Page 79 - 1959-10

Nr. 1503 DRUMUL SUCIA L I ULUI Pag. 3

Pentru o cît mai bună r

e nevinovat* TELEGRAME EXTERNE

gospodărire a satelor . Cu ciieva zile I n urm ă, un ,călător 'Aşa se face că îm p reu n ă cu biblio­ „Rude Pravo“ despre directivele cu
tecarul, călătorul nostru a intrai din nou privire la cel de-a! treilea plan
Cu cîteva zile în urmă a avut din raport — au obţinut şi sfa­ a fost vizitatorul nepoftit al clubului în sala descrisă m ai înainte. Înăuntru a cincinal al R. Cehoslovace
C.F.R. din Teiuş. Ş i toate cite le-a luat loc pe scaun şl i-a întrebat pe
văzut acolo, l-au produs o im presie
loc cea de-a VIII-a sesiune a turile populare comunale din biblioleca rl
deosebită.
Sfatului popular al raionului Oarda de Jos, Valea Dosului, N EP U B U C A TE Prim a im presie profundă, care, să —< N u te supăra, a v e ţi a c tiv ita te la PRAGA (Agerpres). — In Slovacia de 260 la sută, a in­
directivele cu privire la cel de-al dustriei constructoare de ma­
Alba. Sesiunea a aqalizat felul Stremţ, Benic şi altele. Cînd bunul obştesc este spu-n aşa, l-a fă cu t să-l treacă lacri­ c lu b ? C in e v a m i-a sp u s 'că... treilea plan cincinal al R. Ce­ şini, în comparaţie cu anul 1957,
folosit ca bum personal hoslovace (1961 — 1965), adop­ Se va pune accentul pe dezvol­
cura s-a ocupat Comitetul exe­ Un aport deosebit la obţine­ m ile de duioşie; a fo st program ul ar tat recent de Comitetul Central tarea producţiei de utila] com­
Un cititor al ziarului nostru al Partidului Comunist din Ce­ plex pentru industria chimică,
cutiv al sfatului popular raional rea acestor rezultate l-au adus ne-a făcut cunoscut că tovară­ fiş a t afară, In tr-o v itrin ă . Ca litere, Bibliotecarul l-a privit contrariat hoslovacia şi guvernul R. Ce­ metalurgică, de energie electri­
şii Augustin Mocanu, directorul hoslovace, un loc important îl că, pe producerea materialelor
pentru realizarea planului de comitetele de cetăţeni. Comitetul G.A.S. Galda de Jos şi Sergiu mari,- aşa ca să se vadă de departe, pe călător şl i-a luai vorba din g u r ă : ocupă dezvoltarea industriei me­ de construcţie, a maşinilor pen­
Mustaţă, şef contabil, foloseau talurgice şi a industriei con­ tru construcţii şi a autovehicu­
construcţii din contribuţie volun­ ... de. cetăţeni din comuna Ampoiţa, autoturismul gospodăriei în sco­ erau anunţate activităţile de la club. 'A vem , c u m să n -a v e m . rA v e n i un structoare de maşini. Ziarul lelor. Se va dezvolta de aseme­
puri personale — mat precis, „Rude Pravo", într-un articol nea cu precădere producţia ma­
tară şi din fondul centralizat. de pildă, a mobilizat cetăţenii la pentru a se deplasa seara de Intr-o zi o conferinţă, în altă zi al:ă cor şi o o rc h e stră şi... u n cor, şi... în care se ocupă de această pro­ şinilor agricole, a locomotivelor,
la Galda de Jos acasă, ta Alba blemă, arată că în cursul vii-: a maşinilor unelte necesare in­
A reieşit astfel din raport că, confecţionarea a 30.000 bucăţi Iulia, iar dimineaţa' înapoi la conferinţă, apoi altă conferinţă şi în- 0 orchestră şi m ai avem o orchestră torului plan .cindinal, industria dustriei metalurgice, a aparate­
serviciu. Cei în cauză — se ara­ constructoare de maşini va re­ lor şi echipamentului necesar
Comitetul executiv al sfatului cărămizi şi la pregătirea pietrei tă în scrisoare — au încasat sfîrşil însă o conferinţă. prezenta factorul cel mai impor­ industriei uşoare şi alimentare.
şi indemnizaţii de transfer în tant în dezvoltarea economiei
popular ,al raionului Alba a luat necesare pentru construirea unui" serviciu la G.A.S. Galda de Jos. *** 'Asia da, g rijă fa ţă d é Infor­ şl un cor. A vem oum să n-avem . La naţionale cehoslovace. In pre­ Directivele prevăd, de aseme­
noi... zent, industria . constructoare de nea, sporirea producţiei bunu­
o seamă do măsuri menite să cărpin cultural. Rodnică a fost In răspunsul trimis .de către m area la zi a celor ce frecventează maşini a R. Cehoslovace pro­ rilor de larg consum. Intre anii
Trustul regional Go'stat redac­ duce de 6 ori mai mult decît în !1961 — 1965 trebuie să se pro­
ducă lă obţinerea unor rezultate aici munca deputaţilor Traian ţiei ziarului, se . arată că, veri- clubul, şi-a zis călătorul, şi i-a m al Călătorul, care bănuise că necunos­ anul 1937. Incepînd din anul ducă numai bunuri de consum
ficîndu-se ta faţa locului ceîL 1945 ea s-a dezvoltat cel mai din metal în valoare de 33 mi­
cît mai bogate. De pildă, au fost Bădilă, Toma Bodea, Luha Mi- sezisate, s-a constatat că ele picat o lacrim ă. A sta da, activitate / cu tu l d in fa ţa v itr in e i '4 u n rău v o i­ intens dintre toate ramurile in­ liarde coroane.
corespund adevărului. Astfel, su­ dustriei cehoslovace. Producţia
organizate 69 adunărf populare ron Gheorghe şi Tjh. Opruţa. In ma de 2.200 lei ridicată de cei Ş i a m ai văzut el în programul tor, s-a în s e n in a t] industriei metalurgice a crescut In vederea îndeplinirii aces­
în cauză, ca indemnizaţie de de asemenea rapid. De pildă, tor sarcini importante va fi ne­
la care au participat aproape comuna Vinţu de Jos, comitetul transfer, le-a fost imputată. In ' afişat In vitrină,. încă vreo cîteva con­ —i- V a să zic ă , a v e ţi ş i c o r şl orches­ în ultimii 10 ani, numai pro­ cesar ca în întreprinderile con­
ce priveşte autoturismul gospo­ ducţia de oţel a crescut de 2,5 structoare de maşini productivi­
13.000 cetăţeni.'Cu această oca­ de cetăţeni a adus o contribuţie dăriei, s-a dat dispoziţie ca pe ferinţe care urinau să fie Transmise ori. tatea-m uncii să crească cu 114
viitor să fie folosit numai în in­ la sută în comparaţie cu anul
zie au fost votate 184 lucrări însemnată la terminarea căminu­ teres de serviciu. prin sjafia de radioficare. A stat om ul, tră şt... Directivele prevăd o sporire 1957. 65 la sută din- această
minimală de 130 la sută, iar în creştere se va realiza pe seama
privind construcţii şi reparaţii de lui cultural din satul Mereteu, „Scrisoare telefonistei a privit m u ltă vrem e ou adm iraţie pro­ — Da, sigur. Ş l la m ine la biblio­ introducerii tehnologiei noi.
nr. 18“
şcoli şi noi săli de clasă, con­ lă plantarea stîlpi-lor pentru lu­ gram ul. Ei, dacă la toate cluburile te c ă avem a ctivitate. Da... D in iunie
Aşa se intitulează una din
struirea unei grădlrtije de copii, crările de electrificare şi alte lu­ scrisorile trimise redacţiei de s-ar ţine atitea conferinţe I... Dar n-a
către un cititor al ziarului nos­
de cămine culturale şi dispen­ crări de interes obştesc. tru. In scrisoare a fost relatat apucat qpuil să-şi term ine guidai, cînd am ţinui 5 sau 6 recenzii de cărţi.
faptul că telefonista cu nr. 18
sare medicale, de ' poduri etc. Aîît raportul cît" şi discuţiile de la centrala Deva, în una din cineva l-a zglţţiitj de um eri : G rozav de bine s-au desfăşurat. Da...
zilele trecute, cînd era de ser­
Odată cu votarea lucrărilor, purtate au criticat "Comitetele e- viciu, nu a deservit abonaţii în —¦ C ălător n a iv ce e şti, i-a sp u s Am avut foarte m ulţi participanţi. Şi
mod conştiincios. .
au fost votate şi sumele necesar xecutive ale sfaturilor populare necunoscutul. Adm iri un program care cărţi dau in fiecare zi. Directorul clu­
Pe baza scrisorii primite, re­
re în valoare de 547.800 lei. comunale care au dovedit slabă dacţia a sezisat Direcţia regio­ de fapt stă acolo încă din luna sep­ bului, M arcel Cernahovschi, mereu m ă
nală P.T.T.p., care, -ne face cu­ tem brie. E m o ţia ta
Pentru mobilizarea cetăţenilor preocupare pentru- gospodărirea noscut, că cele sezisate au fost este zadarnică. Clu­
juste. Pentru faptul . că telefo­ bul '' na activează
la executarea lucrărilor votate comunei. O slabă preocupare în nista n-a deservit abonaţii în aşa cum iii face. im ­ laudă şi m ă întreabă cum de-arn reu­
condiţii corespunzătoare a fost presia. Intră în ă m tru şi-ai să te con­
au fost alese' 80 comitete de ce­ această’ direcţie au manifestat şi criticată intr-o şedinţă de pro­ vingi... şit să fac in 5 luni... 170 de cititori.
ducţie şi i s-a aplicat şi sanc­
tăţeni şi 69 comisii de revizie în comitetele executive ale sfaturi­ ţiune pe linie financiară. Ş i spunind cele de m ai sus, neciij Călătorul, în faţa acestor argum en­
noscutul şi-a vă zu t de drum . Călă­
care activează sute de cetăţeni. lor populare comunale Sîntim- torul d răm as stupefiat. A m ai pri­ te, a răm as copleşit. O lacrim ă de
vit odată program ul din vitrină şi-a
Datorită îndrumărilor primite bru, Hăpria şi Berghin. văzut că intr-adevăr acesta este pe adm iraţie care-şi fă­
tuna septem brie. Şi-a consultai ca­
din partea Comitetului executiv In cuvîritut lor deputaţii Ispas lendarul de buzunar, a văzui că era cea m ai de m ult
în 16 -octom brie şi a clătinat din cap,
al-sfatului popular raional, sfa­ Duşă, Moişe .Tămaş şi alţii au loc printre gene, s-a
exclamând ?
turile populare comunale ,au dus criticat , comitetul executiv al — Val m iem io p u l ! rostogolit am e­

o muncă rodnică În acţiunile sfatului popular raional pentru Ş i o la ç/im â de m ilă ta adresa per­ ţită pe obraz. De emoţie, călătorul a
soanei .sale t s-a strecurat din nou
gospodăreşti. Astfel, la Meteş, faptul că ş-a ocupat nesatisfă­ printre gene. îndrăznit să mai întrebe c e v a : Un nou „M arş al foamei ii
în Panama
unde sfatul popular comunal cător de îndrumarea tehnică — — V ar poate... că aparenţele în ­ ~ Ş i la ce cărţi s-au făcut recen­

'(preşedinte to v .. M.-Tăm'ăş) do­ prin tehnicienii sfatului — a lu­ şeală, şi-a zis el încurajator, d u p ă . ca­ ţii ?
re, hotărit, a pătruns in club.
vedeşte mult interes pentru bună crărilor. Din această cauză în In sală, răceala s-a prefăcut în
In prim a încăpere, m ulte scaune
gospodărire a comunei, în acest unele cazuri, ca la "Benic, Am­ ger. Praful de pe dulapuri s-a ridicat PANAMA CITY (Agerpres). nilor muncii din Panama. Ei au
aşezate ca pentru şedinţă, citeva ta­ Potrivit ziarului „Daily Star and
an s-a terminat construcţia unei poiţa şi în alte părţi, s-a întîr- blouri, o m a să sau două, l-au prim it in virtejuri către tavan, iar bibliote­ Herald“ un mare număr de şo ­ cerut, de asemenea, parlamentu­
pe călătorul nostru cu răceală şi p lin i meri din Panama au organizat un lui să obţină eliberarea din în­
şcoli şi a unui cămin cultural,; ziat începerea lucrărilor. A re­ de... praf. In altă încăpere, citeva carul. îngălbenii, s-a clătinat cîteva nou „Marş al foamei" în semn de chisoare a conducătorilor primu­
dulapuri cu ' cărţi răvăşite, citeva m e­ lui „Marş al foamei“ organizat
în satul Poiana Ampoiului. De ieşit totodată şi slaba preocupa­ se de şah, o m asă de tenis desfăcută clipe pe picioare,apoi a răm as ca protest împotriva lipsei de lucru
şi alte citeva obiecte fără im portanţă, şi a salariilor ^de mizerie. D e­ la 1 Mai a.c. care au"fost ares­
asemenea-, s-au term inat-şi dat re a cooperativei „Mureşul“ pen­ "T-dă ' p r im it ' cu " a ceea şi n ep ă sa re, ca şi trăznit. D upă ciieva m inute de tăcere monstranţii au defilat pe străzi­
suratele lor din sala vecină. Iese călăto­ le capitalei statului Panama şi taţi şi condamnaţi pentru că au
în folosinţă două noi săli de tru executarea lucrărilor contrac­ rul în curte şi priveşte în jur. Alte solem nă, Pojoni şi-a revenit. au ţinut un miting la care au
citeva încăperi, intr-o altă aripă a subliniat .situaţia grea a oame- luptat pentru lichidarea şomaju­
clasă la şcoala din satul Gău- tate, cauză care a dus la întîr- clădirii, stăteau cu uşile închise. De-a- — La ce cărţi s-au făcut recenzii?
supra uneia, scria pe o iă b liţă : „Co- lui şi ridicarea nivelului de trai
reni. In acelaşi timp s-a procu­ zierea unor lucrări. m iletul sindical al com plexului C.F.R. al oamenilor muncii panamezi.
Teiuş“. „Bun, şi-a zis călătorul. Aici
rat 28.000 bucăţi cărămizi, 120 Pentru lichidarea acestor lip­ voi g ă s i'p e cineva care să m ă lă­ Im ediat...
m u rea scă “. Ş i-a d a t s ă intre. D ar toc­
m.c. piatră de construcţie, 28 suri sesiunea ă recomandat sfa­ m ai in m om entul acela, un alt ne­ Ş i luînd cartolecile dinir-o lădiţă
cunoscut, de data asta se vede că
m.c. pietriş si nisip, o însem na­ turilor populare comunale • să-si era ,,'de-df ? a sei“, care f i n ă a tu n c i şi privind pe sub sprîncene m irat pe
se ocupase cu ceva treburi gospodă­
tă cantitate de var, necesare con­ îmbunătăţească munca, să acti­ călătorul nepoftit, a început să caute.
reşti undeva intr-un colţ al curţii, t-a
struirii unui’ local pentru dispen­ vizeze toate comisijle permanen­ o p rii: U n m inut, două, cinci, un sfert de

sarul medical a căreî ’fundaţi*’ te-şi comitetele de cetăţeni, iar — Cu ce vă puietrţ servij? s-a a- oră. După aproape 20 de m inute de
dresat el c ă lă to r u lu i- ¦
a s? fost terminată. .' deputaţii să fie în fruntea tutu-' căutare,bibliotecarul a exclam at: Comimicaiu! guvernului francez
—¦ Aş vrea să v ă d ţplubu!, a ră s­ In Segălură cu proiectul convocării
Rezultate bune în gospodări­ ror treburilor obşteşti. — C ik a lo v 1 Im cartea „C ilta lo v“ am
puns acesta şi inim a i s-a încălzit unei conferinţe la nivel înalt
rea satelor — aş'a cum a reieşit E. GLIGA ţinut recenzie...
de nădejde.
Călătorul, care şi-a adus am inte
— Eu sînt bibliotecarul. îm i perm i­
Pe şantierele de consfrucfii din Valea Jiului că necunoscutul din faţa vitrinei il
te ţi? Ion P o jo n il S ă m ergem la bi­
făcuse naiv, a m ai îndrăznii o d a tă : PARIS (Agerpres). — La 21 să se ajungă la o slăbire a în­
bliotecă. octombrie a avut loc sub preşe­ cordării“.
— Ş i la m ai care ? I dinţia lui De Gaulle o şedinţă
Există condicii pentru reducerea a Consiliului de Miniştri al In încheierea comunicatului se
preţului de cost pe apartament! Dar bibliotecarul n-a m ai a vui pu-, Franţei la care a fost prezentat arată că guvernul francez con­
raportul Ministrului Afacerilor
tere să caute. A aruncat la intim pla- Externe. După încheierea. şedin­ sideră că „conferinţa ia nivel
ţei a fost dat publicităţii un co­ înalt ar putea avea loo în pii-
re câteva titlu ri, care, fie vorba înitre municat în care printre al lele se măvara anului viitor".
sp u n e; „Guvernul francez are
noi, nu vor fi găsite in nici o biblio­ în principiu o atitudine pozitivă ic
faţă de proiectul convocării aşa-
(U rm are din pag. I-a) pierderile la preţui de cost de peste apartamente s-au tăcut ecoRomii de te c ă din lum e, şi s-a lăsat m oale numitei conferinţe la nivel înalt, LONDRA (Agerpres). — Un
1.300.000 iei, înregistrate de către în­ material lemnos şi cuie în valoare de pe scaun. problemă care a fost examinară
să se renunţe la aprovizionările din a- treprindere în primul semestru al anu aproape i0.000 lei. cu prilejul convorbirilor între purtător de cuvînt al Ministeru­
fară. •; lui, puteau fi recuperate numai prin Călătorul, văzând că bibliotecarului conducători şi în legătură cu
extinderea acestei iniţiative. Lupta pentru reducerea lui Afacerilor Externe al Angli­
Iniţiativele muncitorilor consumurilor specifice -care a avut loc un schimb de
să fie în centrul atenţiei Organizaţiile de partid, comitetele 1 s-a făcui rău, a strigat după ajutor. ei a refuzat să comenteze ia
sindicale cît şi conducerile şantierelor sarcină de seamă păreri pe cale diplomatică“.
Deosebit de valoroase în reducerea din Valea Jiului nu s-au preocupat în N -a ră spuns nimeni* In tr-u n tirziu conferinţa de presă din 21 oc­
preţului de cost sînt iniţiativele mun­ permanenţi ca toate brigăzile şi echi­ Proasta gospodărire a materialelor Tn continuare în comunicat se tombrie declaraţia guvernului
citorilor. , Ele trebuie să fie generali­ pele să-şi îndeplinească sarcinile de pe şantiere influenţează de .asemenea in s ă , „b o ln a v u l“ a m o rm ă it ceva, a-
zate pe fiecare şantier, să fie create plan. Aşa se explici de. ce mai sînt negativ preţul de cost pe apartament. . arată că guvernul francez „con­
condiţii pentru aplicarea lor. Din pă­ echipe şi brigăzi de zidari, ca cele Manipularea materialelor se face fără bia a u zit: francez cu privire la ţinerea în
cate, pe şantierele din Valea Jiului, or­ conduse de Mihai Covaci şi Dionisie grijă. De asemenea, nu există o eviden sideră necesar ca în prealabil
ganizaţiile de partid şi conducerile Nagy, care lucrează cu un randament ţă clară, judicioasă a intrărilor şi ieşi — Degeaba strigi. Directorul meu cursul primăverii anului viitor
tehnico-administrative s-au ocupat preia scăzut. Pe şantierele din Valea Jiului riîor de materiale pe şantiere. Din a-
puţin de acest lucru, lată un exemplu nu s-a întreprins nimic pentru popu­ ceastă cauză pe aproape toate şantie­ a ccinferinţei la nivel înalt. Pur­
în această direcţie. Brigada de tencui- larizarea şi aplicarea metodei construc­
tori a comunistului Petre Găvan de la torilor din Oneşti de a economisi la rele întîlnim consumuri de materiale a plecat de dim ineaţă şi n-a m ai ve­ tătorul de cuvînt a declarat nu­
şantierul Livezeni a reuşit ca printr-o fiecare m.p. de zidărie 20 bucăţi cără­ ridicate, care- încarcă în mod artificial
bună gospodărire a materialelor de midă. Conducerile şantierelor din Va­ nit.*. C ine să-m i vin ă in a ju to r? mai ca problema datei ţinerii
construcţii şi prin folosirea cenuşei de lea Jiului renunţă cu prea multă uşu­ preţul de cost. Fiind depozitate în con­
la termocentrala Paroşeni să economi­ rinţă la metodele noi care aplicate în Călătorul a priceput acum că necu­ conferinţei Ia nivel înalt trebuie
practică contribuie din plin la reduce­ diţii necorespunzătoare multe materia­ să fie hotărîtă „pe calea consul­
sească ia pregătirea mortarului la fie­ rea preţului de cost al construcţiilor. le ca sticla .de geamuri, varul, cimen­ noscutul din faţa vitrinei a avut drep­
care m.p. de tencuială cîte 1 kg. ci­ Este semnificativ faptul că metoda tul etc. se degradează, nemaiputînd fi
ment şi 0,5 kg. var. Dacă această constructorului Romeo Mandero de la folosite şi deci se trec ia pierderi. tate. O lacrim ă i s-a prelins din nou tărilor între guverne*'. ;
metodă s-ar fi extins la toate şantiere­ Lupeni, care pentru turrîarea beţoane-
le, la cei 100.000 m.p. 'tencuială exe- lor Ia planşee a folosit cu succes pa­ Faptele confirmă întrutotul cele de pe obraz.. E ra o lacrim ă de m ilă !a **'i— —u— —»/—>/—«r
cutaţi pe toată Valea Jiului de la în­ nouri de inventar în Toc. dc cofraje o- mai sus. Este necesar însă ca în cel
ceputul anului şi pînă în prezent, se bişnuite, nu a stat în centrul atenţiei mai scurt timp să fie luăle măsurile adresa bibliotecarului. Ş i, păşind pra­ In atenţia cititorilor
puteau economisi circa 30 vagoane cir conducerii şantierelor. Prin această corespunzătoare. Aceasta pentru ca în
meni şi 60-70 m.c. var. Iată deci, cum metodă numai la un singur bloc cu 36 Valea Jiului constructorii să-şi poată gul clubului, şi-a spus îndurerat: Pentru a cunoaşte valoroasele lucrări în original şi tradu­
c e r e aie scriitorilor ruşi şi sovietici, vizitaţi zilnic LIBRĂRIA
îndeplini sarcina trasată de pârliţi de — Săracul, e nevinovat. [ NOASTRA.
a realiza apartamente Ta un preţ de
cost cît mai scăzut. GH. PAVEL CĂRŢILE e x p u s e s e v î n d p î n ă LA DATA DE 25
[OCTOM BRIE 1959 CU O REDUCERE DE 10%.
SIMBATA, 24 OCTOMBRIE 1959
r
Spectacole cinematografice
fu /v J u J b J u /u tw Ju Jv Jv J» .

-SÎSâS- DEVA: O fetiţă îşi caută ta tă l; siune specială ; Dimineaţă mohorîtă ; SI-
ALBA IULIA: Casa liniştită; Fero­ MERIA : Fatirm ; SEBEŞ : Amigo ; BA-
viarul ; BRAD : Priqia z i ; 1LIA: In RU MARE : Omul meu drag ; LONEA :
întîmpinarea fericirii'; HAŢEG r Favo­ R ă sfă ţa tu lT E IU Ş ; Zile furtunoase ;
ritul 13? HUNEDOARA: Evadaneadin ZLATNA : Două lozuri; APOLDU DE
umbră ; ORAŞTIE ; , Citadela sfărîma- SUS : AAarina’rul îndrăgostit; CALAN :
t | ; Frunze roşii; PETROŞANI: Mi- Pagini de vitejie:

R A D 5O

Programul 1: 6,15 Muzică uşoară; Muzică populară sovietică ; 15,30 Con­ !PlR#IOMUC^Y#pii!
7,15 Jocuri populare romîneşti; 9,00 cert distractiv executat de fanfară ;
Muzică de estradă ? 9,30 Lectură din 16,30 Melodii poipuiare romîneşti; 17,00 Uniunea raională a cooperativelor de consum Haţeg
volumul „Privighetoarea“ de P. Stoe- Arii şi duete din opere ; 17,30 Sfatul
nescu; 10,00 Muzică de cam eră; 11,03 medicului : Importanţa regimului fără CUM PĂRĂ
Uverturi, şi potpuriuri; 11,45 Actuali­ sare în bolile de inimă, rinichi şi hi­
tatea literară în revistele noastre ; 12,30 pertensive ; 18,00 Din cîntecele şi dan­ ORICE CANTITĂŢI DE FÎN
Melodii populare pomîneşti ; 14,00 Pro­
gram muzica) dedicat fruntaşilor îrf surile popoarelor ; 19,40 Muzică din o- p rin c e n fre le de a ch izifie din ra io a n e le
producţie din industrie şi agricultură ; perete ; 21,00 Transmisia concertului H a j e g şi P e t r o ş a n i :
15,10 Instrumentişti romîni şi sovietici
de muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mos­ festiv, organizat de O.N.U. în cinstea S a rm ize g e iu sa , Cîrneşti,
cova ! ; 18,00 „Roza vînturilor“ : 18,30 Zilei Naţiunilor U nite; 23,15 Concert Poeni, P e ş t e a n a , Pui,
de noapte ; 23,52-0,50 Muzică de dans. Baniţa, Petroşan i etc.
Muzică uşoară romînească ; 19,05 Mu­
BULETINE DE ŞTIRI: 5.00, 6,00; !PILAY^ §!E FACE IIFHIE!D»I!/%F
zică populară rom înească; 20,30 Pe
7.00, 8,00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00 V vV W V ,

teme internaţionale; 20,40 MTizică u- 19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul

şoară; 21,15 Cine ştie, cîştigă; 23,00 I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00
Muzică de d a n s; Programul 11: 14,30 (programul II).

Timpul probabil în regiunea noastră

C o n stru c lo rii d e pe şa n tie ru l celor 12 blocuri 'de lo c u in ţe d e p e stra d a 'Aurel V ia ic u 'din V e n ă s-a u a n ­ Pentru 23 octombrie 1959: şi plus 5 grade, iar ziua între 17 şi
vreme instabilă, cu cerul schimbător 22 grade.
gajat să dea In folosinţă in cinstea zilei de 7 N oiem brie încă 3 blocuri a 6 apartam ente. R itm ul actual de mai mult noros. Vînt moderat din sud-
vest şi vest. Temperatura uşor varia­ Pentru următoarele trei z ile :
num ea asigură îndeplinirea angajam entului. b ilă ; noaptea va fi cuprinsă între 0 vreme schimbătoare eu cur,'1 noros şi
In clişeu: U n g ru p ¦ de irgincitpri fruntaşi de pe aceşt şantier. temperatura în scădere.