Page 81 - 1959-10

1
Anul XI Nr. 1504
Colectivul laminorului "de 800 mm., din Hunedoara s-a
angajat ca pînă la sfîrşitul cum lui să realizeze economii în
valoare de 2.218.000 lei, din care a realizat 1.457.502 lei.
IN CLIŞEU.: Niţă Dobre, maistru la cuptoare, Nicolae
Nedelcu, maistru laminator, şi Cornet Piesa, maistru la între­
ţinere, urmărind economiile rea Uzate pînă acum.
Pentru realizarea ang ajcimentului
de 133.000.000 lei economii
O contribuţie însemnata
Ca răspuns la chemarea celor
8 întreprinderi din Capitală cit
şi în urma plenarei 0.G. al
P.M.R. din iulie a.c. colectivele
de muncitori, tehnicieni, ingineri
şi funcţionari din întreprinderile
şi instituţiile oraşului Sebeş s-au
angajat ca prin sporirea efortu­
rilor în muncă să realizeze pînă
la sfîrşitul anului economii de
materiale în valoare de 3.743.540
lei. Pînă acum acest angajament
a fost realizat în proporţie de
peste 90 la sută. Astfel s-au fă­ U.R.G.G. şi altele.
Prin muncă însufleţită
Primul angajament luat de
muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii de la întreprinderea de in­
dustrie locală „I. G. Frimu“ din
Orăştie, ca răspuns Ia' chemarea
celor 8 întreprinderi din Capita­
lă, a fost de a realiza economii
peste cele planificate în valoare
de 340.000 lei. Gu ocazia prelu­
crării documentelor'plenarei G.G.
al P.M.R. din 13-14 iulie a.c.
acest angajament a fost majo­
rat la 518.000 lei.
Au trecut dc atunci mai puţin
Cu angajamentul depăşit
Colectivul de muncă al între­
prinderii de plante medicinale
„D igitalis” din Orăştie a răspuns
măsurilor luate de partid pen­
tru îmbunătăţirea salarizării şi
reducerea preţurilor la un larg
sortiment de mărfuri, angajîn-
du-se, ca prin continua îmbună-
Cu sprijinul comisiilor
permanente
In regiunea Hunedoara activitatea
sfaturilor populare părtini gospodă­
rirea oraşelor şi satelor este larg spri­
jinită de com isiile perm anente şi co­
m itetele de cetăţeni. In com una Ra-
poltu Mare, de exem plu, în urm a pro­
punerii com isiei perm anente agricole
au fo s t construite din resurse locale
4 baraje, care au ferit de inundaţii
50 ha. de teren.
La propunerea com isiei perm anente a-
gricole a sfatului popular din com una
Mândru, cu sprijinul cetăţenilor, a fost
defrişată o păşune de m unte pe care
a redat-o producţiei, iar cu lem nele
rezultate se construiesc două saivane
pentru întovărăşirile zootehnice din
com ună. In urm a propunerilor făcute
de com isia perm anentă de gospodărie
de pe lingă sfatul popular al com unei
Ghelar, s-a introdus, cu resurse lo­
cale, apa potabilă pe m ai m ulte uliţe.
In raionul H aţeg com isiile perm a­
nente au acordat o atenţie deosebită
acţiunii de valorificare a resurselor
Locale. P rin tre a ltele in 11 co m u n e au
fost deschise cariere de piatră şi s-au
construit cuptoare de var în vede­
rea asigurării m aterialelor necesare
construcţiilor de şcoli, căm ine cultu­
rale. d c.
Cu sprijinul com isiei perm anente de
gospodărire, sfatul popular al com unei
Vaţa de Jos, raionul Brad, a construit
cu resurse locale 3 poduri şi a des­
chis o carieră de piatră din care
s-cu exploatat plnă acum sule . de
m etri cubi de piatră de construcţii.
( Agerpreş)
i Hu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢTVAI
Sîmbătă 24 octombrie Î959
La C. S. HiBraedeara
viaţă angajamentele
Recent, secţia furnale 5-6 a
raportat îndeplinirea înainte de
termen a angajamentului anual,
de a da peste plan 2 2 .0 0 0 tone
fontă. Acest lucru a constituit
pentru colectivele celorlalte
secţii ale combinatului un
puternic imbold în muncă. Zi
de zi, prin eforturile muncitori­
lor, tehnicienilor şi inginerilor,
se produc noi cantităţi de pro­
duse siderurgice în contul anga­
jamentelor.
La oţelăni
Printre colectivele de muncă
ale marelui combinat hunedo-
rean, care concurează cu mari
şanse la cîştigarea titlului de
fruntaş se numără colectivul o-
ţelăriei Martin nr. 1. Lună de
lună oţelarii de aici au elaborat
sute si chiar mii de tone oţel în
contul angajamentului. In luna
curentă, datorită sporirii indice­
lui de utilizare a cuptoarelor,
schimburilor de experienţă ce au
avut loc între echipe, ridicării
nivelului tehnico-profesional al
topitorilor, s-a reuşit ca pînă la
data de 23 să se elaboreze pes­
te plan mai bine de 1.000 tone
cut pînă în prezent economii de otel.
3.070.135 lei. Din această sumă
mai mult de o treime a fost re­ -k
alizată de către colectivul dc
muncitori de la I.F.E.T. De ase­ Succese frumoase au obţinut
menea, muncitorii de la unita­ in aceeaşi perioadă şi colective­
tea pentru industrializarea lem­ le oţelăriilor Martin nr. 2 şi e-
nului din Sebeş au realizat pînă fectrică. Reuşind să rezolve une­
acum o economie de 323.269 lei. le probleme cum ar îi aceea a
Importante, economii au fost re­ scurtării duratei de elaborare a
alizate şi de către colectivele de şarjelor. ritmicităţii producţiei,
muncitori de la întreprinderea precum şi a duratei reparaţiilor
de transport, ocolul silvic,
Z i re c o rd !a A ninoasa
de 4 luni şi cea mai măre parte Sectorul I de la exploatarea
a angajamentului a fost realizat. minieră Aninoasa a fost unicul
Prin munca însufleţită depusă de care la începutul lunii curente
muncitorii, inginerii şi tehnicie­ nu-şi realiza sarcinile de plan.
nii din întreprindere s-au reali­ Acest lucru a dat mult de gîndii
zat economii, peste cele planifi­ întregului colectiv. In cea de n
cate, în valoare de 431.000 lei. doua jumătate a lunii însă s-a
In mod special, la acest succes reuşit ca zilnic să se recupere­
ău contribuit secţiile tîmplărie, ze o parte din minusul înregis­
panificaţie, mecanică şi ţiglă. trat la început.
S-au evidenţiat tîmplarii Geasar
Francisc şi Nicolae Todăr, meca­ Zilele trecute muncitorii, teh­
nicul Zaharia Dră’gu, tinichigiul nicienii şi inginerii sectorului au
Ion Dărăban şi alţii. hotărît să organizeze la 21 oc­
tombrie o zi record. Au luat din
timp măsurile necesare extrage­
rii în condiţii optime a cărbu­
tăţirc a muncii, să realizeze în nelui, iar la data stabilită lu­
acest an economii în valoare de crul a început cu un entuziasm
lifcibuu !lei. Acest angajament a neobişnuit. Fiecare oră aducea
?<5sT îndeplinit şi chiar depăşit. cu ea succesul muncii rodnice al
acestui mare şi harnic colectiv.
In momentul de faţă, întreprin­ In abatajul cameră nr. 6 fieca­
derea a realizat economii la pre­ re ortac, al lui Petru Roman a
ţul de cost în valoare de 197.000 extras cîte 8 tone şi 140 kg. căr­
lei urmînd ca pînă la sfîrşitul bune pe schimb, iar tinerii din
anului această cifră să se mă­ brigada ntemistă condusă de
rească. Printre muncitorii evi­ loan David a înscris fiecare oe
denţiaţi ca fruntaşi în întrecerea schimb cîte 7 tone cărbune. Nu
socialistă sînt şi tovarăşii Aurel
a fost brigadă în sectorul I al
minei care să nu-şi îi depăşit la
Ştefan, Aurel Igna, Ion Oprişo- 21 octombrie sarcinile de (ucru
iu şi tehnicianul de la achiziţii planificate.
Ion Visuroiu. întrecerea s-a desfăşurat şi în­
JS1-
B rigoda de zi­
dari condusă de
tov. Gheorghc
Ţişte lucrează pe
im ul din şantiere­
le grupului nr. 1
din Deva. Da­
torHă m uncii sa­
le entuziaste a-
ceastâ brigadă îşi
depăşeşte cu regu-
gularitale sarci­
nile de plan in
m e d ie cu 5 — 10
la sută.
In clişeu : Tov-
G heorghe Ţişte la
tocul de m uncă.
VA PREZENTAM: A ctualităţi din U.R.S»8,
Fruntaşi ai ofelăriei Ingineri şi tehnicieni sovietici cer
Martin nr. 1 din să muncească în colhozuri
C . S. Hunedoara
Ziarele din Ucraina au publi­ bunătăţire radicală a folosi­
4 pagini 20 bani cai un document em oţionant: rii tehnicii, să se mecanizeze
cererea unui grup de ingineri procesele care necesită un mai e
mecanici şi tehnicieni mecanici volum de muncă, să se ridice
din regiunea Kiev de a fi tri­ productivitatea muncii. Ei şi-au
mişi să muncească în colhozuri. luat de asemenea angajamentul
Ei au cerut organizaţiilor de să ajute colhozurile să îndepli­
partid şi sindicale să fie reco­ nească înainte de termen planul
mandaţi colhozurilor şi şi-au luat septenal.
angajamentul să organizeze
munca în aceste colhozuri C.G. al P.G. din Ucraina a a-
în aşa fel îneît în scurt probat iniţiativa patriotică a
timp să se obţină o îm­ grupului de ingineri şi tehnici­
eni din regiunea Kiev.
Un nou port sovietic la Marea Neagră
la cald a vetrelor, oţelarii de la Comunistul Alexandru But- La 23 km. sud-vest de Odesa, In prezent în portul Suhoi Li­
noua oţelărie Martin, au produs nariuc, şticar la cuptorul nr. 1, la Suhoi Liman se construieşte man funcţionează 16 ' macarale
în afara sarcinilor de plan 1.643 depune mult efort pentru realiza­ un mare port maritim modern. porfale. Portul va deservi nu nu­
tone oţel. rea sarcinilor de, plan. Brigada , mai navele sovietice, ci şi cele
din care face parte şi-a depăşit In acest nou port la Marea străine. In apropierea lui se va
Reuşind să producă în contul norma în perioada 1—15 octom­ Neagră, menit să contribuie la construi un mare şantier de re­
angajamentului 461 tone oţel brie a.c. cu 23,24 la sută. dscongestionarea portului Odesa, paraţii navale. De asemenea, în
special colectivul care deserveş­ au şi ancorat deja primele nave. port se vor amenaja cheiuri pen­
te cuptoarele secţiei oţelărie e- IN CLIŞEU : Alexandru Bulna- ’ tru încărcarea şi descărcarea
fectrica a dovedit încăodată ho- riuc în faţa cuptorului. Suprafaţa acestui port este de
tărîrea de a urma în cel mai aproape 15 ori mai mare decît peştelui şi a petrolului.
scurt timp exemplul furnaliştilor Topi torni loan lîordea lucrează suprafaţa portului Odesa. Potri­
secţiei turn ale 5-6. ia cuptorul nr, 4. Brigada în care \ vit proiectelor, întinderea danei Lungimea totală a danei de
lucrează, in perioada 1—15 oc­ de ancorare a portului de la Su­
Măsuri tombrie a.c., şi-a depăşit norma cu hoi Liman va fi mai mare decît ancorare a portului va fi de 20
tehnico-organizaforice 16,5 la sută. a multor importante porturi stră­
de mare eficacitate ine. km., iar în viitor ea va putea fî
IN CLIŞEU : loan Dordea la lo­
Dorinţa de a trimite industriei cul de muncă. mărită pînă la 30 km.
prelucrătoare cantităţi tot mai
mari de laminate î-a determinat Drumul stafiei sovietice în derivă
pe harnicii laminatori ai lamino­
rului dc 800 mm. să traducă în „Fotul Nord 8“
viaţă o seamă de preţioase pro­
puneri de măsuri tehnico-organi- Staţia ştiinţifică sovietică ştiinţifice. O rădiosondă lansată
zatorice printre care amintim r „Polul Nord 8 “, care se află în recent de aerologi pentru explo­
curăţirea defectelor laminate cu derivă de jumătate de an între rarea atmosferei la m iri altitu­
gheţurile Oceanului îngheţat de dini a atins înălţimea record de
flacără, introducerea gazului me­ Nord, a parcurs o rută în zig ­ 42 km.
tan la cuptoarele adînci, a unui zag cu o lungime, de aproxima­
nou tip de arzător Ia cuptoare tiv 1.200 km. Radiotelegrafiştii Nicolai Kot-
lemanov şi' Pavel Borovikov au
etc. Datorită acestui lucru a Personalul staţiei, care se stabilit legături directe pe unde
crescut indicele de utilizare, pro­ compune din 16 tineri explora­ scurte cu observatorul ştiinţific
ductivitatea muncii şi implicit tori polari, a fost debarcat pe o sovietic Mirnîi din Antarctica şi
banchiză groasă de aproximativ staţia subpolara intracontinen-
producţia. 3 metri la 960 kilometri nord-est tală Vostok.
F. suficient să amintim că nu­
de insula Wranghel. In momentul de faţă o expe­
mai în intervalul 1-23 octombrie, După cum transmite Veaces- diţie aeriană a Direcţiei genera­
patria a primit din partea aces­ le a drumului maritim de nord,
tui colectiv cu 997 tone mai lav Rogacev, şeful staţiei, direc­ sub comanda cunoscutului avia­
multe laminate decît era pla­ ţia generală a derivei' este di-' tor polar Piotr A^skalenko, pro­
nificat. Rezultate frumoase a recţia nord-vest. Banchiza în de­ cedează cu succes la aprovizio­
rivă a atins latitudinea maximă narea personalului staţiei ou toa­
obţinut schimbul condus de mai­ la 8 octombrie, cînd s-L aflat te cele necesare efectuării lu­
strul Iosif Trifu. dincolo de paralelă 78. crărilor ştiinţifice în perioada
nopţii polare.
Oamenii de ştiinţă efectuează
un vast program de cercetări
Liiuania pe drumul progresului tehnic
-Efg- Pînă la sfîrşitul septenaiului Progresul tehnic nu creează
producţia industrială a Lituaniei pentru nimeni pericolul şomaju­
va creşte de aproximativ două lui. Pe măsura înlocuirii muncii
tre brigăzile lui Mîhai Gal! şi ori. 60 la sută din volumul to­ fizice cu o tehnica mai produc­
Nicolae Mujnai, al lui Petru tal ai producţiei va fi produs tivă, în republica'se simte, chiar
Dunca şi Aurel Cristea şi între prin ridicarea productivităţii într-o măsură mai mare, nevoia'
brigăzile conduse de loan David muncii. Una din măsurile care de specialişti cu o înaltă califi­
şi Dionisie Berey. Dar nu numai asigură un nivel înalt al econo­ care. De aceea î-n Lituania s-au
a t ît ; s-a pornit şi întrecerea în­ miei de muncă este organizarea deschis multe şcoli tehnice sera­
tre maiştri mineri repartizaţi pe a 30 de întreprinderi şi secţii le şi fără frecvenţă şi facultăţi
schimburi. întrecerea între ale .^institutelor, unde fiecare
schimburi a fost cîştigată de mecanizate şi automatizate mul­ muncitor poate să primească o
maistrul miner principal loan tilateral. Este vorbă despre tre­ calificare specială necesară mun­
Bledea, care a avut responsabi­ cii la maşinile complicate. In
litatea schimbului III, în care, cerea de la automatizarea ope­ afară de aceasta, industria în
la rampa puţului cel mare s-au raţiilor separate la automatiza­ continuă dezvoltare cere noi con­
înscris 533 vagonete cărbune e- rea complexă ă proceselor teh­ ducători ai producţiei care sînt
nergetic. nologice în construcţia de apa­ pregătiţi de asemenea din rai­
Comunistul Loghin Topor estet rate de măsurat, în construcţia durile muncitorilor.
Ziua record, de la 21 octom-' prim-topitor la cuptorul nr. 3. De-1
de maşini, in industria alim enta­
brie, a dat roade mult peste aş­ pune mult sufle! pentru succesul ră şi uşoară. Hunedoara expresie
teptări, minusul de cărbune fiind brigăzii pe care o conduce. In Pionierii activi ai progresului a colaborării irăjeşti
în întregime recuperat. perioada 1—15 octombrie a.c., bri­ dintfre fara noastră
gada din care face parte şi-a de-, tehnic sînt chiar muncitorii. La
Astăzi sectorul I se numără păşit norma cu 6,7 la sută. Vilnius a intrat în producţie o şi U. R. S. S.
printre sectoarele fruntaşe pe ex­ întreprindere c-are are menirea
ploatare, îucrînd cu un plus fată IN CLIŞEU : Comunistul Loghin de bază de a produce maşini In aceste zile, c;înd au loc în În­
de planul zilei de 120 tone. după desenele muncitorilor ra- treaga ţară manifestări prilejuite da
Topor după luarea unei probe. ţionalizatori. „Luna prieteniei romîno-sovietice", oa­
u c m LUCIA menii muncii trec în revistă marile
succese înfăptuite pe drumul construi­
corespondentă rii socialismului cu ajutorul acordat
de marea ţară prietenă, U.R.S.S. Si­
?x&ií • derurgicii Combinatului din Hune­
doara, preţuiesc acest ajutpr, datori­
Sărbătoarea din curtea şcolii
Grupuri, grupuri, pionierii adunaţi Elisabeta Barba, Em il Petriu şi al­ care din pionieri voia ca el să fia tă căruia vechea uzină din Hunedoara
in curtea şcolii m edii din H aţeg, d is­ ţii, ' au fost citaţi ca exem plu pe în ­ cel care va face propunerea pentru s-a transformat într-un mare centru
cutau despre cel care va fi ales ca treaga unitate. noul preşedinte. Ligia Tatu din cla­ siderurgic al patriei.
preşedinte al unităţii pioniereşti. ...şi alta spre viitor sa IV -a B, a propus ca preşedintă Pe bază de documentaţie tehnică
D eodată, glasul pionierei Elena Ti- de unitate pe Elisabeta Barba din sovietică şi cu utilaje şi materiale
După prezentarea proiectului-pro­ clasa a V II-a. O cunoşteau cu to­ diferite aduse din marea ţară a so­
rea — preşedinta unităţii — a răsu­ gra m cu privire la activitatea dc ţii. O cunoşteau şi colegele sale cialismului s-au construit la Hune­
viitor a unităţii, zeci de pionieri au Elisabeta M unteanu şi Rodica Mi- doara cele două furnale mari. auto­
nat pesie toată curtea: cerut cuvintul. Elena Bajura din clea care au spus cuvinte de laudă matizate şi mecanizate, o oţelărie e-
clasa a V II-a A, preşedinta deta­ la adresa celei propuse ca preşedin­ îedrică şi o oţelărie Martin, uzina
— U nitate, în careu, adunarea I şa m e n tu lu i nr. 12, a pro p u s ca la tă. cocsochimică, termocentrala electrică,
sfîrşitul anului şcolar să se organi­ fabrica de aglomerare a minereurilor,;
începe adunarea zeze o excursie la Palatul pionierilor „Susţin propunerea făcută — a laminorul bluming, un laminor de
din Bucureşti, iar Rodica Sticlea, din profile mijlocii şi altele. Numai pentru
P riveşti la careul în form ă de pot­ clasa V II-a B, să se viziteze Com ­ spus pionierul E m anoil Dobrei — bateria IH-a de cocs, care urmează
coavă pe care l-au form at cei 274 binatul siderurgic din Hunedoara şi să se termine anul acesta, s-au adus
de pio n ieri, d in 12 d e ta ş a m e n te , cîte pentru că o cunosc bine pe pionie­ din U.R.S.S. peste 8.000 tone cără­
num ără unitatea. Feţele îm bujorate să se facă excursii la cabanele din ra E lisabeta B arba. E fru n ta şă la midă refractară specială. Cu utilaje
ale copiilor exprim au şi ele im por­ m unţii Retezat. Lucia Pop, din de­ şi asistenţă tehnică sovietică s-au
tanţa evenim entului pc care-l trăia ta ş a m e n tu l nr. 11, a p ro p u s o rg a n i­ învăţătură pe întreaga clasă, exem ­
unitatea pionierească. După rapoar­ zarea unei vizite la cetatea din Alba
tele preşedinţilor de detaşam ente şi plu dem n de urm at şi în ce p riveş­
cel dat instructoarei superioare de lulia precum şi organizarea de seri
către pioniera Elena Tirea, in ritm ul Iiicrare, concursuri „Drumeţii ve­ te com portarea, şi-i disciplinată. In
vindecului „Azi e v de sărbătoare". io a te o c a ziile ea a a ju ta t şi a ju tă Ia
garda drapelului form ată din pio­ învăţătură pe elevii m ai slabi. Toc­
m ai de aceea, cei dinfr-a V II-a au
nierii Radu Sbuchea, Elena Biriş şi seli“ etc. a les-o ca şefă a otavei lor. Eu su s­ construit şi dat în funcţie la Hune­
Em il Petriu, poartă drapelul roşu al Copiii n-au uitat nici de învăţă­ ţin propunerea făcută". doara secţii chimice pentru prelucra-
unităţii. tură. P rin pioniera Rodica Zam ora, 274 de m îini s-au ridicat pentru
detaşam entul nr. 8 s-a angajai să t rea şi valorificarea gazului de cocs.
O privire spre trecut,., înveţe bine şi să fie disciplinai. Un noua preşedintă şi Elisabeta Bar­
asem enea angajam ent şi-a luat, în bu, îm bujorată, a păşit in faţa ca­ 3
P reşedinta unităţii, am inteşte că în num ele detaşam entului I şi pionie­ reului ca s-o cunoască ţoale cele 12 3
anul şcolar trecut, pionierii au strins detaşam ente. Şi-alunci, 274 perechi Va fi terminată în curînd o mare
300 de stic le şi borcane, a>u p r e z e n ­ rul Laurcnţiu Verdeş. Propunerea E-
3 instalaţie pentru distilarea şi valori­
3 ficarea gudroanelor.
3
3 Siderurgiştii hunedonjni folosesc
tat 5 programe artistice, au adunat lenei Biriş, să se organizeze cercuri de palm e au 'izbucnit in aplauze. Era 3 in procesul de elaborare al metalu­
40 k g . grlu rezultat d in spicele de pe m aterii la m atem atică şi ştiin­ prinosul încrederii de care ea se 3 lui tehnica avansată a Uniunii So­
pe c h ip şi altele. Slringerea m acu­ ţele naturii, a fost salutată de în ­ bucura în faţa tuturor purtătorilor vietice. Pentru însuşirea acestei teh­
laturii şi a fierului vechi, au stat treaga unitate. de cravate roşii. 3 nici, peste 200 de slderurgişti — mun­
şi ele in atenţia unităţii pioniereşti. citori, tehnicieni, ingineri — şi-a»
Pionierii au obţinut rezultate frum oa­ Noua preşedintă PETRE FARCAŞ1U 3 complectat studiile sau au făcut
se şi la învăţătură. Elena Cazacii, „ corespondent 3 cursuri de specializare în U.R.S.S. ^
Sute de m îini s-au ridicat. Fie­ 3
3
3
3
—! v-./ U t J i —f c J u J u i u . / ! r < /. i u —' \ r u wl