda şi Iacob Alexan­
dru. In cadrul concursului organizat
între şcolile profesionale din ţară, pri­
mul a ocupat locul de cel mai bun o-
ţeiar iar al doilea a cîştigat titlul de
ce! mai bun electrician instalator. Cu­
vinte de laudă i se pot aduce şl strun­
garului .Marin Constantinescu. EI a
obţinut rezultate frumoase la învăţă­
tură şi pe linie sportivă. Mult apreciată
este apoi şi sudoriţa Aurelia Dimi-
troiu, absolventă din acest an şcolar.
I.isia celor care azi muncesc cu con­
ştiinciozitate obţinînd rezultate frumoa­
se în producţie este mare. Mare este
şi meritul cadrelor care i-au pregătit,
instruit şi educat.
Activitatea de pregătire de noi mun­
citori şi tehnicieni continuă. In acest
an, pe băncile şi în atelierele grupului
şcolar urmează cursurile circa 1.000
de şcolari.
întruniţi în adunarea generală de
dare de seamă şi alegere a noului bi­
rou al organizaţiei de bază, comuniş­
tii de la grupul şcolar din Hunedoara
au discutat amănunţit o seamă de
probleme legate de activitatea de in­
struire şi educare a şcolarilor, au şcos
în evidenţă succesele obţinute, au cri­
ticat în med principial deficienţele ce
mai există încă şi au. stabilii măsuri
menite să ducă la îmbunătăţirea con­
tinuă a activităţii lor generale.
Educafia comunistă —
s a r c i n ă principală a
conducerii gsrupului geoiar
Cînd spunem că educaţia comunistă
este o sarcină principală a conducerii
grupului şcolar, avem în vedere atît
contribuţia ce trebuie să şi-o aducă
aici comuniştii din rîndul cadrelor di­
dactice, cît şi organizaţiile U.T.M., sin­
dicală şi ceilalţi profesori şi educatori
ai şcoli. In vederea realizării acestui
scop trebuie mobilizate toate forţele.
Toţi cei competenţi a face educaţie co­
munistă au datoria patriotică să facă
din cei ce frecventează diferitele cursuri
oameni sănătoşi, cu concepţii clare des­
pre viaţă, despre mersul societăţii, con­
ştienţi de .măreţele realizări ce se obţin
zi de zi în producţie şi pe tărîm soci-
ai-cultural.
La grupul şcolar din Hunedoara, a-
iăiuri de frumoasele succese obţinute
în domeniul educaţiei comuniste, au
existat şi există încă unele neajunsuri
care umbresc activitatea generală de
aici.
începem cu organizaţia de partid.
Comunişti (ne referim la cadrele di­
dactice) din organizaţie nu s-au ridi­
cat întotdeauna Ia înălţimea sarcinilor.
Ei nu au folosii toate mijloacele ce le
au la îndemînă pentru a imprima în
rîndul tuturor cadrelor sinfţul răspun­
derii faţă de sarcini. Consiliile peda­
gogice, de pildă, nu au pus întotdea­
una în discuţie cu toată seriozitatea pd
acele cadre care muncesc de mîntuială.
De asemenea, nu au fost discutate a-
semenea probleme de a căror re­
zolvare ar depinde în mare măsură e-
ducarea comunistă a şcolarilor.
Pentru ca să faci educaţie, trebuie
să fii, în primul rînd, educat tu. Dacă
profesorul sau educatorul nu are o
conştiinţă de clasă corespunzătoare şi
un simţ de răspundere dezvoltat, şan­
sele lui de a educa în mod comunis.
sînt mult reduse. Ceea ce face, faci
formal, aşa ca să-şi facă „daforia prn
profesori care gîndesc cam a ş a : pre­
dau materia prevăzută în program şi
atît, mă interesează partea profesio­
nală ; de partea politică (educaţie) să
se ocupe alţii. Asemenea profesori care
gîndesc aşa, nici nu merită să se nu­
mească profesori şi cu atît mai mult
să aibă loc în procesul nostru de în-
văfămînt.
La grupul şcolar de la Hunedoara,
un mare număr de profesori sînt şi
diriginţi. Exceptînd pe aceia care pri­
vesc cu simţ de răspundere această
sarcină, trebuie să spunem deschis că
unii consideră diriginţia ca un supli­
ment pentru rotunjirea salariului lunar.
Or, se ştie că diriginţii au un mare
roi în educarea elevilor. Fiind mereu
în mijlocul lor (aşa ar trebui să fie),
reuşesc să le cunoscă meritele şi slă­
biciunile şi să-i orlenfeze în mod con­
ştient în viaţă, să-i ferească de anu­
mite rele şi să stimuleze la ei ceea ce
e bun şi folositor. Diriginţii mai au
datoria să asigure informarea politică
a elevilor, să le dezvolte gustul de a citi literară, nici un concurs literar sau
şi cunoaşte cît mai bine evenimentele
interne şi internaţionale.
Comuniştii din organizaţia de bază
a grupului şcolar au apreciat ca nesa-
tisfăcătonre munca unor diriginţi în
această direcţie. Am reţinut,” printre al­
tele, numele profesoarei Grindeanu,
care, avînd şi sarcina de dirigintă,
la informarea politică nu alege cu
destul discernămînt temele, nu ajută
pe şcolari în cunoaşierea evenimente­
lor din care cauză aceştia nici nu o
prea ascultă.
Discuţiile purtate de către cei pre­
zenţi la adunare au scos în evidenţă
faptul că în rîndul cadrelor didactice
nu şi-au făcut destul Ioc relaţiile tovă­
răşeşti, principiale, colegiale, determi­
nate de dorinţa de a face fotul pentru
a asigura o educaţie sănătoasă şcola­
rilor. Atitudinea de comoditate, „dom-
noasă“ mai caracterizează încă pe unii
profesori. Ei consideră că pe unii oa­
meni sau colegi de-ai lor îi pot stima
folosind cuvînlu! domn, iar pe alţii fo­
losind cuvîntui tovarăş. Fără a mai da
explicaţii detailate în legătură cu înţe­
lesul acestor cuvinte şi modul de fo­
losire a lor, socotim că e timpul ca fie­
care să fragă concluzii corespunzătoa­
re. Cît priveşte comooTiatea, există su­
ficiente mijloace de combatere şi stîr-
pire a el.
Şcoala are un număr însemnat de
educatori. Nu ne-am lămurit încă asu­
pra criteriilor după care ei au fost re­
crutaţi, însă am putut deduce că unii
din aceştia n-au ce căuta într~o ase­
menea muncă, in loc să stea mereu în
mijlocul şcolarilor, să-i îndrume şi să-i
ajute să se formeze pentru viaţă, ei
au cii totul alic preocupări. Alai pot fi vedesc că direcţiunea grupului, orga­
văzuţi umbiînd fără rost, pe stpăzi sau
prin localurile T.A.P.L. cînd nu e ca­
zul, sau nepuşi la punct în ce priveşte
ţinuta etc. Prin felul lor de a fi ase­
menea „educatori“ nu pot oferi exem­
plu personal op conduită şi cu atît mai
' ~ DRUMUL S O G lM im U D U l Nr. 1502
pgBBBBaBSsaBaqHganaBSSBiBga^ ^ w aisxsssss i s ^ ^ i
mult nu pot face o educaţie corespun­ muniştii din organizaţia de partid se
zătoare tinerilor şcolari. De altfel, în declară nemulţumiţi de faptul că în
incinta şcolii stînd, poţi vedea (şi e anul şcolar trecut, prof. Gh. Stănescu Hotărlrile conferinţei
de partid să fie realizate
posibil să fie profesor, educator sau nu a parcurs întreg materialul pre­
în întregime
elev) figuri destui de supărătoare, ce­ văzut în program.
In articolul cu Uliul de m ai sus,
tăţeni cu pantaloni strimţi cu manşetă Lipsuri destul de mari au existat publicat bi nr. 1470 al ziarului nostru,
a fost analizat felul cum au fost duse
lată, pantofi cu talpă ale cărei dimen­ — şi există încă — în activitatea prac­ la îndeplinire HoiărîrUe conferinţei ra­
ionale de partid Brad, ţinută anul tre­
siuni depăşeşte pe cele obişnuite,' tică a şcolarilor. Aceasta nu este în­ cut. In articol sini scoase la iveală
citeva probleme cu care noul organ
„creastă de cocoş”, chică etc. Şi pen­ deajuns controlată de către profesori, ales a fo st însărcinat de către con­
ferinţa raională şi care au fost ne­
tru combaterea relelor respective există iar unii maiştri şi şefi de echipă nu glijate. R ă sp m zîn d ziarului, Com i­
tetul raional de partid Brad arată m ă­
o seamă de metode. sînt suficient de exigenţi faţă de efec­ surile ce au fo st luate. Aşa, de exem ­
plu, conducerea T rustului Brad a luai
Care este rezultatul faptului că în tuarea practicii în producţie a uceni­ m ăsuri pentru a construi In Gurabarza incă de ia începutul anului a început în ţara noastră producţia în
rîndul profesorilor şi educatorilor exis­ cilor, nu-i controlează pe aceştia şi nu o sală de aşteptare necesară m unci­
tă asemenea lipsuri şi atifutiini, ce ur­ îi trag la răspundere, atunci cînd au torilor care călătoresc cu trenul.
mări au asupra şcolarilor ? Dacă ţi­ abateri. Aşa se explică faptul că unii
nem seama de faptul că elevul poate ucenici lipsesc de la lucru, uneori um­ In ce priveşte am enajarea restau­
să devină o copie fidelă a profesoru- blă prin întreprindere fără rost sau rantului clasa l-a, se studiază proble­
iui, afund comentariile sînt de prisos. pleacă în oraş. Deşi nu in măsură m a am enajării acestui local in incinta
Merită, totuşi, subliniat faptul că lip­ mare, totuşi mai pot fi văzuţi maiştri restaurantului „Crişul". La Băiţa şi
surile enumerate mai sus nu pot să care consideră ucenicul da azi ca Baia de Criş vor fi am enajate cile un
nu stimuleze anumite apucături nega­ pe cel din trecut şi cred că misiunea bufet expres.
tive ale acelor tineri care exploatează lui nu e aceea de a fi antrenat cît
slăbiciunile profesorului sau ale edu­ mai mult în producţie, ci de a fi fo­ „La cantinele din Deva,
catorului. De aceea, să nu ni se pară losit numai la diferite munci auxilia­ masă mai bună şi mai
deloc curios faptul că în rîndurile şco­ re, trimis după ţigări, după apă, să
larilor mai pot fi văzuţi tineri cu o transporte scule de la un loc de mun­ ieftină“
comportare necuviincioasă, lipsită de că la altui etc. Sînt nelipsite din prac­
respect faţă de vîrstnicl, faţa de co­ tica muncii şi asemenea preocupări. Sub acesl litiu, în ziarul „Drumul
legii lor, faţă de proTesorl şi educa­ Dar nu trebuie uitat că eie totuşi pot socialism ului" nr. 1490 a fo s t publicat
tori. Nu sînt nemotivate nici cazurile fi evitate în interesul producţiei, iar un m aterial de analiză privind buna
de indisciplină, lipsa de grijă faţă de tinărui care are datoria să înveţe, să deservire şi pregătirile ce au fost fă ­
bunul obştesc, lipsurile nemolivate de fie ajutat. El trebuie să păşească în cute pentru aprovizionarea de iarnă
ia cursuri şi de la activitatea prac­ cîmpul muncii bine instruit, să cu­ la cantinele din oraşul Deva.
tică, umblaful prin oraş fără rost noască procesul de producţie, reali­
ş.a.m.d. zările tehnicii noi, astfel ca aportul R ăspunzînd criticii ziarului, com ite­
său în activilaiea viitoare să fie cît lui executiv al Sfatului popular al
oraşului Deva arată că s-an luai m ă­
Acîiviiafsa cu!iura?ă ooafe mai mare. suri pentru reaclivizarea com isiei de ^scrie a aparatelor de depistare a cancerului uterin — aparate ce se nu-,
control. Zilnic organele com petente ur­
fi m u !5 îmb unăifăfiJă Vina pentru existenţa acestor nea­ m ăresc preţul de cost al m esei. )unesc foto-cclpescop.
junsuri nu o poartă numai conducerea Pînă acum s-au livrat peste 300 aparate policlinicilor din ţară şi Ca<
Ar fi mai nimerit sp u s: activitatea grupului şcolar. Fireşte, conducerea Sectorul nostru, sector de investiţii,
cultural-ariistică să tie organizată. A- respectivă este vinovată în felul ei. are un rol important în asigurarea fpitală, aparate care se bucură, de o bună apreciere. Aparatul este echipat1
ceasta pentru că ea nu există decît Nu trebuie uitat însă că un rol activ fronturilor de lucru necesare brigăzi­
aşa, în mod spontan. Şi cîte lucruri în pregătirea şcolarilor revine C.S.H., lor de mineri pentru a da cărbune. cu un aparat fotografic „Orizont“ produs tot de I.O.R. )
frumoase s-ar putea face a ic i! Cît de deoarece şcoala este a sa, iar tinerii Sectorul nostru pregăteşte viitorul mi­
bine ar fi dacă ar exista un cor, bri­ care se pregătesc aici vor fi viitorii nei — spunea tov. Schmida Iosif, secre­ In clişeu: Şeful de echipă Toma Florea lucrează împreună cu Pome- 3
găzi artistice de agitaţie, echipe de muncitori şi tehnicieni ai combinatu­ tarul organizaţiei 46 bază uin sectorul
dansatori, diferite echipe sportive etc. lui. Şi conducerii combinatului nu tre­ VI al minei Lonea, deschizînd aduna­ ,nen Stancu, Sacheiarie Gheorghe şi Gheorghe Mincu la montajul mecanic,
buie să-i fie indifereni gradul de pre­ rea generală pentru darea de seamă şi
Asemenea activităţi nu se pot ve­ gătire al pcestora. Aşadar, multe mă­ alegerea noului birou. al aparatelor foto-colposcop.
dea la grupul şcolar. Şi dacă ai în­ suri eficace pot fi luate de conducerea
cerca să descoperi motivele ai con­ combinatului în vederea lichidării ne­ In cuvintele lui se reflecta fidel ro­ TiŞiT
stata că totul e determinat de cauze ajunsurilor ce s-au semnalat. Şedinţe lul minerilor de investiţii. Ei sînt a-
subiective. ccia care săpînd noi orizonturi, adin-
cînd puţuri, minînd galerii deschid
Grupul şcolar are o bibliotecă în­ periodice, discuţii între conducerea com­ drum minerilor de abataje spre bogă­
ţia straturilor de cărbune. Minerii de
zestrată cu un mare număr de cărţi binatului şi a grupului şcolar şi în­ abataje extrag cărbunele; minerii de
investiţii pot fi socotiţi pe drept cuvînt
cu diferite titluri. Dar folosirea cărţi­ deosebi controlul asupra activităţii de constructorii minelor. Pregătirea «din­ fie folosit, la îndemnul minerilor co-
arii puţului principal dé la mina Cim­
lor (lecturarea lor), se face în mod pregătire a şcolarilor ar putea face pa I, deschiderea straturilor de la ori­ Pe marginea adunării generale muniştii Rancen Alexandru şi Rotaru
zontul 557, săparea puţului orb. nr. 9 pentru darea de seamă Ştefan, de brigada care lucrează la
cu totul neorganizat. La bibliotecă, inexistente asemenea lipsuri şi greu­ de la Jieţ, betonarea marelui suitor de şi alegerea noului birou săparea şi betonarea puţului orb nr. 9.
pînă în prezent, nu s-a organizat nici tăţi. aeraj de la Defor — iată numai cî- Cu multă atenţie sînt manipulate acum
teva din lucrările importante pe care al organizaţiei de bază din cofrajele de betonare, spre a putea ti
o recenzie, după cum în întreg gru­ M unca o rg a n ssa ^ ifo r le execută în momentul de faţă minerii sectorul de investiţii al minei folosite de un număr cît mai mare de
pul şcolar nu s-a ţinut nici o seară sectorului de investiţii al exploatării ori. Lăcătuşii mecanici membri şi can­
Lonea, lucrări de mare importanţă pen­ Lonea
U. I . M. ia snăffimea tru dezvoltarea şi modernizarea minei.
de altă natură. De altfel, aşa cum a sarctnîîor In primele 9 luni ale anului curent, de partid nu numai că au militat pen­ didaţi de partid, între care tovarăşii
reieşit din relatările unor tovarăşi, bi­ minerii sectorului de investiţii, mobili­ tru îndeplinirea sarcinilor stabilite de Hnlaszi Tiberiu, Juliasz Carol, Boglea
bliotecara nu schiţează nici măcar un Comuniştii de la grupul şcolar şi zaţi de organizaţia de bază, au obţi­ organizaţia de bază, dar mulţi dintre Traian, Kolozsi Francisc, Ulici Vasile
gest pentru a determina o activitate comitetul orăşenesc U.T.M., au datoria nut realizări importante în îndeplinirea ei an cerut primirea în partid, sporind şi alţii, au dovedit multă iniţiativă în
cît de cît organizată. să ajute organizaţiile U.T.M., ca a- sarcinilor economice. Planul de desebi astfel rîndurile comuniştilor. Printre folosirea micii mecanizări în vederea
cestea să-şi aducă aportul necesar bu­ deri a fost depăşit cu 1 la sută la membrii activului fără de partid care reducerii posturilor neproductive. Aces­
Lipsa unei activităţi culturale, faptul nei desfăşurări a activităţii de instrui­ metri liniari şi cu 4 la sută la m.c. au devenit candidaţi se numără tova­ te măsuri, alături de folosirea largă la
că elevii şi chiar profesorii nu sînt re şi educare a tinerilor şcolari. Din Dar cea mai importantă realizare, cu răşii Bădiţă Petru, Flîrdui Ion, Flutu­ lucrările de betonare a nisipului, pie­
ocupaţi cu asemenea probleme duce cele constatate rezultă că, pînă -în care pe drept cuvînt se pot mîndri, re Teodor, Popeangă Ion, Rotarii Şte­ trişului şi ă altor materiale din cariere
acolo îneît ei îşi găsesc alte preocu­ prezent, organizaţiile U.T.AL din ca­ este că la executarea acestor lucrări fan şi alţi mineri şi muncitori de frun­ proprii, procurate la preţuri mult mai
pări care nu Ic pot aduce nimic bun. drul grupului şcolar au muncit fără s-a cheltuit cu un milion lei mai puţin te. Cu aceeaşi grijă s-a ocupat orga­ mici de cît cele planificate, au adus
Drept dovadă este faptul că, în mintea rezultate corespunzătoare. Au avut de­ în comparaţie cu fondurile alocate. nizaţia de bază de utemişti, din rîndul sectorului, în primele 9 luni ale acestui
unor şcolari şi chiar profesori, există ficienţe, mai precis au fost încălcate cărora de asemenea au fost primiţi an, economii în valoare de un milion
concepţii învechite, antiştiinţifice, cu unele norme de primire în organi­ Un milion lei economii nu-i puţin. candidaţi. Astfel, rîndurile organizaţiei lei.
influenţe negative asupra întregului zaţie a tinerilor merituoşi. Cu aseme­ Este un rezultat important, şi pentru de bază au crescut, ceea ce a permis
proces instruciiv-educaliv şi asupra nea tineri nu s-a muncit îndeajuns obţinerea lui, organizaţia de bază a ¦?r
vieţii lor de zi cu zi. pentru lămurirea lor şi pentru a-i aju­ desfăşurat o susţinută muncă politică
şi organizatorică.
ta la întocmirea documentelor nece­ biroului să ia măsuri pentru a repar­ Aşa cum este şi firesc, adunarea ge­
sare. Primirea în organizaţie s-a fă­ Comunişti la fiecare
Şcoiarii s ă ise femainic cut, uneori, fără discernămînt, ceea loc de muncă tiza la fiecare Ioc de muncă cîte 2-3 nerală a comuniştilor din sectorul de'
p r e g a f i f i d in pune.!! d e ce a favorizat intrarea în rîndurile
Pentru a întări conducerea politică membri de partid sau candidaţi şi p-rin investiţii al minei Lonea a analizat pe
vedere feorefte şi p racîie a colectivului sectorului şi a-1 mobiliza
ia îndeplinirea cu succes a sarcinilor ei să mobilizeze întregul colectiv la larg nu numai problemele producţiei, ci
economice, biroul a acordat o atenţie
organizaţiilor U.T.M. a unor tineri deosebită întăririi rîndurilor organiza muncă rodnică. toate laturile activităţii organizaţiei de
care nu consliiuie exemple pozitive la ţiei de bază prin primirea de candi­
Dacă problema educaţiei comuniste învăţătură şi în comportarea de zi daţi şi noi membri de partid din rîn­ Repartizarea de comunişti la toate bază. Au fost scoase în evidenţă părţile
are o importanţă primordială, nu mai cu zi. dul celor mai buni mineri şi muncitori.
puţin însemnată este pregătirea şco­ In jurul organizaţiei de bază a fost locurile de muncă ale sectorului a con­ pozitive, 'dar nici lipsurile ri-au fost
larilor din punct de vedere teoretic format un activ fără de partid puter­
nic. Deseori tovarăşii din activul ţări stituit premisa desfăşurării unei largi trecute cu vederea. Vechiul birou al
de partid au fost invitaţi la adunările
Au existat deficienţe destul de mari generale în care s-a discutat modul în munci politice. Nici nu pi?.ea fi altfel, organizaţiei de bază a fost criticat
şi în ce priveşte pregătirea şi desfăşu­ care trebuie muncit pentru realizarea
şi practic. De altfel, între educaţie şi rarea adunărilor generale ale organi­ planului la toţi indicii. Membrii acti­ deoarece sectorul de investiţii este ün pentru că s-a ocupat sporadic de agi­
instruire trebuie să existe o strînsă vului fără de partid au fost încadraţi
legătură. cu toţii în cercurile şi cursurile învă- sector care e răspînclit pd întreaga tatori, lipsă care în viitor trebuie re-’
ţămîntului de partid. Pentru ei au fost
zaţiilor de tineret. De multe ori, în de asemenea organizate conferinţe. mină şi fără să aibă repartizaţi co­ mediată. Unii membrii şi candidaţi de
asemenea adunări, nu se discută cu Drept rezultat, membrii activului fără
Rezultatele obţinute pînă acum, do­ desiul simţ de răspundere probleme munişti la toate locurile de muncă, or­ partid, între care tovarăşii Cigmăian
legate de pregătirea şcolarilor, nu se
nizaţia de partid şi alte cadre didac­ ganizaţiei de bază i-ar ti fost greu să Gheorghe, Rusu Petru, Berbec Constan­
tice fără de partid luptă pentru a a-
cuprindă întregul sector, să exercite tin, au fost criticaţi pentru că s-au sus­
sigura o pregătire corespunzătoare ti­ ia atitudine fermă faţă de unele aba­ controlul asupra fiecărui Ioc de muncă. tras de la sarcina de a munci necon­
nerilor care se instruiesc aici. teri ca întîrzierea de la cursuri, in­ tenit pentru ridicarea nivelului lor po­
disciplină în munca practică etc. iniţiative valoroase litic şi ideologic. Tovarăşul Costinaş
Cu toate acestea, unii profesori mai
practică încă metoda predării fără plan La slaba activitate a organizaţiilor Cînd s-au prelucrat sarcinile plenarei Aurel o arătat că productivitatea mun-'
tematic, fără să folosească suficient U.T.M., au contribuit şi desele schim­ C.C. al PM.R. din 13-14 iulie, biroul eii pe întregul sector putea creşte şi
material didactic intuitiv, fapt care bări a secretarului organizaţiei din organizaţiei de bază a cerut fiecărui' mai mult daca biroul ar fi vegheat că‘
îngreunează însuşirea temeinică a con­ cadrul grupului şcolar. Au fost peri­ conducerea administrativa a sectorului
ţinutului lecţiilor. oade cînd acesta nu activa decît cî-
teva Iuni, ca apoi să fie schimbat membru şi candidat de partid, celor să acorde ajutor brigăzilor rămase îri
Consiliile pedagogice nu au fost tocmai cînd abia se introducea în
folosite în măsură suficientă nici în muncă. Asemenea cazuri nu trebuie din activul fără de partid să studieze urmă spre a -şi realiza planul. Nofiind
această direcţie. Or, se ştie că aici să se mai repete. Organizaţiile U.T.M.
e locui unde se pot discuta ceie mai trebuie să fie sprijinite îndeaproape, împreună cu ceilalţi muncitori, posibi­ aprovizionată cu materiale, brigadă
vitale probleme ale procesului de în- iar activitatea lor să fie strîns le­ lităţile. de reducere a cheltuielilor de care lucrează lă săparea unei galerii
văţăm înt; consiliile pedagogice pot şi gată de procesul instructiv-educativ, producţie ’a fiecare loc de muncă. Mi. la orizontul 6,55 rămîne de mai multă
trebuie să devină mijloace eficace de eie să devină pîrghii eficace în lupta nerul membru de partid Tîrşan loan, vreme sub plan: Atît în darea de seaî
rezolvare a tuturor deficienţelor ce pentru înfăptuirea sarcinilor ce stau mă cît şi în discuţiile, purtate de mai
se manifestă în şcoală; critica şi în faţa grupului şcolar din Hunedoara.
autocritica trebuie să fie folosite în ma­ candidatul Geanga Petru, tehnicianul mulţi participanţi la discuţii, ă fost
re măsură şi nu pe un ton funcţio­ ¦fr
Schmida Iosif, Secretarul organizaţiei criticat comitetul secţiei sindicale, al
de bază, au analizat îiUpreună cu mun­ cărui preşedinte e tovarăşul Carcălea-
citorii care lucrează la deschiderea su­ nu Nicolae, pentru faptul că a negli­
năresc. In îmbunătăţirea activităţii de La grupul şcolar din Hunedoara mai itorului de aeraj de la Defor posibi­ jat organizarea temeinică a consfătui­
lităţile de realizare de economii. Ase­ rilor de producţie şi mai ales urmări­
instruire, schimburile de experienţă sînt şi alte probleme de rezolvat. Tre­ menea posibilităţi au fost găsite. Aici rea aplicării măsurilor adoptate în a-
se armează, provizoriu, pînă la be- ceşte consfătuiri.
au un mare rol. Cu asemenea prilejuri buie pusă ia punct baia, organizate tonare, în inele metalice şi se căptu­
Hotărîrea adoptată de adunare pre­
pot fi răspîndile metodele pedagogice diferite acţiuni de folos obştesc, între­
bune, pot fi combătute melodeie îna­ ţinerea unei curăţenii exemplare în dor­ şeşte cu dulapi de brad. înainte, beto­ vede măsuri importante pentru înlătu­
poiate, simpliste care mai persistă la mitoare, complectarea cu cele nece­ narea se tăcea peste armătura provizo­ rarea lipsurilor, pentru ridicarea nive­
unele cadre. O atitudine combativă tre­ sare a atelierelor de instrucţie prac­ lului muncii de partid, fapt care va
duce ia creşterea rolului organizaţiei de
buie adoptată faţă de metodele sco­ tică etc. Toate acestea se pot realiza rie, aceasta rămînînd îngropată în be­ bază de conducător politic al colectivu­
ton. Acum, înainte de botonare, atît lui sectorului în lupta spre noi succe­
lastice, buchereşti sau demagogice — într-un timp scurt. Dacă direcţiunea inelele metalice de armare, cît şi du­ se în îndeplinirea sarcinilor economice.
lapii de brad se răpesc şi se folosesc
dacă există. grupului în frunie cu tov. .Mureşan de mai multe ori la armarea provizo­
La Grupul şcolar din Hunedoara au Abel va traduce in fapt angaja­
existat unele lacune şi în ce priveş­ mentele luate, atunci timpul în care
te respectarea programei analitice la asemenea cerinţe vor fi satisfăcute rie. Curînd acest procedeu a început să 1. BRANEA
unele discipline. In mod justificat, co­ se va scurta mult.