Page 76 - 1959-10

Pag. 4 D IW M U L S O C IA LISM U LU I N r e 1502

aMjmaxmtBBamGaanntm

Staţia interplanetară automată ju lttm e la
se află la 342.000 km. de Pămînt

MOSCOVA 21 (A g erp res).— TASS anunţă: Continuîndu-

şi zborul, staţia interplanetară automată s-a aflat la 21 octom­

brie, ora 20 (ora "Moscovei) deasupra unui punct al suprafeţei

terestre cu coordonatele 37 grade longitudine vestică şi 21 gra­

de latitudine sudica, in regiunea oraşului Rio de Janeiro. Dis­

tanţa de la Pamint a staţiei interplanetare a fost de 342.000 km.,

iar viteza de deplasare a fost de 0,89 km. pe sec.

La 21 octombrie a avut loc o nouă emisiune de legătură

cu staţiile. Următoarea em isiune a datelor "ele pe bordul sta­ De!ega|?a Soviefuîui Partidul socialist Japonez .Telegrama adresată de Abdel
fiei interplanetare automate va avea loc la 26 octombrie în*1*"
orele 15 şi 16 (ora M oscovei). In acest timp staţia interpla­ Suprem al LJ. R. 5. S. cere renunţarea la alianţa Kerim Kassem lai N S. Hruşciov
netară automată se va afla la distanţa maximă de Pămînt, ega­
lă cu 483.000 km. La începutul următoarei emisiuni coordo­ a părăsii Djakarfa m ilitară cu S. U. A. MOSCOVA 21 (Agerpres). — impresia cea mai favorabilă
natele ecuatoriale ale staţiei vor fiu declinaţia plus două grade, TASS anunţă : Abdel Kerim Ka­ poporului irakian paşnic şi iubi­
ascensiunea dreaptă 16 ore şi 45 minute. plecînd spre pairie T O K IO 21 (A g e rp re s ). — Asanuma a am intit că S.U.A. ssem a adresat Iui N. S. Hruş­ tor de libertate.
Luînd cuvîntul în faţa a 1.500 au în Japonia baze m ilitare şi ciov o telegramă în care arată
Darul oferit de DJAKARTA 21 (Agerpres). — TASS de studenţi de la universitatea in stala ţii în 540 de locuri. Gu că mesajul trimis de şeful gu­ In telegramă se exprimă mul­
Organizaţiei Naţiunilor anunţă : La 21 octombrie, delegaţia „M eiji" din Tokio, secretarul atît de m ulte baze m ilita re a- vernului sovietic în legătură cu ţumiri şi recunoştinţă pentru u-
Sovietului Suprem al U.R.S.S., con­ general al P artid u lu i socialist mericane, a subliniat A sanu­ atentatul comis la viaţa primu­ rările adresate de N. S. Hruş­
N E W Y O R K 21 (A g e rp re s). 1. M odelul prim u lu i satelit dusă de N. A. Atuhitdinov, preşedin­ japonez, Asa-numa, a declarat ma, Japonia nu poate ti num i­ lui ministru al Irakului a făcut ciov şi se subliniază că legătu­
al P ă m în tu lu i la n sa t la 4 o c­ tele Comisiei pentru Afacerile Externe că singura cale pentru asigura­ tă o ţară independentă. Această rile de prietenie care unesc cele
TASS a n u n ţă : V. V . Kuzne- tom brie 1957 ca sim bol al rea­ a Sovietului Naţionalităţilor al Sovie­ rea securităţii Japoniei este re­ situaţie trebuie să ia sîîrşit cît două ţări se vor întări zi de zi.
liză rilo r teh n ico-ştiin ţifice ale tului Suprem al U.R.S.S., a plecat din nunţarea la legăturile m ilitare m ai curînd cu putinţă. El a
ţov, conducătorul delegaţiei Djakarta spre patrie. cu S .U .A . şi crearea unui sis­ 12?
U .R .S .S . la cea de-a 14-a sesiu ­ o m en irii in dom en iu l cuceririi tem de securitate îm preună cu su b lin iat că O .N .U . trebuie să
ne a A dunării G enerale a O r­ Pe aeroport N. A. Muhitdinov şi Uniunea Sovietică, China şi Un acord general cu privire
preşedintele parlamentului Indoneziei, se străduiască să pună în p rac­
au rostit cuvintări. ia folosirea Antarcticei

g a n iza ţiei N aţiu n ilor U nite, a spaţiu lu i cosm ic. In drum spre patrie, delegaţia s-a S .U .A . tică propunerile preşedintelui exclusiv în scopuri paşnice
a d re sa t d-lui, D . H a m m a rsk jo e ld , 2. Lucrarea cunoscutului scul­ oprit la Rangoon. C o n siliu lu i de M in iş tri al
secretar g en eral al O rganizaţiei Acte de agresiune U .R .S .S ., N. S. Hruşciov, cu N E W Y O R K 21 (A g e rp re s ). ferin ţei pentru A n tarctica, ce
ptor sovietic E. V acetici „Să La aeroportul Mingaladon, membrii

N aţiunilor U n ite u r m ă to a r e a p r e fa c e m p a lo ş u r ile in p lu g u ri" , delegaţiei au fost întîmpinaţi de re­ comise de unităţi privire la dezarm area generată — P o triv it unui com unicat o fi­ are loc la W ashington, în şedin­

scrisoare 7 ; ¦ ţ. ca sim bol şi expresie a do rin ­ prezentanţi ai Ministerului Afacerilor ale armatei franceze şi totală. cial al grupului de presă al Con- ţa din 20 octombrie a Com ite­
ţei O rgan izaţiei N aţiunilor U n i­ Externe, al Birmaniei şi al parlamen­ !a frontiera tunisiană tului nr. 2 al Conferinţei s-a
„S tim a te dom nule secretar te şi a tuturor ţărilor lum ii spre tului acestei ţări, precum şi de repre­ Declaraţia Biroului Politic realizat un acord generat_cu pri­
g e n e ra i, dezarm area generală. zentanţi ai presei locale şi '- “ine. R A B A T 21 (A g e rp re s ). — La al C.C. al P.C. din Belgia vire la folosirea Antarcticei ex­
!° octom brie, secretariatul de clusiv în scopuri paşnice şi lă
P rin aceasta am onoarea de Cu respect, —O— stat pentru iu' rm aţii de pe BRUXELLES 21 (Agerpres). sîngeroase din Congo belgian,
a vă aduce ia cu n o ştin ţă că g u ­ V, V. K uzneţov, lingă guvernul tunisian a dat — La 20 octombrie, ziarul „Dra­ Biroul Politic arată : „Acum cî- interzicerea în Antarctica a ori­
vernul U niunii R epublicilor S o ­ C onducătorul d eleg a ţiei U .R .S.S. La Varşovia a început publicităţii un com unicat în ca­ peau Rouge" a publicat declara­ teva zile în Congo au fost ucişi căror măsuri cu caracter m ilitar.
vietice S ocialiste a adoptat ho- la cea de-a 14-a sesiu n e Conferinţa ştiinţifică re se arată că „u n ită ţile a rm a ­ ţia Biroului Politic al C.C. al 30 de muncitori congolezi. In Se presupune că această înţele­
tă rlrea d e a oferi in d a r O rg a ­ a A du n ării G enerale a O .N .U . P. C. din Belgia întitulată prezent guvernul trimite acolo gere va constitui articolul nr. 1
nizaţiei N aţiunilor U n ite: a economiştilor tei franceze, staţionate în A l­ al acordului internaţional refe­
din ţările socialiste geria, au sporit num ărul acte­ ritor la A ntarctica, discutat de
lor de agresiune la fro ntiera conferinţă.

G revă generală Sa Peruggia VARŞOVIA 21 (Agerpres). — La tunisiană“. „NU" aventurilor militare şi fi­ întăriri militare. Sînt temeri că Feisal cere încetarea
Varşovia a început Conferinţa ştiin­ A stfel, la 10 octom brie, a r ti­ nanciare !". se poate întîmpla tot ce poate fi' agresiunii împotriva
R O M A 21 (A g e rp re s ). — A- b lin iază că această grevă a fost ţifică a economiştilor din ţările socia­ mai rău. Iată unde vor să ne a-
genţia F ran c e Presse re la te a ză ' declarată în semn de p ro te st liste. La lucrările conferinţei partici­ leria franceză a bombardat lo­ „Hotărînd să sporească chel­ ducă acei care, aîlîndu-se în gu­ poporului algerian
că la 21 octom brie a început în îm p o triva a g ra v ă rii crizei eco- pă economişti din R.P. Bulgaria, Re­ calitatea Keba, El Quda. In a- tuielile militare cu două mili­ vern, lac jocul monopolurilor.
publica Populară Democrată Coreeană. arde de franci, se spune în de­ Ei ne tîrăsc pe calea aventurilor C A IR O 21 (A g e rp re s ). — Z i­
ceeaşi zi, două avioane franceze claraţie, guvernul caută prin toa­

lo calitatea P e ru g g ia (p ro vin cia nomice în această regiune cen- I R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. i! au bom bardat lo calitatea Ket te mijloacele să silească masele militare care vor costa scump arul „A l A hram “ a publicat in­
de oameni ai muncii ca ele să ţara. terviul acordat corespondentului
U m bri-a) o grevă generală la trată a Ita lie i. Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară, El Achkab, pe care au supus-o plătească politica nefondată. In său de p rim u l m in istru al A ra ­
acest scop guvernul a hotărît Nu trebuie să li se permită a-
care participă a lă tu ri de m u n ­ C oncom itent cu declararea a- Uniunea Sovietică şi Republica De­ tim p de 45 de m inute unui tir majorarea preţurilor pentru ben­ ceasta, ei trebuie opriţi". bici Sauditc, Em irul Feisal.
zină, păcură şi majorarea unor Refcrnidu-sc la problem a alg e­
cito ri şi num eroşi m ici com er­ cestei greve, la P e ru g g ia a fost mocrată Vietnam. intens de m itra lie ră . impozite indirecte. Oamenii mun­ Biroul Politic al C.C. al P.C.
cianţi, meşteşugari, medici, fa r­ constituit un comitet de acţiu­ cii vor trebui să plătească din din Belgia cheamă pe oamenii ria n ă, Feisal a spus că propu­
buzunarele lor cu 3 miliarde muncii „să-şi unească eforturile nerile cercurilor conducătoare
m acişti, precum şi funcţionari ne la care participă reprezen­ franci mai mult decît înainte". împotriva politicii de aventuri
militare, împotriva creşterii din 1 ranţa în această problem ă
din a d m in istraţia de stat. tanţi ai tuturor păturilor so­ Dicfaforui Trujillo pregăfeşfe scumpetei, în lupta pentru pace, ştirbesc drepturile poporului a l­
noi acte de agresiune îm potriva gérien şi nu-i oferă posibilitatea
A genţia France Presse su­ ciale.

-MË- ¦^jz r

fn R. F. Germană a început procesai Cubei şi Venezueiei Reîerindu-se la evenimentele pentru ridicarea Bunăstării". de a-şi hotărî singur soarta.
------------------------o s s a ? ----------------— -
unor membri ai Partidului Comunist RIO DE JANEIRO 21 (Agerpres).— cuitorii evită să discute cu vreun
Cu serioasă îngrijorare în ţările A- străin“. D IN T A R IL E CAPITALISTE

B E R L IN 21 (A g e rp re s ). — b lin iat că P a rtid u l C om unist rnericii Latine au fost primite infor­ In expunerea de motive cuprinsă în
decret, prin care se încearcă a se
A u to rită ţile din R .F . G e rm a ­ din G e rm a n ia are dreptul să maţiile corespondentului american Da- justifica această punere a ţării pe
picior de război se fac o serie de re­
nă con tinuă să persecute pe existe, şi a d eclarat că acest vis de !a Upi despre măsurile milita­ feriri provocatoare ia adresa guvernu­ Executarea patriotului sp aniol Oamenii muncii francezi
Juan Suarez
m em brii P a rtid u lu i C om unist partid nu poate ti exclus din re, neobişnuite prin amploarea lor, lui cuban şi celui venezuelez. Menţio­ luptă împotriva scăderii
narea acestor ţări duce în mod firesc
din G erm a n ia . D upă cum an u n ­ viaţa politică a R .F . G erm ane. adoptate de dictatorul Trujillo din la ipoteza că dictatorul dominican, nivelului de trai

ţă ag e n ţia A D N , la 19 octom ­ H . Heusel a a ră ta t că in te rz i­ Republica Dominicană. S-a afla! astfel după repetate eşecuri, pregăteşte noi P A R IS 21 (A g e rp re s ). — D u ­ Cercuri largi ale opiniei pu­ P A R IS 21 (A g e rp re s ). — In
agresiuni împotriva Cubei şi Vene­ pă cum relatează zia ru l ,,1‘H u - blice au a p ă ra t pe acest patriot faţa refuzului cercurilor patro­
brie la N ü rn b e rg a început pro­ cerea P a rtid u lu i C om unist din că 100.000 rezervişti au fost mobili­ zueiei cărora le atribuie intenţia de m a n ite “ la 19 octom brie pe spaniol. A u torităţile civile şi nale franceze de a satisface ce­
insulele Canare a fost executat religioase, precum şi cetăţeni rerile de m ărirea s a la riu lu i, co­
cesul uno r m em bri ai P a r t i­ G e rm a n ia este un fapt tot atît zaţi, (cifră uriaşă pentru o populaţie a „invada" Republica Dominicană. In patriotul spaniol Juan Garcia sim pli au adresat scrisori pînă respunzător actualului nivel al
ţările latino-americane se vorbeşte de Suarez, fost com batant în afm a- şi generatului Franco cerîndu-i preţurilor din Franţa, num eroa­
dului C o m u nist din G e rm a ­ de nerea-list ca şi num eroase a l­ de 2.098.000 locuitori) s-au alocat ta republicană, care după te r­ graţierea lui Suarez. In oraşul se o rg a n iz a ţii sindicale, fără de­
„unicul război rece" din regiunea Ca- m inarea războiului civil s-a re­ Palulm as, în faţa reşedinţei gu­ osebire de nuanţa lor politică,
nia — H a n s Heusel din D ü ­ te m ăsuri ale g u v ern u lu i vest- fonduri suplimentare de 50.UOO.OOO raibelor, provocat de dictatorul Tru­ fu g ia t pe aceste insule şi a stat se unesc pentru a lupta îm p o tri­
jillo, considerai ca principal agent al acolo ascuns tim p de 19 ani. vernatorului m ilitar al insule­ va scăderii n ivelului de Ira i,
sseldorf şi Iohan W in eke din germ an în dom eniul politicii e x ­ pesos pentru înarmare şi au fost a- cercurilor imperialiste in această re­ In anul 1947 el a fost condam­ precum şi îm p o triva concedieri­
giune. nat la m oarte în lipsă. Anul lor Canare, au avut loc dem on­ lor.
H a m b u rg . E i sînt în v in u iţi că terne şi interne. doptats o serie de măsuri economice trecut, poliţia a reuşit să-l a-
resteze pe S uarez. straţii de protest. Totuşi, în Ziarul „l'H um anité“ relatează
au continuat în mod ilegal în I. W ineke a declarai că sp ri­ aşa-numite de austeritate. că organizaţiile sindicale ale
ciuda acestui fapt, Juan Garcia m uncitorilor din cinematografie,
B a varia de nord activitatea jin ă P a rtid u l Com unist din Capitala, Ciudad Trujillo, este îm- afiliate la Confederaţia Generală
Suarez a fost executat. a M u n c ii şi la O rg a n iz a ţia „ F o r­
P artid u lu i Comunist din G er­ G erm ania deoarece P artidul Co­ pinzită de patrule militare, iar prin­ ce O u v rie re “, au lu a t h o iărîre a
m ania. cipalele şosele silit închise traficului.
de-a constitui un comitet dc ac­
H . Heusel a protestat îm p o ­ m unist din G erm a n ia este cel La graniţă sint masate trupe. In ţară ţiune al oam enilor muncii din

triv a in te rzicerii P a rtid u lu i Co­ m ai consecvent lu p tăto r îm p o ­ domneşte o teroare de nedescris şi

m unist din G erm ania. E l a su- triva fascism ului. „din prudenţă, precizează Davis, !o-

0©®®©®©©©©©©®®©®®©®©®®©©©®©®©«®®®®©©®®© ®®©a®®©©©®©®@©®®©®©©&S®©@©ffi©5i®e©©®®<®@®©®@©©®&©©®®©®©©®©®®®®0®®®®

oară cînd Turcia este folosită Greva profesorilor şl studenţilor
pentru eiiminarea ilegală a li­
99 O M nu este ta pitra t e i i nei ţări din Europa răsăriteană. din Austria
Aşa s-a mai îniîmplat, de exem­
- Un comentariu al agenţiei TASS - plu, în 1953 cînd Turcia a fost V IE N A (Agerpres). — In A- Reprezentanţii studenţim ii au

ustria se a flă de două zile în declarat că greva nu va lua

Agenţia TASS a transmis ur- încercîrid să-şi justifice acţiunile, de două ori — în 1948 şi 1958 aleasă în locul unui stat din grevă studenţii şi profesorii de sîîrşit pînă cînd nu vor ti satis­ cinem atografie pentru apărarea
n titorul comentariu intitulat „La caută acum să prezinte lucrurile — concomitent şi niemDru neper­ la toate in stitu ţiile de în văţă- făcute revendicările studenţilor d rep tu rilo r lor la m uncă şi rid i­
O.N.U. nu este loc pentru dis­ ca şi cum acordurile de la Lon­ manent al Consiliului de Securi­ Europa Răsăriteană, deşi ace­ m int superior. G reviştii ccr spo­ şi profesorilor. carea salariului.
criminare" semnat de Vasili dra nu s-ar fi referit decît Ia o tate şi membru a! Consiliului eaşi Turcie. în. 1950, a reprezen­ rirea alocaţiilor de stat pentru
Harkov. singură sesiune a Adunării Ge­ Social şi Economic ? Acelaşi lu­ tat în Consiliul de Securitate învăţăm îut. „Asociaţia pentru
nerale. Aceasta este însă abso­ cru se poate spune şi despre regiunea Orientului Apropiat şl colaborarea în m uncă dintre o a­
Cele 25 de tururi de scrutin lut greşit. Dacă lucrurile ar sta Pakistan care în 1952 a fost a- Miîlociu. Pe afund, unele ziare m enii dc artă şi ştiin ţă din A-
de la O.N.U. pentru alegerea ce­ !es membru în ceîe două consi­ amn-’cane scriau fără înconjur usiria“ şi-a exprim at solidarita­
lui de-af treilea membru neper­ astfel, atunci de ce alte regiuni, lii sus-menjionate. că S.U.A. a acordat un fel de tea cu studenţii.
manent al- Consiliului de Secu­ de pildă ţările Commonwealthu- „compensaţie" Turciei pentru fo­
ritate nu s-au soldat cu nici un lui britanic sau America Latină, In Carta O.N.U. este consem­ losirea teritoriului ei în vederea Mişcarea grevistă
rezultat. Impasul în care a fost au avut întotdeauna loc în Con­ nat că la alegerea membrilor organizării de baze militare ame­ din italia
adusă Adunarea Generală de u- siliul de Securitate, în timp ce nepr.rmanenţi în Consiliul de ricane. Nu cumva şi acum. folo­
nele delegaţii este atit de difi­ Europa răsăriteană a fost lipsi­ Securitate trebuie să se acorde sind O.N.U., Statele Unite vor RO M A (Agerpres). — După
cil de rezolvat îneît votul a tre­ tă în mod ilegal de acest loc. o atenţie deosebită măsurii in să plătească o compensaţie sim i­ greva de trei zile încheiată re­
buit să fie amînat cu aproape o Aceasta este o discriminare evi­ care ţara candidată contribuie lară Turciei pentru amplasarea cent, cci 40.000 de m ineri din
săptămînă. Intre timp, între zi­ dentă faţă de ţările Europei ră­ la menţinerea păcii şi securităţii pe teritoriul ci de arme rachetă? Italia au declarat o nouă grevă.
săritene, generată dc politica internaţionale. Poporul polonez G reviştii cer ca p atronii să sem ­
durile O.N.U. şi dincolo de ele, războiului rece. Se naşte o întrebare legitimă, neze contractul colectiv în care
diplomaţia americană a desfă­ a luptat cu excepţională bărbăţie dacă actuala discriminare cu să se prevadă m ărirea s a la ri­
şurat o vie activitate de culise, La actuala sesiune Polonia a împotriva fascismului. _ Politica prilejul alegerii membrilor ne­ ilor.
încercîrid să recolteze numărul întrunit 48 de voturi şi nu l-au externă a Poloniei este o politi­ permanenţi ai Consiliului de Se­
de trei sferturi din voturi de care lipsit decît 6 voturi pentru a fi că de pace şi prietenie între curitate va dăinui, dacă se va La 20 octombrie au declara,
au atita nevoie S.U.A. pentru aleasă în Consiliul de Securita­ popoare. Pianul polonez de crea­ grevă 20.000 de m uncitori a g ri­
a-şi strecura candidata lor Tur­ te. In ce priveşTe Turcia, în toa­ re a unei zone dezatomizate şi îngădui ca şi pe viitor principiul coli din provincia Brescia, care
cia. reprezentării geogralice să fie cer îm bunătăţirea situaţiei m a­
te cefe 25 de tururi ea s-a aflat de dezangajare a forţelor arma­ încălcat, ce garanţii există că
Situaţia care s-a creat în tim­ considerabil în urma Poloniei. te în centrul Europei — plan acţiunile arbitrare ale unor sta­ teriale.
pul alegerilor o aminteşte pe a- Vorbeşte de la sine chiar faptul care a căpătat denumirea de
ceea care a avut loc Ia O.N.U. că pentru Polonia a votat majo­ „plan Rapacki" — este consi­ te nu vor lipsi şi alte regiuni Milano, octombrie 1959.
în toiul „războiului rece“. ritatea precumpănitoare a dele­ derat de opinia publică ca o con­ ale lumii de reprezentarea lor în Un mare număr de mun- c“
gaţiilor. Logic ar îi fost ca tribuţie importantă la cauza Consiliul de Securitate pentru citori metalurgiştl din
Puterile occidentale şi în pri­ Turcia să-s! fi retras candidatu­ păcii. ca de pe urma acestui lucru să cartierul San Giovanl de
mul rînd S.U.A., se eschivează ra. Dar şi de data aceasta, ca beneficieze unii candidaţi ce sînt lingă Milano au organi­
cu încăpăţînare de la respecta­ şi de alte ori, Turcia este folosi­ Tentativele de a împiedica Po­ pe plac acelora care trag sterile zat c mare demonstraţie de - protest
rea principiului fundamental de tă de forţe din afară ca instru­ lonia să-şi ocupe locul în Con­ în blocurile militare? împotriva întreruperii tratativelor din­
repartizare a locurilor membri­ ment pentru agravarea încordă­ siliul de Securitate nu pot fi tre el şi patronii uzinelor. La puter­
lor nepermanenţi ai Consiliului rii internaţionale. considerate decît ca o recidivă a Actuala sesiune a Adunării nica demonstraţie din octombrie au
de Securitate — principiu! re­ „războiului rece" ce nu-şi are lo­ Generale se desfăşoară într-o pe­ participat nu numai muncitorii uzinei
prezentării geogralice. lncepînd Iniţiatorii actualei subminări cul Ia O. N. U. Intr-adevăr.
din 1951 Europa răsăriteană este a principiului O.N.U. îşi camuf­ O.N.U. nu poate fi transformat rioadă în care s-a produs o anu­ „Breda Ferroviaria", ci şi a altor
mereu privată de locul ce-i a- lează actul ilegal, susţinînd că într-un club ai cărui membri mită încălzire a climatului inter­
alegerea Poloniei în Consiliul gîndesc, toţi la fel, într-o orga­ naţional. Este de datoria fabrici din San Giovani.
parţine de drept, ignorîndu-se în Social şi Economic ar face im­
mod flagrant şi articolul 23 al nizaţie în care să comande un O.N.U. să contribuie la această In foto: Muncitori cu pancarte pe
Cartei O.N.U. şi „Gentleman a- posibilă lupta ei pentru dreptul stat şi în care interesele blocu­ destindere ce s-a conturat, să
greement-ul" realizat Ia Londra de a fi membru nepermanent al rilor militare să fie ridicate la înlăture toate rezidurife „războ­ care scrie: „Măriţi salariile!“, „Res­
în 1946. Consiliului de Securitate. rang de principii călăuzitoare.
De altfel nu este pentru primo iului rece", să împiedice acţiu­ pectaţi drepturile muncitorilor“, „Să
Iniţiatorii acestui arbitrariu. Dar, oare, Canada nu a fost nea acelor forţe care ar dori să
folosească O.N.U. în scopurile se termine cu concedierile !“ etc.

lor egoiste.

Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelon : I88î 1S9! 75. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale V. I ! R nr. 226.329 din 6 noiembrie 1919. — liparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Dfcva