Page 78 - 1959-10
P. 78
' , i! ' )i' n V*f • -y?}, r -r* " V r / ' ¦ </
Pag. 2 drumul som m rsM U w i Nf. 1503
Uegeii în organizaţiile I. II. IL. JEC<nmOMICV - SEBEŞ Din experienţa unei gospodării colective tinere
In adunarea pen Toţi comuniştii, scoţînd cu cu făcut, în cadrul adunării gene O întreprindere care Gmd i n este temeinic organizată
raj la iveală lipsurile, s-au an rale de dare de seamă şi alegeri trebuie îndrumată
Laminorul tru dare de sea gajat să sprijine activitatea no a organizaţiei de bază, analiza rezultatele sînf bune
ului birou în scopul ridicării activităţii lor cu privire Ia obiec
de 800mm mă jşi alegeri a Experienţa gospodăriilor colective ţii bune. Porumbul a dat 2.500 kg. fa
organizaţiei de
bază de Ia laminorul de 800 mm. muncii de partid la un nivel mai tivele prevăzute în planul de mai miiît fruntaşe din regiunea noastră a dove hectar, iar pe unele parcele, chiar
a! C.S.H., au fost dezbătute pro înalt. producţie pe acest an. S-a scos
în evidenţă cu acest prilej că darea acestui stoc a fost o sarcină
blemele privind realizarea pla Depoul Adunarea de da dit că organizarea judicioasă a mun- 4.000 kg. Cartofii prăşiţi de trei ori,
nului de producţie, angajamente C. F. R. re de seamă şi pe care şi-a asum al-o chiar com itetul
le luate în întrecerea cu reşiţe- alegeri a organi deşi tînără (a luat fiinţă abia executiv. De asem enea, la această în- cil duce ia obţinerea unor recolte spo au dat de asemenea o producţie bună
nii şi problemele vieţii interne Simeria zaţiei de bază de la începutul anului 1959), gos ¦trep rin d ere se fa c e în c ă u n c o n su m
întreprinderea de industrie locală excesiv de : curent electric, din lipsă rite la hectar. De felul cum se orga — 14.000 kg. la hectar.
de contoare. ’A s tfe l, p e n tru co n su m u l
podăria colectivă din Şoimuş a „E co n o m ica “ d in S eb eş, de la înce de curent electric, întreprinderea plă- nizează munca colectiviştilor în cadrul
feste lunar cite 40.000 lei. N u m a i la
de partid. obţinut rezultate care merită' putul anului şi plină în prezent şi-a secţia m ecanică se .plăteşte cite 9— brigăzilor şi echipelor, depinde efectua ...şl în sectorul zootehnic
10.000 lei lunar, lucru îndeobşte cu
Ia depoul C.F.R. Simeria a corn toată atenţia. Producţia de cere realizat 'planul (cu m u la t) .la producţia noscut, pentru lichidarea căruia s-au rea lucrărilor agricole în termenul Dezvoltarea ramurii zootehnice adu
ale şi alte produse agricole a globală în proporţie de 95 la sută şi propus m ăsuri. Practic nu s-a făcut stabilit şi respectarea tuturor prevede cătoare de mari venituri stă în atenţia
Atît din darea de seamă cît stituit un minunat prilej pentru fost deosebit de bună. La po a înregistrat totodată ‘ pierderi la pre- nim ic şi astfel întreprinderea continuă rilor planului de producţie. Gospodă activităţii consiliului de conducere al
rumb, de pildă, colectiviştii au să plătească de 10 ori m ai m ult cu riile colective mai vechi din regiu gospodăriei din Hăşdat. Dacă la înfiin
şi din discuţii a reieşit activi a scoate în evidenţă atît reali realizat peste 5.300 kg. ştiuleţi ţu l d e . cost de peste 140.000 lei, deşi rent decît ar plăti dacă ar avea ne au acumulat o experienţă bogată ţare, gospodăria colectivă deţinea 16
contoare. A cest lucru se Intlm plă în în organizarea muncii. Chiar şi gos vaci şl o pereche de boi, acum numă
tatea rodnică a comuniştilor de zările înfăptuite de întreg colec tim p ce-întreprinderea de gospodărie podăriile colective tinere, îndrumate rul vacilor a crescut la 45. Colecti
orăşenească, subordonată sfatului de organele de partid şi de stat, au viştii vor să înfiinţeze şi o fermă de
aci care, ocupîndu-se cu răspun tivul depoului, sub îndrumarea popular orăşenesc — şi deci şi sfatului obţinut succese însemnate, tocmai da porci, Pînă acum, ei deţin 7 scroafe
torită faptului că organizarea muncii şi purceii rezultaţi din prăsită. Şi sec
dere de problemele producţiei, comuniştilor, cît şi lipsurile care în medie Ia ha. pe cită vreme ca răspuns la chem area celor 8 între- popular raional — dispune de contoa a fost punctul de la care s-a plecat. torul ovin tinde să se dezvolte. E ade
Printre acestea, se numără şi tînăra vărat că în prezent numărul oilor ma
au reuşit să mobilizeze şi să în s-au manifestat în munca ve producţia obţinută de ţăranii prinderi d in C apitală, c o le d im d aces- re suficiente. Tot com itetul executiv gospodărie colectivă „7 Noiembrie“ din me este mic. Dar în gospodărie se
muncitori cu gospodărie indivi teia se angajase să realizeze o eco al sfatului popular raional, finind sea Hăşdat. tinde spre îmbunătăţirea calităţii linei
sufleţească întregul colectiv de chiului birou. Darea de seamă m a de cerinţele locale, a ho!ir i t îrij
fiinţarea pe lingă întreprinderea „E-
muncitori, tehnicieni şl ingineri prezentată şi discuţiile'ce au ur duală nu atinge nici măcar 2.500 n om ie de 50.000 lei. co n o m ic a “ a u n u i a te lie r de d o g ă rie .,
Cu toate acestea, atelierul am intii nu
Ia lupta pentru îndeplinirea pla mat, au arătat că, mobilizaţi de kg. la ha. Ih acest interval de Lipsurile de m ai sus s-au m anifes a fo st în fiin ţa t nici pînă in prezent.
nului de producţie şi a angaja comunişti, mecanicii, fochiştii şi timp colectiviştii au construit o tat în că de la în cep u tu l a n ului. C um In problema descoperirii resurselor
mentelor luate. Luptînd pentru ceilalţi muncitori ai depoului, au locale, m a i m ulţi deputaţi au propus,
a da viaţă hotărîrilor plenarelor obţinut succese însemnate în remiză, 2 pătule pentru- înmaga- era şi firesc, C om itetul executiv al iar sesiunea a hotărlt, să se treacă
zinarea porumbului, au amena sfatului popular raional a analizat în- la exploatarea m arm urei albe de la
C.C. al P.M.R. din noiembrie lupta pentru îndeplinirea anga jat cele trei grajduri pe care le' tr-o şedinţă activitatea întreprinderii C ărpiniş şi a caolinului de lo Dobtr-
are gospodăria, s-a cumpărat un iar pentru îndreptarea situaţiei a ela ca. Deşi exploatarea acestor resurse
1958 şi iulie 1959, colectivul a- jamentelor. Astfel, s-a arătat că cazan pentru fiert ţuică etc. Prin locale foarte bogate ar aduce m ari ve G.A.C. „7 Noiembrie“ ior prin ţigaizare. Numai după aceea
nituri întreprinderii, pînă în prezervi din Hăşdat fenna de oi se va dezvolta.
cestei secţii, în frunte cu comu- depoul C.F.R. din Simeria a o- com itetul executiv nu a întreprins ni
cupat în semestrul I al acestui m ic, iar conducerea întreprinderii se Pentru buna întreţinere şi adăpos-
niştii, a reuşit să. dea peste pre- . an focul al doilea în întrecerea atragerea de noi familii a cres borat d e c izia nr. 79. I n d ecizie s-au complace în această situaţie.
vederile planului de producţie, ce se desfăşoară pe ţară între cut şi numărul colectiviştilor. A- p re v ă zu t unele m ă su ri p riv in d ţinerea Dacă din partea com itetului exe Au trecut doar cîteva zile de cînd tire a animalelor, ia gospodăria co
cutiv s-ar fi m anifestai mai m ultă colectiviştii din Hăşdat au sărbătorit lectivă din Hăşdat s-a construit un
pînă Ia 19 octombrie, 13.800 depouri. şi a obţinut diploma de cum, în gospodăria colectivă cu regularitate a consfătuirilor de pro preocupare pentru ducerea la bun sfir- un eveniment de seamă în viaţa lor. garjd şi s-au amenajat gropile pentru
muncesc peste 75 la sută din ce ducţie, d e zv o lta re a m işc ă rii *de in o v a şit a deciziilor proprii, m ulte din lip La 12 octombrie 1959 ş-a împlinit un însilozarea cocenilor de porumb.
tone laminate din angajamentul depou fruntaş pe regionala tăţenii satului. ţii, lichidarea stocurilor supranortna- suri erau lichidate. E ste necesar deci an de cînd în satul Hăşdat a luat
tive, reducerea consum urilor specifice, ca C om itetul executiv al Sfatului flintă gospodăria colectivă. A trecut •
anual de 15.500 tone. De aseme C.F.R. Timişoara. De asemenea, O contribuţie de seamă Ia ob popular raional Sebeş să asigure du
nea, din angajamentul de , mecanicii şi fochiştii, în frunte ţinerea acestor succese au adus-o Despre venituri
cerea la în d e p lin ire a pro p riilo r decizii.. ,
cu membrii de partid, au făcut — aşa cum s-a subliniat în da reducerea preţu lu i de cost, descoperi L M. deci un an de cînd o mină de oameni Deşi tînără, gospodăria colectivă din
2.218.000 lei a fost realizat, în importante economii de combus
numai 9 Juni, 1.557.501 lei. Rear, tibil convenţional şi materiale. rea de seamă şi în discuţii — rea şi 'fo lo sire a pe o scară toi m a i harnici şi hotărîţi au pornit să schim Hăşdat a obţinut totuşi unele venituri-
Uzările obţinute dovedesc că a- Discuţiile pe marginea activi cei 17 membri şi candidaţi de largă a resurselor locale ele. Ţoale be viaţa satului. Începutul a fost ca Suma nu este prea mare, dar începu
partid. Fi au muncit cu stăru aceste probleme, trebuiau rezolvate de
cest colectiv îşi va putea înde tăţii de un an a vechiului birou, inţă pentru întărirea şi dezvol către conducerea întreprinderii cu spri toate începuturile. Greutăţile nu i-au tul e promiţător. Din contractarea pro
tarea gospodăriei lor. jinul direct al com itetului executiv.
plini înainte de termen angaja au fost vii, în spirit critic şi au speriat însă pe proaspeţii colectivişti. duselor agricole şi din vînzarea pro
Adunarea generală a criticat 'A tr e c u t de a tu n c i tim p în d e lu n g a t,
mentele luate. tocritic. Mai mulţi vorbitori au în acelaşi timp stilul defectuos dar practic nil s-a făcut aproape ni Ascultînd îndrumările partidului, colec duselor animale s-a încasat suma
Deşi s-au obţinut realizări fru arătat că deşi în general vechiul de muncă al fostului secretar al
birou a muncit bine, în anumite tiviştii au început activitatea cu multă de 50.240 lei. In bugetul de venituri
moase, participanţii la discuţii perioade m-a depus totuşi sufici
stăruinţă. Nu a treeut mult timp de şi cheltuieli pe anul în curs, e plani
organizaţiei de bază, tov. Ioan m ic. C o m itetu l execu tiv nu s-a stră Ia data inaugurării gospodăriei şi noi ficat să şe obţină un venit de 120.603
au subliniat că acestea puteau ente eforturi pentru mobilizarea Lazăr, care şi-a îndeplinit în d u it să du că la îndeplinire propria sa familii au început să păşească spre iei. Suma va fi reaJilzată şi chiar
fi mult mai mari dacă se ducea întregului colectiv al depoului în viaţa nouă şi îmbelşugată. La 11 a- depăşită prin vînzarea pc bază da
o luptă mai susţinută pentru re întrecerea pentru economii cît mod formal sarcinile de partid decizie. Ca urm are, activitatea între prilie 1959 au fo-st primite în rîndul contract şi la achiziţii, a unei can
ducerea substanţială a rebutului mai mari, pentru folosirea mai şi cele de producţie, n-a consti prinderii „Economica“ nu s-a îm bună
provenit din ardere şi laminare, deplină a rezervelor interne, tuit un exemplu de urmat pen tăţii cu nim ic. In luna septem brie, se colectiviştilor ultimele familii de ţărani tităţi însemnate de porumb şi cartofi.
dacă se dădea mai multă atenţie pentru extinderea experienţei tru membrii de partid, candidaţi
întreţinerii agregatelor pentru e- muncitori din Hăşdat. Veniturile gospodăriei colective ar
vitarea opririlor neplaniîicate, înaintate. Vorbitorii au făcut în
şi colectiviştii -fără de partid. siu n ea sfa tu lu i popular raional a luat In acest scurt timp, îr irumafă îi putut fi mai mari dacă s-ar fi cul
acest sens propuneri preţioase
Pentru lipsurile sale, pentru pa în discuţie aceleaşi problem e ale în permanent de organizaţia de partid, tivat cu legume o suprafaţă mai mare
pentru activitatea de viitor a no
sivitatea de care a dat dovadă, trep rin d erii „ E conom ica". De d a la a- gospodăria colectivă din Hăşdat a în d e , un hectar. Legumele aduc însem
membrii de partid nu l-au mai ceasta s-a elaborat o hotărlre. florit cu fiecare zi. Prin muncă unită, nate venituri unităţilor cultivatoare.
ales în biroul organizaţiei de ’A n a liz în d în s ă p re v e d e rile d e c iz ie i
respectării disciplinei tehnologi ului organ. bază. ogoarele au devenit mai rodnice, pro Acest tucru colectiviştii îl cunosc şi de
com itetului executiv, cît şi cele ale ho-
ce, organizării mai bune a mun ducţiile obţinute mai mari. Colectiviş aceea ei au stabilit de pe acum unde
In noul birou al organizaţiei tii, organizaţi într-o brigadă de cîmp va fi grădina de legume. Prin arătu
cii în fiecare schimb. de bază au fost aleşi 9 tovarăşi In discuţii, membrii de partid tăririi sesiunii privind îm bunătăţirea şi 10 echipe, contribuie prin toate mij ră de toamnă au pregătit terenul şi
Biroul organizaţiei de bază a dintre cei mai activi membri de au insistat asupra necesităţii în a c tiv ită ţii în tre p rin d e rii „ E co n o m ica “,
partid. Noul birou a ales ca se loacele şi metodele de muncă la dez l-au îngrăşat cu gunoi de grajd.
fost criticat pentru că nu s-a
tăririi muncii de partfel în rîn- vom vedea că n ici una d in ele nu a voltarea gospodăriei lor, la creşterea Rezultatele bune dobîndite îi fac
ocupat îndeaproape de conduce cretar pe tov. Paul Erdei, iar durile tineretului în vederea e- fo s t d u să la îndeplinire, fa lă de ce veniturilor şi a bunei stări. pe colectivişti să muncească cu şi
rea şi îndrumarea activităţii gru ca ajutor al acestuia pe tov. Ioan ducării lui în spiritul unei atitu ş i a cu m întreprinderea „E conom ica"
pelor de partid pe schimburi, de Sauer. Rezultate bune mai mult spor pentru înflorirea gos
instruirea periodică a agitatori dini socialiste faţă de muncă şi are sto cu ri su p ra n o r/n a tive în valoare în sectorul vegetal podăriei, pentru creşterea veniturilor.
lor, de buna organizare şi des Cu cîteva zile în -Roadele organizării judicioase a mun
urmă la gospo
faţă de avutul obştesc. de circa 300.000 lei cu toate că 'liclii- In sectorul vegetal, lucrările agricple cii s-au reflectat^în'producţiile obţinu-
sînf efeCtuăt^ Ta-- timp şi după toate „ ţp ,^t, jto Jicniturile, realizate. Valoarea
X ,.V' o» «... *1? indicaţiile regulilor agrotehnice. Ca zilei-muncă se va ridica în acest an
atare şi producţiile obţinute sînt ridi la peste 50 lei. Pînă în prezent, co
făşurare a învăţămîntului de par dăria agricolă cate. La grîu, de pildă, s^a obţinut lectiviştii au primit la zi-muncă ca
ia hectar o producţie de 1.600 kg., la avans de 40 la sută 8,5 kg. grîu,
tid, de îndrumarea şi controlul colectivă din sa secară 1.500 kg., iar la orz de toam 0,872 kg. secară, orz, trînză, furaje,
nă 2.300 kg. la hectar. Sînt producţii şi cîte 2,50 lei. In curînd se va îm
activităţii organizaţiilor de ma- tul Şoimuş, raionul llia, mem Echipa de fierari
sa. brii şi candidaţii de partid au betonişti de pe şan părţi şi avansul de porumb. Colecti
bune, dar colectiviştii nu sînt mulţu viştii de aici vor primi ia zi-muncă
tierul de construc miţi numai cu atît. Ei sînt hotărîţi cîte 11 kg. porumb.
Cresc rînduriie organizaţiei ţie a bateriei a să smulgă fiecărui hectar de pămînt
de bază P. M. R. IlI-a de cocs din
Hunedoara, - condu
să de candidatul de
Recent, adunarea generală a aici au primit în rînduriie lor 7 p a rtid N ico la e Im - peste 2,000 kg. grîu. După felul cum Cu toate că nu a trecut decît un
organizaţiei de bază P.M.R. de membri de partid şi 21 candi pu îşi depăşeşte zil muncesc în această campanie de toam an de cînd în satul Hăşdat s-a în
la sectorul.V electromecanic de daţi. Acum, odată cu primirea nic norm a in m e nă, cu siguranţă că vor obţine şi mai fiinţat gospodăria colectivă, noul te
la mina Vulcan a primit în rîn- celor doi tineri în rîndul can die cu 25— 30 la
durile 'candidaţilor de partid pe didaţilor de partid, organiza sută. mult de pe cele 100 hectare care le întîmpină la fiecare pas. Se ridică
tinerii Ilie Mateiaş şi Ioan O- ţia de bază P.M.R. de la sec
nisie, muncitori harnici, discipli torul V electromecanic numără Fotografia de fa insămînţează cu grîu. Sămînţa selec case noi, magazii, pătule şi altele.
45 membri .de partid şi 49 can ţă reprezintă echi
naţi' şi uteniişti activi. ‘ didaţi. pa condusă de Ni ţionată, tratată şi dintr-un soi produc Toate acestea demonstrează viaţa
colae Lupu lucrtnd
In ultimii ani organizaţia de la m ontarea unei tiv, încorporată la timp intr-un teren nouă şi îmbelşugată pe care şi-au
plăci.
bază P.M.R. de la acest sector bine pregătit, va da o cultură înche creat-o ţăranii muncitori din Hăşdat
iată, capabilă de rod bogat. sub îndrumarea părintească a parti
s-a întărit mult. Numai în de AUREL HOZU Şi de la cultura prăşitoarelor, colec dului.
curs de un an, comuniştii de corespondent
tiviştii din Hăşdat au obţinut produc 10SEF1NA COSTEA
Cărbune mai mult, mai bun doua oară „Gaşca de aur a teh com un iştilor în forţele lor, să p u ţin ., D acă problem a c a lită ţii, pentru a se acorda atenţia cuve
n ic ia n u lu i“. devină m ai com bativi şi in tran
O bţinerea acestor succese ,nu sigenţi faţă de lipsuri. M u lţi a reducerii procentului de cenu nită nu n um ai c a n tită ţii ci şi
cursanţi au devenit fruntaşi în
producţie. S ubliniindu-se că de şă a fost dezbătută în adună calităţii m uncii. La rezolvarea
activitatea conştientă a maselor
i-a îm piedicat însă pe com unişti depinde obţinerea de noi suc rile de partid şi în consfătuirile acestei probleme sînt chemate
cese în m unca de partid şi cea
şi mai ieftin! să an alizeze cu răspundere şi economică, vorbitorii au arătat de producţie — a spus tov. ing. să-şi aducă contribuţia com ite
unele lip s u ri ce s-au m anifes necesitatea rid icării continue a
tat în activitatea organizaţiei conştiinţei maselor. In acest L iviu Felea — luarea m ăsurilor tul sindical de secţie, o rg an iza
scop au fost făcute propuneri
şi s-a recom andat noului birou corespunzătoare' a fost lăsată ţia de U .T .M i, a g ita to rii, activul
să acorde m ai m u ltă atenţie r i
L u p tîn d pentru realiza re a sar de bază şi a conducerii secto dicării nivelului politic şi ideo pe planul al doilea. D in aceas fără de partid, oolectivul de re
logic, să m anifeste m ai m ultă
O rganizarea şi desfăşurarea Adunarea pentru dare de sea cinilor plenarei 6.C . al P .M .R . ru lu i. E i au c riticat cu tă rie pe g rijă faţă de în a rm area oam e tă cauză se plătesc lu n a r pe dacţie al gazetei de perete, m a i
m uncii politice în vederea tra din 13— 14 iu lie a.c., colectivul acei m em bri de p a rtid şi candi nilor cu cele m ai noi cuceriri
ducerii în viaţă a sarcinilor e- mă şi alegeri a organizaţiei de acestui sector s-a a n g a ja t să daţi care nu iau cuvîntul în adu ale tehnicii şi ştiinţei. O bţine n a liz ă ri de sute de m ii de. lei, ştrii, tehnicienii, in g in e rii, în tre
'conomice aU constituit o preocu realizeze 500.000 lei economii. n ările gen erale de p artid şi nu-şi rea de noi succese n u - este po
pare d e 'fru n te a o rg a n iza ţie i de bază din sectorul II al minei In perioada ce a trecut de la aduc aportul la elaborarea ho sibilă fără oameni cu o înaltă ceea ce face ca re a liz ă rile în ce gul colectiv de m uncitori.
bază, a tuturor com uniştilor din luarea angajam entului şi pînă tă rîrilo r. B iro u l o rg a n iza ţie i de pregătire politică, şi profesiona
sectorul I I al m in ei P e tri la'. Le- Petrila. .. la 1 septem brie, 's-au re a liza t bază a fost criticat pentru fap lă, care să stăpînească şi să privesc econom iile să fie d im i ic
gînd m ai strîns munca de par 170.000 lei economii la preţul tul că nu a tras la răspundere mînuiască cu pricepere tehnica
tid de sarcinile economice, dînd de cost. Aşa cum a u . sub liniat pe u nii m em bri şi can did aţi de nouă, utilajele şi maşinile mo nuate. In cadrul dezbaterilor, comu
o mai m are atenţie organizării p artid care lipsesc n em otivat de derne ce se folosesc pe scară tot
şi desfăşurării întrecerii socia ducerii sectorului, veghind în mai mare în .industria- oarbo- A v în d în vedere acest lucru,, n iştii au cerut noului birou să
liste pe bază de obiective con deaproape la buna desfăşurare niferă. De aceea, adunarea a atenţia tuturor com uniştilor, a acorde mai m ultă atenţie con
crete, m anifestînd m ai multă a procesului de producţie. S-au cerut noului birou şă acorde m uncitorilor, tehnicienilor şi in trolului asupra în d ep lin irii sar
luat m ăsuri ca în fruntea tuturor cea m ai m are atenţie m uncii de ginerilor trebuie îndreptată sprq cinilor, activităţii organizaţiei
educaţie şi pregătirii profesio îm bunătăţirea calităţii cărbune U .T .M . şi sindicale, atragerii şi
brigăzilor-să fie membri şi can ' m ulţi vorbitori, sînt toate con nale a oam enilor. ¦ lui. îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii c ă r fo lo sirii pe scară m ai larg ă a
didaţi de partid cu o înaltă ca d iţiile ca pînă la sfîrşitul anu la adunările generale şi care bunelui trebuie să constituie un . activului fă ră de p artid în re
lific are şi buni o rg a n iza to ri ai lui acest a n g a ja m e n t să fie în nu-şi plătesc la tim p cotizaţia. Calitatea cărbunelui — un
g rijă faţă de o rg an izarea şi a- procesului de producţie. Acest dep lin it şi depăşit. Educarea şi pregătirea obiectiv important obiectiv de fru nte al m uncii de zo lvarea -s a rc in ilo r economice-,
partid în cadrul sectorului. M e m etc. Toţi com uniştii şi-au exp ri
provizionarea locurilor de m un lucru a asigurat un control de D area de seamă şi discuţiile profesională a oamenilor— M u lţi vorbitori arătînd im brii şi candidaţii de partid tre mat dorinţa şi hotărîrea de a
că, com uniştii de aci au reuşit partid eficace asupra fiecărui au relevat aportul adus de b ri la niveiul cerinţelor portantele succese obţinute în buie să fie ei înşişi exemple în
să m obilizeze în treg u l colectiv loc de m uncă, şi' o m obilizare g ă zile de m in eri conduse de co producţie şi-au exprim at în mod această p riv in ţă şi să lăm u reas nu precupeţi nici un efort pen
ju stific at nem ulţum irea faţă de că şi pe ceilalţi m uncitori. A le tru îm b u n ă tă ţire a m uncii de
de m in eri, tehnicieni şi in g in e ri mai mare a m inerilor în bătălia muniştii Gheorghe Michiev, A n Adunarea s-a ocupat cu m ul fa p tu l că în ce priveşte c a lita gerea ;sterilului din cărbune tre partid în scopul obţinerii de noi
la lupta pentru creşterea pro tă răspundere de problemele tea cărbunelui s-a făcut foarte buie să se facă cu atenţie în succese în lupta pentru re a liza
ducţiei şi productivităţii muncii, pentru m ai m ult cărbune şi pem ton Kibedy, N icolae Cri-stea, N i m uncii de propagandă şi a g i fiecare abataj, la fiecare loc rea planului de producţie.
reducerea preţului de cost şi re a taţie, de educarea m arxist-len i-
lizarea db econom ii. tru realizarea angajam entelor colae Păsărică şi altele, la în nistă a m em brilor şi candidaţi In noul birou, com uniştii de
luate în întrecerea socialistă. deplinirea şi depăşirea sarcini-
A tît darea de seamă cît şi . lor de plan. de m uncă. aici âu ales oam eni de nădejde.
A n alizînd cu răspundere po discuţiile au arătat succesele do- Luînd cuvîntul în adunarea lor de partid, de educarea co Aduiiarea â cerut noului bi: D in noul birou fac parte tov.
s ib ilită ţile de creştere a pro bîndite în producţie. Angaja*- generală, tov. G heorghe V îjd e a , m unistă a tin e re tu lu i şi a tu tu roit ca îm preună cu conducerea Gheorghe Cenariu, Vasile S i
sectorului să ia m ăsuri şi să d o ro v ,' P eter M oise, G heonm c
ducţiei 'de cărbune, organizaţia m eniul de a da, peste plan, în Nicolae Da vid, Gheorghe C roi- ror m uncitorilor din sector. U n
de bază, conducerea sectorului acest an, 20.000 tone de cărbu toru, Ernest Cozm-a, ing. L iviu accent deosebit s-a pus şi pe r i întărească controlul asupra ca Nistoreanu, Gheorghe Vîjdea,
şi com itetul sindical de secţie ne energetic a fost îndeplinit. ' Felea, şeful sectorului, Nicolae dicarea calificării oam enilor.
au lu at m ăsuri politice şi tej-u P re ţu l * de cost pe tona de căr C onstantin, A d alb ert K ibedy, P articip anţii la discuţii au sub lită ţii. M u n cito rii trebuie să fie Anton Kibedy şi Gheorghe D a-
n'ico-organizatorice m enite să bune ' a fost redus, în 'p rim e le ing. E m il M u rii, Z o ltan Pop şi lin ia t faptul că în v ă ţă m în tu l de educaţi şi îndrum aţi ca ei înşişi i rie. Cinci tovarăşi an făcut ^ ar
asigure îndeplinirea' şi depăşi partid s-a desfăşurat în mai
rea continua â r s a rc in ilo f de a lţii, au subliniat succesele ob-- strînsă legătură cu sarcinile e- să controleze calitatea m uncii te şi din vechiul birou. Ca se
producţie. ’O rg a n iz a ţia d e ’ bază . ţinute în producţie, faptul că conomice. Aceasta a făcut să
şi-a exercitat cu competenţă 9 ’ lu n i aile acestui an, cu f,60 crească si m ai m ult încrederea lor, să fie exigen ţi. In acest cretar al o rg a n iza ţie i de bază
dreptul de control asupra con-:
lei. R an d am en tu l p la n ific a t pe sectorul respectiv este fru n taş scop ‘va trebui desfăşurată o a fost reales tov. G heorghe C e
susţinută muncă politică de lă nariu.
.c-ele ,trei Trim estre ale a n u lu i a ¦ pe b a zin u l carbonifer al V ă ii
m urire. în rîndul m uncitorilor N. BAD IU
foşti depăşit •cu 279 kg. că rbune. \ Jiu lu i şi că a cucerit pentru a
7