Page 77 - 1959-10
P. 77
,c- PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI Primirea La Phenian s-a in au g u rat
la Consiliul de Miniştri Un spital modern
de către acad.
Afanase Joja construit cu ajutorul
a coredUGătariSor R. P. Romîne
Teatrului „ftesoviet"
Lima prieteniei M ie rc u ri, 21 octom brie a.c., După cum s-a mai anunţat, consultaţi zilnic circa 1.000 de
romîno-sovieiice acad. Atanase Joja, vicepreşe la Phenian, capitala R.P.D. Co pacienţi.
dinte al C o n siliu lu i de M in iş reene, funcţionează un spital
MMEHMIEb tri, m in istru l In v ă ţă m în tu lu i şi modern construit cu ajutorul Exprimindu-şi mulţumirea şi
C u ltu rii, a prim it la Consiliul R.P. Romîne. Spitalul, care o- recunoştinţa pentru ajutorul
de M in iş tri pe conducători şi cupă o suprafaţă de 18.000 m.p.,
artişti ai Teatrului „Mossoviet“ . este prevăzut cu 330 de paturi frăţesc acordat de poporul ro-
şi un utilaj medical modern. In
La întrevedere au participat cadrul spitalului funcţionează mln, locuitorii provinciei Phe-
V. P. M areţcaîa, I. A. Zavad- şi o policlinică unde pot fi nanul de Sud au trimis tovară
ski şi N. D . M o rd vin o v, a rtişti şului Gheorghe Gheorghiu-Dej
ai poporului ai U .R .S .S ., R. I.
P liatt, artist al poporului al următoarea scrisoare:
R.S.F.S. Ruse, B. V. Pokar-
jevski, director adjunct în M i Ştim ate tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej
nisterul Culturii al U .R.S.S.,
Un succes remarcabilla C. S. Hunedoara Proces literar I. S. Âniisimova-Vulf, maestra Astăzi întreaga populaţie din provincia Phenanul 3e Sud
emerită a artei a R.S.F.S. Ru întîmpină cu mare bucurie inaugurarea spitalului central din
Com isia orăşenească A.R.L.U .S. se, A . L. Şaps, a rtis t em erit al provincia Phenanul de Sud, construit şi înzestrat cu instalaţii
R.S.S. Bieloruse, E. G. M argo- moderne şi utilaj medical cu ajutorul neprecupeţit al poporului
Furoaliştii secţiei a I!-a şi-au îndeplinit in colaborare cu colegiul de lina, artistă emerită a R.S.F.S.
Ruse, şi a lţi m em bri a.i colecti frate romîn.
avocaţi, a organizai in sala vului Teatrului „Mossoviet". Cu prilejul inaugurării acestui spital uriaş, care reprezintă
angajamentul anual festivă a Şcolii m edii „Dccebal“ Au lu at de asemenea parte încă un simbol al prieteniei şi colaborării în spiritul internaţio
to varăşii Constanţa Crăciun şi nalismului proletar dintre poporul coreean şi cel romîn, trans
din Deva Un reuşit proces li Constantin Prisnea, adjuncţi ai mitem mulţumiri şi salutul nostru fierbinte Dv., stimate tovară
m in is tru lu i In v ă ţă m în tu lu i şi şe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetului Central al Partidului
terar pe tem a rom anului „Pă C u lturii, şi funcţionari superiori Muncitoresc Romîn în frunte cu Dv. şi întregului popor romîn,
din M inisterul In văţăm în tu lu i care merge cu paşi hofărîţi pe drumul construirii socialismului,
'Anul acesta, pentru îurnalişti! rii tuturor muncitorilor, tehnici jamentului în valoare de mânt desţelenit“ de M. Şolohov. şi Culturii. sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Romîn.
secţiei a Il-a de la Combinatul enilor şi inginerilor pentru rea 14.161.229 lei.
siderurgic din Hunedoara a îost, lizarea angajamentelor. Rezulta In faţa spectatorilor persona întrevederea s-a desfăşurat In perioada grea pentru poporul coreean, poporul frate ro
anul celor mai mari realizări, tul a fost că în fiecare lună suc La realizarea angajamentului într-o atm osferă de caldă prie mîn a întins mina sa caldă de ajutor frăţesc, a crescut pe orfa
încă de la început harnicul co cesele au îost tot mai frumoase luat şi-a adus aportul întregul jele create cu m ăiestrie dc tenie. nii noştri de război şi a trimis echipe medico-san ilare, care au
lectiv de muncă de ăîci, răspun- colectiv al secţiei în frunte cu salvat viaţa multor coreeni, suportînd şi împărţind cu noi toate
zînd chemării partidului de a-şi In ziua de 21 octombrie la o- comuniştii Gheorghe Roman, M ikail Şolohov in rom anul Conferinţe greutăţile şi dificultăţile războiului, aflîndu-se împreună cu noi
spori eforturile pentru realiza rele 2 2 , Jurnaliştii secţiei a Il-a loan Romoşan, Gheorghe Ciz- des re situaţia între viaţă şi moarte în flăcări.
rea unei producţii mari de fontă, au elaborat ultimele tone de fon maş, Simion Jurca şi alţii. său, au prins viaţă. Frăm intă- miernaţloti tlă acikială
Ia un preţ de cost cît mai scă tă în contul angajamentului luat Astăzi, pretutindeni în ţara noastră, tinerii crescuţi ş! edu
zut, a obţinut succese remarca de a da peste plan 2 2 .0 0 0 tone. In cursul zilei de ieri Jurna rite lor interioare, lupta cu ve In toate raioanele regiunii caţi de poporul romîn, precum şi oamenii muncii, care şi-au sal
bile. In chemarea lor la întrece Este un succes remarcabil care liştii secţiei a Il-a furnale s-au noastre au loc in aceste zile vat viaţa mulţumită îngrijirii echipelor medicc-sanitare romîne,
re cu metalurgistli din Reşiţa demonstrează hărnicia acestui angajat ca pînă la sfîrşitul a- chiul, victoria noului, au fost conferinţe despre situaţia inter păstrînd o mare recunoştinţă poporului romîn, desfăşoară o mun
s-au angajat să dea peste sar colectiv, faptul că el îşi' respectă nului să mai elaboreze încă naţională actuală. că creatoare în opera de construire a socialismului în patria lor.
cinile planului anual 10.000 tone cuvîntu! dat în faţa partidului. 3.000 tone fontă peste plan. interesant redate, cu replici
fontă şi să realizeze economii fa Totodată colectivul secţiei a ob Zilele trecute a avut loc o In fabrica de medicamente din Senciăn, Ia S.M.T. „23 Au
preţul de cost de 1.700.000 lei. ţinut economii în contul anga A. SCHWARTZ sem nificative care au cucerii pe asemenea conferinţă în oraşul gust" şi în fabrica de ciment din Sînhori, construite'după război
H aţeg . Cei peste 300 de p a rti în provincia noastră cu ajutorul neprecupeţit a! poporului frate
Hotărîrea plenarei C.C. al activist al comitetului de partid speciaiorl. cipanţi au ascultat cu m ult romîn, muncitorii noştri obţin succese uimitoare în fiecare oră
P.M.R. din iulie a.c. a mobili interes conferinţa ţinută de to şi fiecare zi, manifestîndu-şi sentimentul de prietenie nemărgini
zat şi mai mult colectivul sec C. S. Hunedoara Conferinţe varăşul Nicolae Zam ora, secre tă fată de prietenii for romuri.
ţiei a 11-a furnale. Răspunzînd tar al com itetului ra.ional de
grijii ce o poartă parTldu! oame j Cu prilejul desfăşurării şia- partid. Spitalul Central din provincia noastră, construit cu ajutorul
nilor muncii, colectivul secţiei fetei culturale, in m ai mu!Ic co neprecupeţit al poporului romîn şi inaugurat acum, va contri
şi-a sporit angajamentul anual. m une din raionul Alba au fost La Deva, despre situaţia in bui nu numai Ia asigurarea sănătăţii populaţiei din provincie, ci
Astfel pînă la sfîrşitul anului s-a prezentate conferinţe pe tema ternaţională actuală a vorbit va rămîne veşnic şi ca un simbol al prieteniei şl colaborării din
angajat să dea peste sarcinile de „C o m u n ism u l p ă tru n d e in sa te in faţa m em brilor o rg an izaţiilo r tre popoarele celor două ţări — Coreea şi Romînia.
plan 2 2 .0 0 0 tone fontă şi să re le sovietice". P înă in prezent, de bază de la D irecţia T .R .O .L .H .
alizeze economii Ia preţul de această conferinţă a fost ţinu şi şan tieru l de construcţii nr. 1, .Astăzi, poporul coreean, strîns unit în jurul Comitetului Cen
cost în valoare de 14.500.000 lei. tă in com unele M ihalţ, Benic, tovarăşul Tiberiu Frankfurt, ac tral al Partidului Muncii din Coreea în frunte cu tovarăşul Kim
Tăuţi, !nuri şi Crlcău. tiv is t al C o m itetu lui regional de fr Sen, înaintează şi grăbeşte în ritm de „Cenihna" construirea
Organizaţia de partid, comi partid. socialismului.
tetul de secţie şi organizaţia Concurs
U.T.M. au desfăşurat în cadrul „Cine ştie ciştigă“ O asemenea conferinţă va Sprijiniri şi ajutorul poporului romîn şi al celorlalte popoa
secţiei o susţinută muncă politi avea loc azi în oraşul Sebeş. re ale lagărului socialist ne însufleţeşte nemărginit în lupta pen
că de masă în vederea mobiliză- Sim băid 24 octom brie a.c. va La conferinţă vor participa ac tru construirea socialismului în patria noastră — Coreea.
a v e a ¦ loc in sala Ş co lii m edii tivele C om itetelor raio n al şi
„Iloria, Cloşca şi C rişan“ din orăşenesc de partid Sebeş. Va Stimate tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Alba Iulia un concurs „Cine conferenţia tovarăşul Dum itru
Dejeu, membru în biroul Co Noi, împreună cu întregul popor coreean, ne bucurăm de
ştie, ciştigă“ pe te m a : „Rela m itetu lu i regional de partid, succesele obţinute de poporul romîn în construirea socialismului
preşedintele Com itetului execu în patria sa. ca de succesele noastre proprii.
ţiile rom tno-ruse de-a lungul tiv al sfatului popular regional.
veacurilor". Vor concura elevii SIDO.N1A RUSAN şi MIHAI BORŞOŞ încheind, vă urăm multă sănătate şi succese în munca dv.
clasei a X I-a de la cursul de pentru construirea socialismului în Republica Populară Romînă
zi şi elev ii clasei a X l-a de la corespondenţi şi pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ţările lagăru
cursul seral de la această şcoală. lui socialist.
1N 10 ZILE In Valea Jiu lu i Trăiască prietenia veşnică şl colaborarea strîhsă dintre
poporul coreean şi poporul romîn 1
Pesfe 6 vag®afse In aceste zile, in raionul Pe
tro şa n i continuă să aibă Ioc DIN PARTEA POPULAŢIEI
de fle r veche spectacole festive, conferinţe şi
expuneri in cadrul „Lumi prie ÎNTREGII PROVINCII
e o le c fa f teniei rom îno- sovietice". Astfel, ; ' PHENANUL DE SUD-COREEÂ
la V ulcan a fo st prezentai un
Colectivul de muncă de let program artistic dat de echipa IIU M t*
Atelierele C.E.R. Simeria, in cooperativei „Jiul" din Petro
decada a II-a a lunii curente, In clişeu comunistul prim-furnalist Simion Jurca cu echipa şani, la Coroieşti a fost organi Pe şanfierele de consfrucjii din Valea Jiului
a colectat însemnate cantităţi sa care au adus o contribuţie de seamă Ia realizarea angajamen
de fier vechi. Numai in secto tului anual, în secţia a II-a furnale din C.S.H. zată o expunere pe te m a ; „Co
rul de locomotive, de exemplu,
s-au colectat prin muncă vo ¦¦¦........ ——..... gtSSâtfl .............¦" m unism ul pătrunde in şalele
luntară, mai bine de 2 vagoane sovietice" rar la clubul m ine
de fier vechi şi 4 vagoane fon ii^ vajle* jjiHumuii rilor din Petrila, in cadrul
tă, şi au fost predate întreprinde joii de tineret, a fost prezenta
rii I.C.M. Alte însemnate can tă conferinţa Aviaţia sovieti
tităţi, sint strînse in grămezi, că de pasageri".
urmind doar a fi încărcate şi
expediate uzinelor. Există eoradifiS pentru reducerea
SAU IN MUNTEANU prefuiui d® cosi pe apartament !
corespondent DUPĂ DOUÂ DECADE Plenara C.C. al P.AA.R. din noiem nului şi pînă în prezent un număr de propus să fie folosite în mod judicios
brie 1958 a trasat constructorilor sar 21b apartamente, au făcut iinisări ex brigăzile utemiste de muncă patriotică.
-O - In vederea în tîm p in ă rii zilei de cina de a construi apartamente de 2 terioare la 450 apartamente şi au exe Pînă în prezent, acţiunea acestor doi
7 Noiembrie m inerii V ăii Jiului cutat peste planul anual 6.400 m.p. muncitori a dus la recuperarea unei
Pe ogoarele comunei şi-au sporit eforturile extrăgînd lungul a doină decade din luna cum şi a sectoarelor I I şi I I I dc camere şi dependinţe la un cost de tencuieli. mari cantităţi de fier beton din care
Demsuş din abataje însemnate cantităţi curentă. Coniinuînd şirul succe la m ina P e trila . 30.000-40.000 lei. Această sarcină a tot ei au confecţionat 18 grilaje pentru
de cărbune cocsilicabil şi ener selor, m inerii sectorului IV au stat şi stă şi la baza activităţii con Criteriul principal în con blocurile din Petrila. Fără îndoială că
Folosind din plin timpul priel getic peste plan, de calitate su extras în acest interval 1.166 In urmă cu planul structorilor din Valea Jiului. Organiza strucţia de locuinţe este toate aceste măsuri au contribuit la re
nic, colectiviştii şi ţăranii mun perioară şi la un preţ de cost preţul de cost. Trebuie să ducerea preţului de cost pe aparta
citori cu gospodării individuale mai redus. tone cărbune peste plan. R ezul D acă e x p lo a tă rile m ai sus a- ţiile de partid şi conducerile tehnico- folosim rezervele existente ment
din comuna Demsuş au intensi tate frum oase au obţinut şi b r i pentru a construi aparta
ficat ritmul lucrărilor agricole Din nou în fruntea găzile dc m ineri din cadrul sec m in tite şi-au re a liz a t şi depăşit adminislrative de Ia cele două grupuri mente de 2 camere şi de Toate şantierele de construcţii din
de toamnă. Astfel, în satul Ciu întrecerii torului III. pendinţe la un cost de Valea Jiului dispun la ora actuală de
la Mare, din cele 70 hectare în- sarcinile de plan, nu acelaşi lu de şantiere din Petroşani şi Lupeni au 30.000 — 40.000 lei. mari posibilităţi pentru ca preţul de
sămînţate cu porumb, au fost re Dînd peste planul aferent ce Roadele m uncii m inerilor din cost pe apartament să scadă cu mult
coltate pînă fa 17 octombrie 60 lor două decade din această lună Aninoasa puteau li şi m ai fru cru se poate spune despre m ina luat din timp o seamă de măsuri care (Din expunerea făcută de sub 40.000 lei. Să luăm, de pildă, nu
hectare, iar cartofii de pe cele 819 tone cărbune, colectivul rui moase, dacă şi sectorul I şi-ar tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej mai posibilităţile pe care le oferă fo'
20 hectare au îost recoltaţi în nei U ricani s-a situat din nou fi dus Ia îndeplinire sarcinile V u lcan , care a răm as în urm ă să ducă Ia reducerea preţului de cost la şedinţa plenară a C.C. losirea în cantităţi tot mai mari a a ;
întregime. De asemenea, recol în fruntea întrecerii socialiste al P.M.R. din 26-28 noiem gregatelor locaie. S-a constatat, spre
tatul este pe stîrşite în toate sa pe bazinul carbonifer al V ă ii Jiu- planului de producţie. în cele două decade cu m ai bine pe apartament sub 40.000 lei. Astfel brie 1958) exemplu, că fiecare m.c. de agregat
tele comunei Demsuş. tih.it. extras din carierele proprii costă lă
Pentru furnale de 2.800 tone cărbune. Cele m al conducerea brigăzilor şi echipelor a Important este faptul că în cadrul Petroşani cu circa 20 lei mai puţin,-
Odată cu recoltarea culturilor La obţinerea acestui succes întrecerii socialiste s-au născut o sea iar la lup-e'ni cu 11 lei mai puţin, del
tîrzii de toamnă, s-au luat mă au contribuit în mare măsură Prin scrisoarea deschisă adre însemnate răm îneri în urm ă s-au fost preluată de către membri şi can mă de iniţiative. De pildă, brigada de
suri pentru urgentarea însămîn- traducerea în viaţă a m ăsurilor sată m inerilor V ăii Jiului cocsa- în re g is tra t la sectoarele I I şi I I I didaţi de partid cu o bogată experienţă tencuitori condusă de comunistul Pe eît. ede cumpărate din afară. Totodată,-
ţărilor. Astfel. în întreaga comu tehnico-o-rga-nizatorice propuse rii hunedoreni solicitau un căr (2.0 52 şi respectiv 925 tone în construcţii, s-au deschis cariere tre Găvan a reuşit ca prin folosirea datorită faptului că toate carierele sînt
nă au fost efectuate arături pe de comunişti în cadrul ad u n ări bune m ai bun şi la tim p liv ra t. cărbune). proprii pentru extragerea agregatelor, raţională a materialelor şi prin înlo foarte aproape de punctele de lucru,
o suprafaţă de 480 hectare, din lor de dări de seamă şi alegeri, M in e rii de la Lupeni, răspunzînd s-au aprovizionat şantierele cu materi cuirea cimentului necesar pregătirii constructorii pot avea cantităţile nece
care 231 hectare au fost însa- precum şi folosirea din plin a Că există posibilităţi de înde alele necesare, s-a intensificat între mortarului, cu cenuşă de la termocen sare de agregate care' să asigure o
mîntate. celor 480 m inute ale zilei de acestor cerinţe şi-a'u sporit efo r plinire a sarcinilor de plan o do cerea socialistă etc. Roadele acestor trala Paroşeni, să reducă preţul de continuitate a lucrărilor. Uu toate a-
muncă. tu rile reuşind să extrag ă în in vedesc cele 596 tone cărbune cost la fiecare m.p. de tencuială cu cestea extragerea agregatelor din ca
-O - te rvalu l 1-21 octom brie 611 tone extrase în afara planului de că măsuri sînl pînă în prezent destul de un leu. De asemenea, instalatorul Şte
B rig ăzile conduse de m inerii cărbune cocsificabil peste pre tre m inerii rectorului IV . Din frumoase. Numai constructorii de pe fan Andraş a înlocuit 'fitingurile de la rierele proprii nu se face pe măsură
Petiiru construirea loan Bria, Vasile Apostol, D u păcate însă, cu o floare nu se şantierele grupului nr. 1 din Petroşani posibilităţilor şi necesarului. Şantiere
căminului cultura! m itru Vascul şi altele, au contri face prim ăvară. au dat în folosinţă de la începutul a- calorifere prin sudură directă. Tot el le din Valea Jiului continuă încă să
buit în cea m ai m are m ăsură ia a realizat un dispozitiv pentru monta
Locuitorii satului Valea Diljii obţinerea acestui rezultat. Un H 3 ----------------------------------- ----- rea mai rapidă a radiatoarelor. Acest solicite în mod nejustificat agregat*
din comuna Riu de Mori, raio m erit deosebit revine colectivului procedeu nou de lucru" cît şi inovaţia de la ciariera din Zam, raionul I!ia,-
nul Haţeg, îndrumaţi de că sectorului II, care a extras in vederile planului. instalatorului Ştefan Andraş au dus sau din alte părţi, fapt care duce la
tre organele de partid şi de stat, perioada respectivă 596 tone la economii de fitinguri. Ia reducerea o scumpire a costului acestora cu cisca
au hotărit să-şi construiască cărbune cocsiîicabil peste . plan. Num ai m inerii sectorului II au timpului de montare s caloriferelor. 30 la sută. Toate şantierele din Petro
prin muncă voluntară un cămin R ezultate frum oase au obţinut şi Tîmplarul Nicolae Ţabrea a confecţio şani. Lupeni, Vulcan şi Uricani dis
cultural. Zilele trecute toţi ce m inerii sectorului I. scos Ia zi cu 1.924 tone mai nat din materiale clasate, 70 uşi pen pun de cariere proprii. De aici însă
tăţenii satului au ieşit la mun tru blocurile 12, 13 şi 14 din Livezeni s-au extras pînă în prezent numai a-
că voluntară. Intr-o singură zi, 1.288 tone cărbune m uit cărbune, rezultat care i-a aducind astfel întreprinderii o econo proximativ 20.000 m.c. agregate deşi
un număr de 28 căruţe au tran peste plan mie de circa 40.000 lei. O iniţiativă
sportat cărămida de la o distan situ at în fruntea întrecerii pe valoroasă au luat şi fierarii betonişti posibilităţile şi necesarul cereau mai
tă de 3 km. iar alţii au ctâdit-o Acesta este rezultatul întrece Victor Seimianu şi loan Bogdan. Ei
la cuptor pentru a fi arsă. Un rii m in erilo r de la Aninoasa de-a exploatare. Din păcate realiză au propus să se întreprindă o acţiune mult. Este deci de datoria" eonducyi-
număr de 30 cetăţeni au par pentru recuperarea fiefului beton de lor şantierelor din Valea Jiului, ca pe
ticipat, in cadrul muncii volun rile celorlalte sectoare n-au fost pe şantiere din care să se confecţie'-'
tare, ta fasonatul şi cioplitul neze grilaje. In această acţiune s-â viitor să intensifice acţiunea de ex
lemnelor necesare construirii pe m ăsura posibilităţilor lor,
căminului cultural. ploatare şi folosire a agregatelor pro
fapt ce a d im in u at succesul ce
MIHAI CIOLPAN prii, astfel ca pînă în cele din urmă
lor de la sectorul fi. Printre
corespondent
sectoarele răm ase în urm ă se
num ără sectoarele f B şi I I I ,
care Ia un loc au răm as în urm ă
faţă de plan cu 1.288 tone căr La cercul de artă pla stică d in ca drul clubului „'Alexandru S a h ia " din
bune. H unedoara îşi dezvoltă talentul m ulţi m uncitori ai com bina!uliu siderurgic.
In anul acesta, cercul dc artă plas iică este frecventai de 60 de m un
*
citori. Sub îndrum area Iov. Em il Brun d isz, artiştii am atori care activează
Succese de seamă au obţinut * ,rl,, ! r I. MANEA
aici au executat m ulte lucrări valo roase.
şi colectivele m m ei Lenea, ore- In c liş e u : U n aspect de la o oră de curs. (©ontinuare In pag. 3-a)
