Page 82 - 1959-10

P ag, 2
FURNALE NOI LA HUNEDOARA
/N
C opil pe-atunci, îţi trlai aduci
r ¦ aminte ?
Stăteai pitit în şura cea de paie,
N-aveai pe nime-acasă să te-alinte
Să-ţi răsucească buclele bălaie. •
In jurul tău se zguduia pămîntul
Cînd se spărgeau în preajmă proiectile,
Te-nfiora urlînd prin ram uri vîntul...
Ce zi a ' fost, îţi aminteşti copile'?,
FRU N TA ŞA
iA lă d io a să -i ca secara
3* C în d 'o 'b a t e v în t u l vara,
îi la lucru S d ib a ce
3orangic subţire toarce.
1e secfrfe'ţ-e stă p tn ă " | o >
>i la iK ră -i, ca o ztn ă
laşa ei e ca paharul'
3lin d e boabe e h a m b a ru l,
la prăşit, nim eni ri& ntrece.
[ih p IIi literaro trebuit si i i oactivitate i i lip ii
C ercul literar ar putea fi socotit
un adevărat atelier. , Aici, uce­
nici în ale creaţiei şi chiar scriitori, cu
experienţă, pot primi un ajutor practio
substanţial din partea colegilor .lor
pentru cucerirea şi desăvîrşirea măies­
triei artistice. Discutîndu-se în spirit
tovărăşesc, cu seriozitate' şi cu com­
petenţă, în cadrul şedinţelor de lucru
ale cercului literar, acestea pot aduce
membrilor lui un real folos.
Dar cercul literar este util pentru
scriitorul tînăr sau -vîrsiinic nu numai
sub raportul dezbaterii unei lucrări.
Prin organizarea învăţămîntului poli-
tico-profesional al membrilor, aci se
însuşeşte şi se fundamentează metoda
de creaţie a realismului socialist, s^
dobîndesc elemente de teorie şi critică-
literară, de istorie a artei etc.
In regiunea noastră există 8 cercuri,
literare. Unele din ele au obţinut suc-' 'multe o r i, la întîmplăre, fără b plani­ curi şi consolidarea celor existente.
ccese care sînţ cunoscute astăzi în în­
treaga ţară. Printre acestea' la loc de
frunte' se situează cele din Hunedoa;
ra şi Petroşani.
Biroul cercului literar '„Flacără" din
Hunedoara a reuşit să imprime activi-',
taţii de cerc continuitate, şi, ceea ce e tea, îri. vremea, din urmă îşi, dovedesc paşii pe drumul creaţiei.
şl mai important, m aturitate., In sala ex-istenţa .doar în dosarele de evidenţă.
clubului „Alexandru Sahia“ se strîn'g .Sîntem siguri că şi în Haţeg şi Brad
săptămînal uri mănundhi de tineri e n ­ există posibilităţi pentru a activa cer­
tuziaşti pentru a-şi biţi Unul altuia? curi literare, Credem că aci, mai mult
lucrările, pentru ă discuta, problemele decît în celelalte raioane, ar fi bine
actuale ale literaturii. , - să se acorde atenţie acestei forme de
Aci îşi citesc lucrările în-versuri .şi activifate. Ambele raioane în discuţie
proză Catinca Spătaru, Mircea Tuţă,
Mircea Neagă, Victor Niţă, floria Va-'
sîloni, Ion Drăgănescu etc. v
Uneori — şi acest lucru ar trebui să'
se petreacă cu mhi -multă.Regularitate
— membrii cenaclului $tenar- „Flacă­
ra" şe întlinesc cu oţelarii şi construc­
torii Hunedoarei socialiste şi ie citesc
versurile, schiţele şi reportajele create
de ei.
Un merit al tinerilor scriitori este-’şi
faptul ca a’u început să acorde atenţie
mişcării artistice de amatori din oraş.
Corul Combinatului „Gh. Gheorghiu-
Dej" s-a prezentat la cel de-al V.-lea
concurs cu un cîntec al siderurgiştilor
şi unul închinat întrecerii dintre H u­
nedoara şi Reşiţa, ambele • create pe
versuri' aparţinînd m em brilor. cercului,-
Unii creatori au ajutai instructorilor
de brigăzi artistice de .agitaţie la îm­
bunătăţirea textelor. Cu toate acestea,
cercul este încă dator combinatului îri
'direcţia sprijinirii brigăzilor.'
< fi,¦¦
S chijă în tuş de GHÉORGHE COCLlTU
T RE
— Îmi amintesc. Cînd a intrat în şură,
Rubaşca-i era udă de sudoare,
M-a^ ridicat, m-a sărutat pe gură,
A vrut să-mi dea ceva, mi-a dat...
o floare.
N-âm priceput atunci, dar astăzi ştiu :
Nu mai avea' să-mi deie jucării
Ostaşul rus -cu, părul argintiu,
Le-a dăruit’ pe drum la ‘alţi copii.
CONSTANTIN CLEMENTE
C O LE C TIV E I
C ă m u n ceşte ca şi -zece.
0 cunosc ogoarble,
H olda ş i :izvo a rele. '
După vorbă, după pas,
D upă 'armoriie-n glas.
D upă braţele d e 7m uncă
Ce sirin g „aurul“ din luncă.
MAR1A DRAGOSIN
. ii<{j)yâ53S, 111
©eroul literar „Minerul“ din Petro­
şani a împlinit de curînd 10 ani de;
viaţă. La- un deceniu de activitate se
constată că -acesta a .contribuit în
mare măsură la descoperirea şi oreş-'
terea noilor talente din sînul maselor
muncitoare. Ih paginile ziarului „Stea­
gul roşu“ semnează cu regularitate
Iriraie Străuţ,1V> Culeşi, Traian Miiller
şi-Radu Selejan, şi de la o . lucrare la
alta, creaţia lor înregistrează progrese
evidente.
Rezultate satisfăcătoare au obţinut şi
cercurile literare din Orăştie, Deva',
Sebeş şi Alba Itilia. Trebuie să spunem
însă că acestea ar putea face mai mult
ţinîndu-se seama de -faiptul că în loca­
lităţile respective există elemente de
valoare. Geea ce lipseşte ăceşţor cer-
jburi este organizarea măi bună a mun­
cii. -Activitatea lor se desfăşoară de
ficare judicioasă, şedinţele de lucru se
ţin neregulat iar cele "de birou de lob
(la Deva,- de pildă).
¦-In ce priveşte cercurile literare de pe
lingă casele de cultură din Brad, Ha­
ţeg şi clubul uzinei din (Salari, aces­
s-au prezentat la ceT de al V-lea con­
curs artistic cu un număr Toarte mic
de brigăzi art-isticb de agitaţie. Ba
mai mult, programul celor existente
lăsa. de -dorit sub .raportul • realizării
artistice. . \ \'
Nu avem . suficiente texte pentru bri­
găzile artistice de agitaţie. Programele
întocmite de unele colective de 'creaţie
sînt nesatisfăcatoare. De ce atunci oa-
' sele de cultură,' organizaţiile sindicale,
nu se folosesc de, c-ei care ar putea
să-i .ajute pentru a remedia aceste lip­
suri, ,,să organizeze discutarea prcgra
. melor de brigadă în cercurile literare?
Casa regională - a creaţiei1 populare
¦s-a ’ocupat m'aî puţin de îndrumarea
i cercurilor literare din regiune. Au fost
organizate, ce-i -drept, consfătuiri re-
i gionale pentru discutarea problemelor
legaţe de „activitatea acestora, s-au fă
cut deplasări pe teren pentru a parti-
1cipă la şedinţele' de lucru, au fost
, planificate şezători literare . publice cu
. ' D R vm Jh s m m m m u M n
IIIT
Peisaj siderurgic
C îţiva bărbaţi cu albastre
salopete,
Dezlănţuiră frâmîntarea-n hală.
Ca şi pe cerul nordului se naşte,
Vestita auroră boreală
Ca un potop cad roşiile stele —
Potop de foc feeric, sideral —
E noapte afară-n hală însă ziuă,
Şi ninge cu luceferi de metal.
ION DRAGANESCU
—O -
Pleaie peste ţarini
•i" ¦ ¦
S e-nchid cu silă pleoapele a
ploaie,
O presimţim şi totuşi întîrzie...
Şi dintr-o dată vine -străvezie,
6 u fîlfîit de aripi mari, greoaie.
Uu tunet în galop... Vestea-i.
tîrzie, — Ce zici ? Comuniştii din ai terminat şutul, fuga şi te fă
Gă-nvolburindu-şi pletele-n
şiroaie
©a o sirenă oîntă şi se
îndoaie.
In ţărnă ropotind cu frenezie.
Ii simţi pe faţă, răcoros, sărutul
Şi cu aromă caldă-ţi umple
pieptul
Găti sănătos şi calm respiră
lutul. pentru că s-au expediat prepa- Omul înalt şi lat in spate truc. Cîţiva stăteau în picioare, lipită de stîlpii armăturilor ve-
Intr-un tîrziu, departe paşii-i
sună
Gînd peste ţarini şi păduri
de-adreptul,
Se duce-n lume ca o veste bună.
II
Iar după dansul ei de paparudă
întineresc oîmpiile bătrîne,
Mai proaspăt totul, mai frumos
rămîne,
Lumina cade mai felin, mai
nudă.
Aiunecînd pe-ntinderi verzi' de
°grîne
Vestmîntul alb al soarelui se udă
, Şi cresc efluvii de mireasmă
crudă
Din ţarină că dintr-o caldă
pîine. dau să intru în vorbă 'cu el. Ca
, 0 , multe ţarini aburesc în vară,
Dar tînară că asta nu-i oricare.
Acum trăieşte întîiă primăvară.
Deasupră-i arde — un curcubeu
pe boltă.
Arc Ue triumf gigantic pe sub
care te de două ori, pentru ca omul
Colectiviştii-şi trec ă lor recoltă.
TRAIAN FILIMON
participarea membrilor cercurilor lite­
rare (Deva, ©răştie. Petroşani etc).
Pentru stimularea activităţii celor mai
harnici scriitori, s-a tipărit un almanah
literar regional şi recent volumul, co
memorativ închinat grevei minerilor
de la Lupeni „Flăcări nestinse".
Totuşi mai sînt multe de făcut. Sec­
torul literar el casei regionale a cre­
aţiei populare, călăuzindu-ss după noul
regulament de organizare, şi Funcţiona­
re s cercurilor literare, vă trebui să
muncească cu mai multă hotărîre pen1
teu a ridica prestigiul acestora.
Secţiile de învăţămînt şi cultură, or
ganizaţiile sindicale şi de U.T.M., sînt'
chemate să se ocupe cti mai multă seri
ozitate de viaţa cercurilor literare, să
contribuie la organizarea de noi cer
In regiunea noastră există încă mul­
te talente nedescoperite. Sîntem datori
să depunem o muncă stăruitoare pen­
tru depistarea şi cuprinderea lor în
cercuri literare, pentru a le călăuzi
I. MINDRI3 curcăm şi singuri. M-neata stai ţi-ai găsit-o, parcă aluneca pe
POST/% REDACŢIEI
EUGENIA PAVEL — SEBEŞ
Poezia pe care negaţi trimis-o, „Ma­
rina", vădeşte multă uşurinţă în ver­
sificare, dovedeşte că sînteţi talentată-
In cea mai mare parte ea este bine
realizată. V-am sfătui să lucraţi mai
mult pe imagine.
Publicăm mai jos două strofe din
„Marina“, care ni se par cele mai
izbutite :
H am ică-i şi-i place m unca,
'Are dar.
La gazelă-i sade poza
Ş i-n ziar.
Ca ea altă gospodină
In sat nu-i.
E la m uncă în colectivă
Cea dinţii.
Aşteptăm să ne trimiteţi şi în .viitor,
atît versuri cit şi alte genuri publicis­
tice.
N r. 1504
O TB R A §
¦mi pare rău că nici azi Mă trezii singur in preaba-
n-am izbutii încă să fac taj. Dădui să-i urmez, pe mi­
portretul lui Gheza-baci, secre­ GHEZA-BACI neri, dar mă oprii, atras de un
tarul de partid al minei. Cînd zgomot nedesluşit de pe planul
am avut timp, abia l-am aflat. înclinat. Şosea şeful minei şi
Dar n-am putut sta de vorbă inginerul şef. Pornii împreună
cu el. Fă-i portretul dacă poţi, şi vezi cum facem cu piatra. Fă scări. In zece minute a şi ajuns cu ei.
cînd îţi piere din faţa ochilor, un plan bun, de miine să şi în­ la orizontul cu pricina. Era ga­
taman cînd , crezi că, gata, ai cepem treaba. Musai să o scoa­ ta să-l pierd, neputlnd ţine pas Pe cînd trecurăm pragul aba­
pus mina pe el. tem pentru totdeauna din căr­ cu el ritmului de coborîre. Am tajului, lupta cu muntele era pe
ctştigat în schimb cinci minute. terminate. Intr-un fel de ceaţă
L-am aflat în biroul său. Nu bunele nostru... Locomotivele, 0 luaserăm şi înaintea şefului prăfuită, mirosind a cărbune şi
era singur. Se consulta cu un , furnalele, termocentralele, nu minei şi a inginerului şef. Spe­ a piatră umedă, se zăreau oa­
miner pare-se secretarul de par­ pot mînca piatră că de-ar pu­ ranţa că o să-l fac să vorbească menii încordaţi în trînta cu
tid de la un sector, cum să facă tea s-ar găsi destulă la supra­ muntele. Pe Qlieza-baci îl zării
să pornească o nouă iniţiativă faţă. N-ar mai fi de trebuinţă pe secretar, în drumul pe ga­ sub o stivă de grinzi, proptite
pe potriva celei de răsunet a să o căutăm noi scormonind mă­ leria principală, se pierduse şi cruciş sub o boltă ce se ghicea
minerilor de la Aninoasa, care runtaiele pămîntului. Şi tu fe­ ea. Neluînd seama la gropile mult dusă în sus. Stătea pe o
a devenit cunoscută în întreaga ciorule mergi de te spală. şi bălţile incidentale aflate în grămadă de piatră de cărbune
ţară. De data aceasta, se pu­ — Nu tovarăşe secretar, vin drum, zbura parcă spre abata­ slobozită de munte şi se mun­
nea ca sarcină de partid, re­ şi eu jos. jul aflat în primejdie. cea să prindă o armătură în
zolvarea problemei calităţii căr­ — Ei, lasă, lasă nu mai face scoabe, ajutat de alţi doi mineri,
bunelui, problemă acută pentru pe viteazul. Ţi-a fost destul că Pînă la el avea de urcat in pare-se chiar dintre cei luaţi de
multe din minele Văii Jiului. galeria principală un plan în­ secretar la rost cînd intraserăm
te-ai omorit pină aici... Doar tu clinat de vreo 40 de grade, pu­ în preabataj.
ţin luminat, lung de aproxima­
sectorul tău o să facă faţă ? Să frumos că pină atunci noi om tiv 50 m. Planul era plin de Sălătruc se muncea acum la
nu se mai scoată un gram de ajunge la Sălătruc să vedem lemn, armături şi sclnduri pen- faţa frontului să prăvale nişte
piatră de aici înainte... glndeş- cum îi putem ajuta. tru bandaje. Din suitor, nimeri bulgări doar aninaţi de perete..
te-te I Mai mare ruşinea. Anul — Tovarăşe secretar, — in­ 'direct spre abataj. Aici ce să Lingă el, Pîfiva puneau bandaje
trecut, numai mina noastră a tru eu in vorbă •— dar cum ră- vezi? Ne lovirăm nas în nas din sclnduri acoperişului, iar
plătit penalizări milioane de lei, mîne cu... cu- întreaga grupă a lui Sălă- ălţi doi ascultau ceva cu urechea
raţiei de cărbune de la Petrila cum se afla, cu palmele reze­ cu lămpile¦agăţate de piept, de c'hi, răsucite şi frînte; unele ca
cărbune cu piatră. Gîndeşte-te mate pe birou, mă măsură de gaica hainelor, ceilalţi se .aşe­ l a 'un cutremur. Ascultau ultima
cit a ridicat asta preţul de cost, sus in jos şi apoi de jos în sus, zară pe nişte buşteni, ascultînd răsuflare a muntelui învins cău-
cîte se puteau face cu banii a- de parcă abia atunci m-ar fi posomoriţi huruiăla infuhdată \tînd să-i prindă straiele care se
•ceştia... Dar ce s-o mai lungim... z ă rit: ce răzbătea dinspre abataje. . , mai încăpăţînau să se răzvră­
Te-am întrebat ceva. Ai tăi pot — Eu nu ştiu ce sădi mai — Ce-i asta, Sălătruc?- Stai tească, pentru ' a le lichida cu
da cărbune curat ? Am zis, dar
fără un gram de şist. spun... Vezi cum stau ! Ce zici? aşa cu miinile în sin, într-o cli­ totul, implintlndu-le în coaste
— Chiar fără nici un gram? N-ar fi mai bine să cobori cu pă ca’ asta-? cîte un spr-ăit ori stăvilindu-le
— Da.
mine, jos, la Şeful grupei, ameninţarea cu cîte un bandaj.
— Gheza-baci, nu te-nfierbînta
acum. Iacă, îţi promit că se fa­ Sălătruc ? Si a- _ un tînăr roto- Şeful minei, doar de trei-pa-
ce... Intr-o săptămînă la mine
în sector nici o brigadă din cele şa multe surpări {xte*a*; fei, înalt, sh seu- tru ani inginer, fiul ţinui miner
conduse de comunişti n-o să lă tulburat in chiar de aici, văzlndu-l între
mai auzi că au trimis la ziuă nu cred că*ai vă-
piatră în cărbuni...
zut în mină. P i - _______________ picioare .la. au­ brigadieri pe Gheza-bacj,. .îl
— Vezi, aşa-mi placi! Dar
ce-o să facă ceilalţi mineri? ttă jos o să mă ........ zul mustrării se­ strigă:
Dacă acţiunea noastră o să fie
fără răsunet, tot n-am făcut ma­ întrebi ce ie interesează şi apoi cretarului de partid. — Tovarăşe secretar, sînteţi
re brînză... Exemplul comuniş­
tilor, trebuie să lumineze ca o dacă ţi-o fi deajuns poţi ieşi şi — Ce să' fac, tovarăşe secre­ căutat de raion ! Au trimis chiar
flacără! Ca o flacără...
singur la ziuă, ce zici ? tar ? Să mă pun cu 'muntele ? maşina după \dumneavoastră.
Văzîndu-l că se mai linişteşte,
— Eu? Păi... foarte bine, Ascultaţi, a bplunzit de-a bine-' Cjcâ-i o şedinţă urgentă, pare-
un făcut însă, chiar în clipa a-
ceea, uşa răbufni de perete. In dar... ( arăt spre hainele curate lea. Tună şi fulgeră nu' alta... se. chiar în problema c.e ne .inte-
pragul ei. apăru un tînăr slă­
buţ şi mărunţel, de se pierdea cu care eram îmbrăcat, spre cra­ Tot abatajul l-a prins, aproape... resează şi pe noi, cu preţul de
în hainele de protecţie ce le a- Nici tovarăşul tehnician n-a în­ cost al cărbunelui şi calitatea
vea, cu o caschetă ce-i ascundea vata nouă, cadou de ziua mea drăznit... lui. Ai; min.c..at , b' arem‘?V','. , }.. . :¦ ,N
urechile, şi în picioare cu nişte
cizme de cauciuc nr. 45, răsfrîn- de la nevastă, spre pantofii tot — L-a prins, l-a prins... Mă, — Nu prea, făcu Gheza-baci,
c-are-s aici comunişti ? Savii, Be­ urnindu-se spre noi. ' '
să-şi poată îndoi genunchii. Fa­ noi...). lea, Silaghi,... ce faceţi? Sînteţi
ţa înnegrită de praf de cărbune, mineri ori ce han-tătari ?! Vreţi Văzîndu-mă, îmi zîmbi.
avea brazdă de linii albicioase, — Ho-ho! De asta nu-ţi ba­ să pierdeţi în cîteva minute.
urmele sudorii ce-.l năpădise fu­ te capul. Un-doi ţi. se dau haine . —' Ei, ai văzut? Au învins
gind încoace.
de protecţie, cisme, caschetă, ce-aţi ciştigat muntelui înţr-o ''muntele ortacii ! '
— Cei Pantirule ? lampă de siguranţă... Vino.
lună ? Şt ztmbea cu tocită faţa, bu-
— Bai mare, tovarăşe secre­ Adevărat. Un-doi m-am şi vă­
tar. Jos la Sălătruc, telefonul zut metamorfozat în miner, dar Cei numiţi săriseră ca arşi curîndu-se. de minerii lui Sălă­
n-am apucat să stnlug o iotă
e stricat, n-am putut să vă a- de la Gheza-baci. Pînă m-am
echipat eu, el îşi purta deja
nunţăm mai iute. Am fost şi la grăbit paşii spre puţ, de a tre­ de la locul lor şi fără a mai as­ truc, toţi tineri.
buit să alerg ca să-t ajung.
tovarăşul şef de exploatare, la culta alte vorbe, primii doi îşi — Straşnici băieţi... Deşi s-au
tovarăşul inginer... Au zis să puseră mina pe cîte un stîlp, speriat o ţîrucă... Acum văd că
veniţi şi dvs. S-a făcut pruc la Am încercat să leg vorbă cu iai celălalt îşi aburcă pe umeri le-a trecut...
el, dar leag-o dacă poţi! Deşi
Sălătruc. a trebuit să aşteptăm vreun nişte sclnduri, luînd-o grăbiţi Şi iarăşi zîmbi, ştergînda-şi
sfert de ceas pină se eliberează
— Da, e bai dacă s-a prăbuşit colivia puţului — timp pe care spre abatajul lăsat în părăsire. sudoarea ce-i năpădise obrajii
ziceam că e deajuns pentru lua­
abatajul. De aici se dă doar rea datelor principale ce mă in­ Secretarul de partid, şi el cu deveniţi ca de homar sub cer-
teresau — iacă-tă, că nici de
producţia a mai primă şi fără acest răgaz nu m-am putut fo­ un stîlp în spate, o luă înain­ nirea prafului de cărbune din
losi, deoarece Gheza-baci n-a
piatră. Musai să i se dea o mi­ mai aşteptat colivia. Făcîndu-mi tea lor. jur. ' : >•,
nă de ajutor, gindi secretarul. Sălătruc, şeful lor, o clipă e- Abia atunci observai că omul.
zită, apoi scăpînd o înjurătură, avea ochii mari, albaştri şi lim­
un semn nedesluşit pentru a-l se întoarse spre ceilalţi ortaci: pezi. ¦Ori, poate m-am înşelaţi
— Ce vă bleojdiţi aşa ? Ve­ în mină la lumina palidă a
urma, nici una nici alta, îl văd deţi că m-am prostit şi vă pare lămpilor e greu sâ-ţi dai sea­
că deschide chepengul scărilor bine ? Vă pare bine că ne-ăm ma de asta... Dar totuşi cred
puţului, care îndrumau spre a- făcut de ruşine în faţa lui Ghe­ că aşa arată Ochii lui Gheza-
dînc şi se mistui în bezna de za-baci ? Hei, Bratule, sări de baci. Dacă m-am înşelat, să mă
sub picioare. ia nişte spraituri. Tu a lui Cri- ierte cînd am să-i scriu portre­
Am feştelit-o! Trei sute de căiu şi tu a lui Pumndefer, în- tul, fiindcă nici după ce s-a
metri coboriş pe scări, nu-i de grijiţi-vă de nişte juguri... Res­ terminat cu surparea n-am iz­
tul, puneţi nuna pe securi, tîr- butit să mag vorbesc pu el.
glumit... Dar dacă am intrat în
riăicoape, sape şi... după mine. IRIMIE STRAUŢ
horă n-am decît să joc. 0 să-l
—' Cine-i maistru, acolo jos ? ispitesc la vorbă- cob&rînd spre
— Unul tînăruţ, nou venit. abataje, doar n-o să se mişte
Şandor îi zice. El se zbate să­ el aşa uşor pînă jos. Oricum, e
racul să ajute. o namilă de om pe lingă mine,
cit un munte. N-o să poată co­
— Mergem să vedem ce-i de bori aşa iute scările. Trebuie s-o
făcut, Mîrzu baci. Văd că vrei
să vii cu noi. Stai aici. Ne des­ facă cu băgare de seamă. Dar
AURELIU DOMŞA - PEŢELCA ginilor, mai multă claritate în ceea ce
doriţi să exprimaţi. Nu-i rău dacă vă
Poezi-a „Şi dacă azi..." pe care puneţi ia punct şi cu gramatica. Aş­
ne-aţi trimis-o, deşi dovedeşte talent, teptăm şi alte lucrări.
nu se ridică la un nivel artistic co­
respunzător. Unele strofe sînt proză MARIA D R A G O SIN - VINŢU DE JOS
rimată. Este bine să căutaţi mai mult
imaginile artistice prin care să redaţi Am primit poeziile pe care ni le-aţi
ideea centrală a poeziei. Vă rugăm să trimis. Ne bucură faptul că aţi progre­
ne mai trimiteţi. sat vădit. Cel mai mult ne place
„Fruntaşa colectivei“, pe care o şi
FLORIAN BIR — CUGIR publicăm în pagina de faţă.
Ciclul poeziilor despre toamnă, deşi
Versurile pe care ni le-aţi trimis, bine realizat ca versificare, ni se pare
în multe cazuri, sînt izbutite. Repro­ totuşi că nu reflectă viaţa plină de
ducem aici prima stroîă care ni se pa­ optimism şi încredere în viitor pe ca­
re mai realistă: re o trăiesc astăzi ţăranii muncitori.
Deci, îndreptaţi-vă mai mult atenţia
M ă-niorc pe-a ghidului cărare, spre actualitate, spre frămîntările ţăra­
L a vrem uri negre din trecut, nilor muncitori, spre transformarea so­
Ce a durerii incrustare, cialistă a satului care este în plină
In m ii de suflete-a născut. desfăşurare.
Celelalte strofe din poezia „Slăvite Aşteptăm să ne mai trimiteţi şi alte
ţie, partid", nu sînt izbutite. Mai multă poezii.
atenţie la realizarea artistică a ima-
ARMARE CU STILPI DE FIE R IN MINA
_ ., jUnograyură de VASILE VtOREL'