Page 80 - 1959-10
P. 80
Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1503
w aaasBOBSáníBa» iMiftmwsffwWwwiywMe!
Un nou mic crater pe Lună O delegaţie de muzicieni Sosirea iui Â. f. Mikoiau
sovietici a plecat în S.U.A.
— Comunicarea a doi savanţi sovietici — Ia Helsinki
MOSCOVA 22 (Agerpres). —* te trage concluzia că norul s-a MOSCOVA 22 (Agerpres). — de compozitori americani în HELSINKI 22 (Agerpres). — A. I. Afikoian a fost întîmpinat
TAbo a n u n ţă : Intr-un articol ridicat deasupra suprafeţei Lu TASS anunţă : In dimineaţa zi U.R.S.S. în toamna anului tre TASS anunţă : La 22 octom de V. 1. Sukselainen, primul
publicat în ziarul „Komsomols- nei la o altitudine de pînă la lei de 22 octombrie, Dmitri Şos- cut. Schimbul de delegaţii de brie, la invitaţia guvernului ministru al Finlandei, de mem
kaia Pravda", K. Staniukovici, 500-900 km. tacovici, împreună cu o delega compozitori, pictori, oameni do Finlandei, a sosit la Helsinki bri ai guvernului finlandez, de
doctor în ştiinţe tehnice, şi O. ţie a Uniunii compozitorilor so ştiinţă, artişti, pedagogi, este A. 1. Mikoian prim-vicepreşedin N. S. Patolicev, ministrul Co
Dlujnevskaia, colaborator ştiin In locul căderii ultimei trepte vietici, a plecat cu un avion spre prevăzut de programul dc cola te al Consiliului de Miniştri al merţului Exterior al U.R.S.S.,
ţific al Consiliului Astronomic al a celei de-a doua rachete cosm i S.U.A. Din delegaţie fac parte, borare culturală dintre U.R.S.S. U.R.S.S. care se află in Finlanda.
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., ce şi a conteinerului, continuă de asemenea, compozitorii Dmi şi S.U.A.
scriu : Printre uriaşele cratere şi articolul, a trebuit să se forme tri Kabalevski şi Tihon Hrenni- Pe aerodromul din Helsinki
circuri lunare pe jumătate dis ze plinii. In cazul în care căde kov (Moscova), Konstantin Dăn- Compozitorii sovietici vor vi
truse s-a format un mic nou rea a avut Ioc într-un strat de kevici (Ucraina), Fikret Amirov zita S.U.A. timp de peste o lună. Delegaţia Sovietului Suprem
crater, creat de un asterofd care praf, adîncimea gropii nu a pu (Azerbaidjan) şi muzicologul Ei se vor întîlni cu colegii lor al U.R.S.S. a sosit în India
a ajuns în cîrnpul de atracţie tut fi, probabil, mai mare deeît Boris Iarustovski, eminent spe americani şi vor lua cunoştinţă
adîncimea stratului de praf. Ra cialist în istoria muzicii ruse din de vTaţa muzicală a ţări'. Fi
al Lunei nu întîmplător, ci ca za pîlniei, în acest caz, este a- secolul XIX. duc partituri şi înregistrări ale
sol al PămîntQfui — asteroidu! proximativ 130 metri Ia locul că unor noi lucrări ale muzicii so
Toţi membrii delegaţiei vizi vietice, între care ultimele lu
este cea de-a doua rachetă so derii rachetei şi de aproximativ tează pentru prima oară Statele crări de Şostacovici (Concert RANGOON 22 (Agerpres). gaiţiei. La 22 octombrie delega'-
vietică trimisă pe Lună. !n prin 90 metri la locul căderii contai Unite. pentru violoncel) şi Hrennikov — La 21 octombrie, N. A. Mu- ţiaia părăsit Birmania îndreptin-
cipiu, acest mic crater poale fi nerului. Dacă racheta a căzut pe (Concert pentru vioară), prezen hitdinov, şeful delegaţiei Sovie du-se spre patrie.
observat cu ajutorul unor teles- rocă, pîlnia va fi fireşte mai Vizita muzicienilor sovietici în tate recent la Leningrad şi M os tului Suprem al U.R.S.S., a
coape puternice. mică. Raza ei va fi de aproxima S.U.A. constituie un răspuns la cova. avut o convorbire cu Ne Win, tk
tiv 15 metri pentru rachetă şi de vizita făcută de un grup primul ministru al Brimaniei, ca
Autorii amintesc că şi în ca aproximativ 10 metri pentru con- re în aceeaşi zi a oferit la reşedin-^ DELHI 22 (Agerpres)'. —<
zul în care racheta ar fi stat i- teiner. Aleksandr Nesmeianov despre ţa sa o recepţie în cinstea dele- La 22 octombrie delegaţia So
mobilă în acel punct al traiec vietului Suprem al U.R.S.S.,-
toriei în care atracţia Lunei şi După cum subliniază autorii perspectivele de dezvoltare condusă de N. A. Muhitdinov a
Pămîntului sînt egale, ea ar fi articolului, craterul artificial de a ştiinţei sovietice sosit la Delhi.
căzut totuşi pe Lună cu o viteza pe Lună poate fi cercetat cu şi
colosală de 2,4 km pe secundă. mai mare succes deeît cu aju m
După părerea autorilor, acest torul telescoapelor puternice de
lucru este suficient pentru ca în către viitoarele staţii interplane MOSCOVA 22 (Agerpres). — ţei stă sarcina realizării legătu La O. N. U. s-au încheiat
momentul ciocnirii rachetei de tare care vor fotografia supra TASS anunţă : Luînd cuvîntul la rilor radio cu rachetele care po discuţiile pe marginea
Lună, pe suprafaţa Lunei să fi faţa Lunei. începutul acestui fel plenara C.C. al U.T.C.U., care sibil, vor fi trimise spre plane aşa-numitei „probleme
avut loc o explozie foarte puter de experienţe l-a făcut staţia au îşi ţine şedinţele la Moscova, a Tibetului“
nică. tomată interplanetară sovietică Aleksandr Nesmeianov, preşedin tele Marte şi Venus.
care a fotografiat reversul Lu tele Academiei de Ştiinţe a NEW YORK 22 (Agerpres). tuie un amestec în treburile in
Autorii articolului comunică că nei. U.R.S.S., s-a ocupat de explora Aleksandr Nesmeianov a ară — La 21 octombrie, în cadrul
oamenii de ştiinţă sovietici şi rea feţei nevăzute a Lunei de tat, de asemenea, că în prezent sesiunii Adunării Generale a terne ale acestei ţări.
colegii lor de peste hotare au Declaraţia comună către astronomii sovietici. In v ă există posibilitatea de a se so O.N.U., s-au încheiat discuţiile,
urmărit căderea celei de-a doua chsno-japoneză zul nostru, a declarat- A. N es luţiona în mod teoretic problema care au durat două zile, pe mar Delegatul Angliei, cu toate că
rachete cosmice sovietice, ştiind transformării căldiirii direct în ginea aşa-numitei „probleme a
dinainte cînd şi unde va avea PEKIN 22 (Agerpres). — meianov, au loc descoperiri sele- energie electrică, tară mijlocirea Tibetului“. Desfăşurarea discu a sprijinit discutarea „problemei
loc această cădere. China Nouă anunţă : La 21 oc nografice. Intr-un viitor apropi ţiilor a demonstrat că marea
tombrie a fost semnată la Pe at, a spus el, pe harta Lunei vor unor mecanisme în mişcare. majoritate a delegaţiilor a avut Tibetului", şi-a exprimat îndoia
Unii observatori au văzut un kin o declaraţie comună a 7 apare noi mari cratere. o atitudine negativă laţă de lar
nor de praf şi gaze ridicîndu-se organizaţii populare chineze . Preşedintele Academiei de ma provocatoare stîrnită de cer la în legătură cu caracterul le
de pe suprafaţa Lunef în mo printre care Comitetul popular In continuare, preşedintele A- Ştiinţe a U.R.S.S. a subliniat că curile conducătoare ale unor ţări
mentul căderii rachetei, iar alţii chinez pentru apărarea păcii, cademiei de Ştiinţe a U R.S.S. în jurul aşa-zisei „probleme a gal al proiectului de rezoluţie
au văzut umbra acestui nor. Federaţia sidicatelor din întrea a analizat perspectivele de dez vor avea mult de tăcut nu nu Tibetului". Cuvîntările rostite la
Confruntînd observaţiile se poa- voltare a ştiinţei sovietice. In mai acei care lucrează astăzi pe 21 octombrie de către reprezen prezentat de Malaya şi Irlanda.
prezent, a spus el, în faţa sfiin- tanţii Salvadorului, Ecuadorului,
!n u n ele re g iu n i a le g lo b u lu i sînt e l e m a n t a tărîmul ştiinţei sovietice, dar şi Olandei, Spaniei, precum şi cea Rezoluţia ticluită de delegaţi
tinerii care, cu timpul, vor d e a ciankaişistului, bazate pe o se
ale clim ei existente pe planeta M arte veni cercetători ştiinţifici. rie de născociri, au constituit o ile Malayei şi Irlandei, şl care
încercare lamentabilă de a de
Un comentariu pesimist făima R. P. Chineză. constituie o încălcare grosolană
Delegaţii Albaniei, R.S.S. Bie
loruse, Ungariei, Poloniei, Romî- a Cartei O.N.U., a fost pusă la
niei-, R.S.S. Ucrainene au subli
în legătură cu situaţia niat în cuvîntările lor că ridi vot. împotriva ei au votat dele
carea „problemei Tibetului" este
'ALMA ATA 22 (Agerpreş). diţie ştiinţifică a descoperit o ga Chină şi o delegaţie forma ilegală, contravine cartei O.N.U. gaţi din 9 ţări ale lagărului so
— TĂSS anunţă: In cartea in mare fineaţă de luncă inunda tă din reprezentanţi ai diferite şi este dăunătoare prin urmările
titulată: „60 de ani in faţa bilă acoperită cu o vegetaţie de lor cercuri din Japonia. economică din S.U.A. sale. Iniţiatorii discutării „pro cialist.
telescopului", cunoscutul astro nuanţă cafenie-liliachie sau al- blemei Tibetului" în O.N.U.. au
nom sovietic Gavril Tihov, în bastră-iiliachie, colorit care sea Cele două părţi, se spune în WASHINGTON 22 (Ager va primejdie de a se transforma subliniat ei, au urmărit să se 26 dc delegaţi s-au abţinut de
temeietorul ăstrobotanicii, scrie mănă uimitor de mult cu cel declaraţie, subliniază în unani pres). — Agenţia United Press intr-un deficit“. Anterior econo- mene discordie între R. P. Chi
că in mai multe regiunii ale al regiunilor de pe suprafaţa mitate că Republica Populară International transmite un co nomiştii evaluaseră că volumul neză şi ţările din Asia şi Africa, la vot. In afară de principalele
globului au fost descoperite u- planetei Marte, unde se poate Chineză şi Japonia trebuie să mentariu pe marginea situaţiei anual al producţiei de bunuri şi
nele elemente ale climei existen presupune existenta vegetaţiei. urmeze spiritul celor 5 princi economice a Statelor Unite in servicii se va ridica la 495 de să scindeze ţările care au parti ţări din Asia şi Africa, de la vot
te pe planeta Marte. pii ale coexistenţei paşnice şi a miliarde dolari. „Aceste evalu
Prof. Tihov crede că nu este celor 10 principii ale Conferin care se spune că „Boomul“ eco ări, se spune în comentariu, au cipat Ia conferinţa de la Ban s-au abţinut de asemenea repre
Autorul cărţii arată că in departe ziua cînd astrobotanica ţei de la Bandung, să năzuias nomic anticipat pentru ultimele fost abandonate, realizarea lor
regiunea localităţii Dimerkon se va transforma in astrobiolo- că spre stabilirea unor re nefiind posibilă“. dung şi să creeze un precedent zentanţii Angliei, Franţei, Bel
( partea de nord-est a Siberiei) gie, iar aceasta va furniza vii laţii normale între China şi Ja trei luni ale anului curent nu
clima este tot atit de aspră ca torilor astronauţi informaţii cu ponia, spre coexistenţa paşni se realizează. Cercurile econo Publicaţia . „Steel“, organ al pentru amestecul în viitor în tre giei, Finlandei şi Iugoslaviei.
şi cea marţiană. Şi totuşi aco prinzătoare despre numeroase că dintre China şi Japonia, pre mice se aşteptau ca numărul şo industriei siderurgice, scrie că
lo cresc aproximativ 200 de corpuri necunoscute spre care cum şi să lupte în comun pen sute de întreprinderi din indus burile interne ale ţărilor din a- Pentru rezoluţie au votat dele
varietăţi, de plante. In ciuda vor porni navele interplaneta tru a alunga norii negri ai „răz merilor să scadă atingînd cel tria pentru prelucrarea metale
gerurilor puternice — uneori se boiului rece" care învăluie lu mai redus nivel din ultimii doi lor vor ti nevoite să-şi închidă ceastă regiune, care luptă pen gaţiile S.U.A., ale aliaţilor lor
înregistrează minus 60 de grade re. mea, să preîntîmpine primej ani. Or, greva otel arilor a răs porţile în următoarele 30 de zile
Celsius — la Dimerkon cresc In această ordine de idei, dia unui război atomic şi cu turnat toate previziunile şi cer din lipsa de oţel, chiar dacă tru libertate şi independenţă. din diferite blocuri militare şi
pomi, arbuşti şi chiar flori. hidrogen şi să asigure pacea în muncitorii oţelarî vor relua lu
Tihov preconizează înfiinţarea Extremul Orient şi în lumea în curile oficiale afirmă că num ă crul. Stocurile de oţel sînt în majoritatea delegaţiilor ţărilor
In munţii Pamir unde clima unui institut special de astro- rul şomerilor va continua să de momentul de ţaţă extrem de re
biologie prevăzut cu un obser păşească cifra de 3.000.000. duse şi uzinele nu vor putea re din America Latină — în total
luă volumul normal al livrării
De asemenea oficialităţile spe lor de oţel deeît cu aproximativ 45 de ţări. Delegaţiile statelor
rau că bugetul federal se va re 30 pînă la 90 de zile după reîn
dresa şi va înregistra un exce Guineea şi Costa Rica au absen
dent, dar şi această previziune,
se afirmă în comentariu! agen tat de Ia vot. j
Greva
ofelarilor americani
a îm plinit 100 de zile
NEW YORK 22 (Agerpres). —
este deosebit de aspră, o expe- vator interplanetar. treagă. ţiei americane, „se află în gra- ceperea lucrului. Discutarea „problemei Tibe Joi, 22 octombrie, este a suta
tului" a arătat încă o dată că zi a grevei celor 500.000 de
Perioada care s-a scurs de Urm ărind dezbaterile de la O.N.U. siliul Social şi Economic şi că ea O.N.U. tot mai face încă jocul muncitori din oţelăriile din
la deschiderea celei de-a 14-a n-ar mai putea face parte şi din adepţilor „războiului rece" şi în S.U.A. Greva continuă în urma
sesiuni a Adunării Generale a Manevre ale adversarilor Consiliul de Securitate. Faptele deplineşte rolul nefast de instru anulării hotărîrii Iui Herbert
Organizaţiei Naţiunilor Unite destinderii internationale contrazic însă o asemenea „lo ment al politicii Statelor Unite. Sorg, judecător de district fede
(mai bine de o lună) ne oferă gică“. In anii 1948 şi 1953, de
numeroase exemple pentru a terizate în ultima vreme de în violează unul din principiile de crurile nu s-au petrecut astfel. Semnificativă a fost cuvînta- ral din Pittsburg, de a promul
putea trage unele conoluzii cu cercările adepţilor încordării bază ale Chartei O.N.U.". Cit priveşte Ceylonul şi Ecuado pildă, Canada a făcut parte con rea reprezentantului Etiopiei, ga, Ia cererea guvernului, o or
privire la dezbaterile ce au loc internaţionale de a învenina din rul. aceştia au fost aleşi chiar comitent şi din Consiliul de Se care a exprimat îndoială că au donanţă prin care greviştii sînt
în cadrul celei mai mari orga nou atmosfera, de a complica Alegerea membrilor neper din primul tur de scrutin. Im curitate şi din Consiliul Social torii „problemei Tibetului" s-au obligaţi să reia lucrul pe timp
nizaţii internaţionale, chemată relaţiile dintre state. manenţi ai Consiliului de Se pasul s-a creat în ce priveşte şi Economic. La fel s-au în condus, aşa cum au încercat ei de 80 de zile, conform legii Talt
să joace un rol important în curitate a dovedit din nou că candidatura Poloniei şi Turciei. tîmplat lucrurile şi cu Pakista să asigure Adunarea Generală, Hartley.
apărarea şi menţinerea păcii Astfel, ignorînd în mod gro unii delegaţi nu vor să ţină După cele 31 de tururi de scru nul. De altfel, e locul să amin de intenţii nobile. O.N.U., a
mondiale. solan ani de-a rîndul o stare seama de „pulsul vremii“, că tin, nici una din candidaturi subliniat el. nu are dreptul să Austin Ktaley, un alt judecă
de fapt, o realitate palpabilă, cu acţionează nu pe,linia destinde nu a întrunit o majoritate de tim că Turcia a ocupat locul examineze această problemă în- tor de la Curtea de apel federală
Trebuie să menţionăm de la ajutorul maşinii lor de vot, Sta rii, ci a încordării. După cum două treimi din voturi. Această ce revenea ţărilor socialiste în trucît Tibetul face parte indiso din Philadelphia, a anulat exe
bun început că lucrările din tele Unite au împiedicat şi în se ştie, potrivit articolului 23 al situaţie oglindeşte, de fapt, o Consiliul de Securitate şi în a- lubilă din teritoriul R. P. Chine
acest an ale O.N.U. au început, acest an discutarea chestiunii anumită stare de . lucruri. Să nul 1953, iar în anul 1950 ea a ze. Discutarea evenimentelor din cutarea ordonanţei lui Sorg, a-
mai ales ca urmare a politicii reprezentării R.P. Chineze la Chartei O.N.U., în fiecare an în vedem care este aceasta. reprezentat în organul amintit această regiune a Chinei consti- cordînd avocaţilor sindicatului
consecvente de pace a Uniunii O.N.U. Looul ce se cuvine în Consiliul de Securitate sînt a- regiunea Orientului apropiat şi dreptul de a pleda în faţa Curţii
Sovietice, a vizitei conducătoru acest mare for internaţional leşi cîte 2—3 membri neperma Puterile occidentale şi îndeo mijlociu.
lui guvernului sovietic în Sta R.P. Chineze continuă să ră- nenţi ai acestui organ, cu man sebi Statele Unite se eschivează de apel din Philadelphia apelul
tele Unite şi a importantelor mînă astfel ocupat de către dat pentru o perioadă de 2 ani. de la respectarea unui princi Faptul că nici la actuala se sindicatului muncitorilor din in
propuneri de dezarmare, pe ca fantoma ciankaişistă, care nu re E important de menţionat fap piu fundamental al Chartei siune a O.N.U., cînd în lume dustria de oţel. Curtea se întru
re N. S. Hruşciov le-a tăcut prezintă nimic şi pe nimeni. Pu tul că, într-un mod foarte judicios, O.N.U. Se ştie prea bine că s-a conturat o destindere în neşte Ia 22 octombrie.
de la înalta tribună a O.N.U. Charta prevede că membrii ne Turcia nu face parte din gru relaţiile internaţionale, nu s-a
Nu se poate spune că lucrul a- terile occidentale au mers chiar pul ţărilor răsăritene. Cu toate respectat un principiu funda Se intensifică persecutarea membrilor
cesta nu s-a tăcut simţit în dez şi mai departe. Folosindu-se permanenţi ai Consiliului de mental al Chartei O.N.U. ara
baterile din Organizaţia Naţiu de aceeaşi maşină de vot aser Securitate trebuie să reprezinte acestea S.U.A. menţin cu în- tă că mai sînt încă unele cercuri Partidului Comunist din Germ ania
nilor Unite. Discuţia generală, toate regiunile globului, ţările căpăţînare candidatura aces care pun beţe în roate desfăşu
în cadrul căreia au luat cuvîn vită lor, ele au adus în discu socialiste din Europa răsăritea teia. Primele 25 tururi de vot rării fireşti a evenimentelor in BERLIN 22 (Agerpres). — pentru că au participat la acti
tul conducătorii tuturor dele ţia O.N.U. o problemă internă au arătat o evidentă înclinare ternaţionale, care promovează In Germania occidentală se in vitatea din ilegalitate a partidu
gaţiilor, a reliefat în mod evi a R.P. Chineze, aşa-numita nă beneficiind şi ele de un man a delegaţilor spre candidatura încă politica învechită a „răz tensifică persecutarea membrilor lui comunist în Bavaria de nord
dent, faptul că cu fiecare an li dat de membru nepermanent în Poloniei. In asemenea împreju boiului rece“, Organizaţiei Na Partidului Comunist din Germa
nele state încep să abordeze mai „problemă a Tibetului“. Este un Consiliul de Securitate. Puteri rare, în mod firesc, Turcia tre ţiunilor Unite îi revine un rol nia, interzis în R.F.G. La Nürn In ultimul lor cuvînt, acuzaţi
lucid lucrurile, că ele îşi în fapt evident pentru oricine că e le occidentale însă, au ignorat buia să-şi retragă candidatura. deosebit de mare în menţinerea berg a luat sfîrşit procesul a au declarat în faţa tribunalulu
dreaptă atenţia spre problemele vorba de un vechi procedeu al de fiecare dată această preve Lucrul acesta nu s-a întîmplat şi consolidarea păcii mondiale. doi membri ai P.C. din Germa că rămîn credincioşi politicii
vitale ale omenirii, cum ar fi unor cercuri osiile colaborării dere a Chartei O.N.U. In ul şi după alte 6 fururi de scru De aceea, cu atît mai mult în P.C. din Germania.
dezarmarea, rezolvarea pe ca tin, alegerea unui membrii ne actuala situaţie internaţională, nia — Hans Heisei şi Johann
le paşnică a litigiilor interna internaţionale şi coexistenţei tima perioadă, de pildă, locul permanent ai Consiliului de O.N.U. are datoria de a încu Weinecke. Agenţia ADN trans La 20 octombrie a început la
ţionale. Lucrul acesta a fost paşnice, interesate în reîntrona- ce revenea de drept ţărilor so Securitate a fost aminată pînă raja şi susţine orice acţiune pe mite că tribunalul a condamnat Hamburg încă un proces în care
salutat de către opinia publică rea „războiului rece" şi a în cialiste din Europa răsăritea la 2 noiembrie. Deşi iniţiatorii linia destinderii şi coexistenţei sînt implicaţi 4 muncitori din
mondială iubitoare de pace cordării în relaţiile între state. acestei discriminări recurg la paşnice, de a condamna orice pe fiecare Ia 15 luni închisoare Hamburg fiind acuzaţi că au
ca un fapt de natură să cree Aşa după cum sublinia repre nă a fost ocupat în Consiliul felurite „argumente", acţiunea acţiune potrivnică înţelegerii sprijinit P.C. din Germania.
ze o atmosferă propice pentru de Securitate de către... Japo lor e prea evidentă pe linia ig şi colaborării între state. Politi
luarea unor măsuri eficace în- zentantul U.R.S.S. în şedinţa A- nia iar în trecutul apropiat de norării unui adevăr elementar ca „războiului rece“ n-are ce L u p te le din N i c a r a g u a
tr-o serie de probleme rămase dunării Generale de marţi, în către... Filipine. căuta la O.N.U. In această or
nerezolvate de mai mulţi ani. scrierea „chestiunii Tibetului“ pentru oa „argumentelor“ lor ganizaţie internaţională nu este MANAGUA 22 (Agerpres). — la graniţa cu Honduras. Insur
Situaţia internaţională din să le dea cineva crezare. Se loc pentru discriminare. Un purtător de cuvînt al arma genţii au luat prizonier pe di
Dar, după un început pozitiv pe ordinea de zi a sesiunii este ultima vreme, dominată de o invocă astfel faptul că P olo tei nicaraguaiene a anunţat că rectorul american al unei între
promiţător, care dădea speranţe, o încercare grosolană de inter destindere a încordării, crea nia a lost aleasă recent în Con C. M. torţele insurgenţilor nicaragua- prinderi de chereslea. La Quila-
dezbaterile de la Organizaţia venţie în afacerile interne ale condiţii pentru ca în acest an ieni, care luptă pentru alunga li, în apropiere de Santa Clara,
Naţiunilor Unite au fost carac R.P. Chineze şi reprezintă în rea dictatorului Somoza. au ocu s-a produs o ciocnire între insur
consecinţă un act ilegal, care să tie lichidat şi acest neajuns pat localitatea Santa Clara din genţi şi patrulele armatei. S-au
din activitatea' O.N.U. Dar lu departamentul Nueva Segovla, înregistrat morţi şi răniţi.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189 1 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii (ienerale P.I.I.R . nr. 236.320 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
