Page 83 - 1959-10

DRUMUL SOCIALISMULUI
La expoziţia
La „Casa prieteniei ro-mîno-
sovietice" din Bucureşti s-a des­
chis expoziţia „Arhitectura so­
vietică“. Expoziţia cuprinde nu­
meroase panouri ce reprezintă
fotografii, scheme şi grafice, ca­
re oglindesc avîntul construcţii­
lor 'în Uniunea Sovietică.
De la început impresionează
numeroasele proiecte prezentate
ia concursul pentru construcţia
Palatului Sovietelor. Toate aces­
te proiecte scot în evidenţă li­
nia arhitectonică, monumentală,
grandioasă, lipsită de artificii
inutile.
Un grafic vorbeşte despre a-
vîntul colosal al construcţiilor
din anii puterii sovietice. In a-
ceşti ani s-au construit peste
34.000 întreprinderi industriale,
634.000.000 m.p. suprafaţă looa-
tivă urbană, şcoli pentru mai
mult de 17.0Q0.000 elevi, mii
de spitale etc.
Numai în ultimii cinci ani
1s-a construit mai mult decît
suprafaţa locativă totală a !Ru­
siei ţariste în anul 1913, iar în
momentul de faţă Uniunea So­
vietică deţine primul lo c în lu­
C olectivul uzinei m etalurgice din Tagenrog, regiunea R ostov, se
aniversare a M arti R evoluţii S o cia liste din O otom brie cu angajam ente so
plinească înainte 'de term en planul an ual şi anum e in zece luni, d in d ast fel
m inate ş i ţevi.
In clişeu: I. Tereşcenko, şeful brigăzii de m uncă com unistă şi ajutorul V. M arahovshi, la lucru.
C o responden}ii volunfari despre :
Activitatea organizaţiilor de partid
Frecvenfă bună fa foaie
cercurile
De curînd, în organizaţiile de
bază de îa Atelierele C.F.R. Si-
meria s-a deschis învăţămîntul
de partid. In cele 26 cercuri şi
cursuri — cîte au fost organiza­
te — studiază anul acesta toţi
membrii şi candidaţii de partid,
precum şi un număr însemnat
de membri din activul fără de
oartid.
Merită subliniat faptul că la
’deschiderea învăţămîntului de
partid, în cele mai multe orga­
nizaţii de bază frecvenţa a fost
bună. Spre exemplu, la cercul
'de studiere al Istoriei P.M.R. a-
nul I, care funcţionează pe lin­
gă organizaţiile de bază nr. 1
şi 2 au fost prezenţi toţi cursan­
ţii. Asemenea participare a fost
’asigurată şi la cercurile şi
cursurile care funcţionează pe
lîngă organizaţiile de bază nr.
3, nr. 5 şi nr. 9 (vagoane). La
cercurile şi cursurile care func­
D IN FONDUL ÎN T R E P R IN D E R II
Locuinţe pentru oamenii muncii
Datorită grijii pe care parti­
dul şi statul nostru o poartă
oamenilor muncii, întreprin­
derile industriale şi cooperati­
vele meşteşugăreşti din regiu­
nea noastră au vărsat însemna­
te sume de bani din fondul în­
treprinderii pentru construcţia
de locuinţe. Numai de la înce­
putul .anului şi pînă acum s-au
depus la bancă, pentru con­
strucţia de locuinţe, peste
15.000.000 lei.
La Combinatul siderurgic
Hunedoara, de pildă, s-a de­
pus pînă acum din fondul în­
me în ce priveşte numărul de
case construite ia 1.000 locui­
tori.
Expoziţia mai cuprinde o foar­
te interesantă schemă a orga­
nizării unui oraş pentru circa
250.000—3001000 locuitori. 'Se
remarcă faptul că amenajarea
oraşului este studiată în aşa fel
încît .instituţiile de deservire pu­
blică să fie repartizate uniform
în cuprinsul oraşului. Spaţiile
verzi (parcuri, grădini, scua-
ruri), asigură fiecărui locuitor
cîte 12— 13 m.p. zonă verde.
Un loc de seamă în expoziţie
îl deţine înfăţişarea succeselor
obţinute de Uniunea Sovietică
în domeniul construcţiei mecani­
zate. Sînt oglindite aspecte de
la Combinatul de prefabricate
de la Moscova unde se produc
anual elementele mecanice pen­
tru construirea de locuinţe a-
vînd o suprafaţă locativă de pes­
te 100.000 m.p. De asemenea,
sînt expuse fotografii de la fa­
brica de carcase cu membrane
subţiri din beton armat de di­
mensiuni mari.
Cea mai mare parte din expo­
ziţie cuprinde fotografii şi pla-
-SI3S9-
ţionează pe lingă organizaţia
de bază nr. 2 şi organizaţia de
bază nr. 7, frecvenţa a fost
slabă. Este necesar ca încă de
la început să se ia măsuri pen­
tru înlăturarea acestei defici­
ente.
NOVAC OARCEA
corespondent
Terminarea
consfrucfiîior — în afenfia
organizaţiei de perfid
Ou puţin timp în urmă, comu­
niştii de la G.A.C. din Apoldu
de Sus, raionul Sebeş, au ana­
lizat modul în care se desfăşoa­
ră lucrările la construcţiile în­
cepute în gospodăria colectivă.
S-a constatat cu acest prilej că
munca de construcţii se desfă­
şoară anevoios.
In scopul intensificării lucră­
rilor de construcţii, comuniştii
din organizaţia de bază au pri­
mit sarcina să mobilizeze pe
toţi colectiviştii, să participe
mai activ la muncă.
treprinderii, în acest scop, su­
ma de 6.700.000 lei. Coopera­
tiva meşteşugărească „Drum
nou“ din Hunedoara a depus
de asemenea un milion de lei.
Şi întreprinderile din raioanele
Orăştie şi Brad au depus pes­
te 3.700.000 şi respectiv
3.300.000 lei.
Din sumele depuse s-au în­
ceput anul acesta lucrările de
¦construcţie la 317 apartamente,
iar la alte 80 de apartamente
lucrările urmează să înceapă
în cursul acestui trimestru.
^Pag.- 3
ÎN SEM N Ă R I
O scrisoare
„Arhitect ...rătăcită
C onducerea .şcolii de 4 a n i din
H om orod — Suseni s-a pregătit se­
nuri de organizare a cîtorva o- rios in vederea d esch id erii n o u lu i an
raşe din U .R .S.S. Oraşul Minsk şcolar. L u cru l cel m a i greu de. re zo l­
a avut mult de suferit în timpul v a t s-a p ă ru t a fi in să confecţionarea
războiului. Cartierul din centrul unei u şi la sa la de clasă. Ş i ca să
oraşului a fost complect refăcut. t u o prindă ia m a In această situaţie,
In oraşul Erevan fondul de lo­ conducerea şcolii a fă c u i o com andă
cuinţe a crescut de peste 6 ori către cooperativa de p ro d u cţie m e şte ş u ­
faţă de anul 1926, iar în Gelia- g ă rea scă „C o n stru c to ru l“ d in O răştie,
binsk fondul de locuinţe a cres­ pen tru a co n fecţio n a u şa a m in tită . A -
cut de 12 ori. La M oscova, în ceasta s-a în tlm p la t in 7 a u g u st a.c.
6 ani s-a construit un cartier C ooperativa n -a in tirzia t prea m u lt
în partea de sud-vest a oraşului cu... ră sp u n su l. In principiu a fo s t d e
pentru peste 250.000 locuitori, acord, in s ă a ră sp u n s conducerii şcolii
iar în partea de sud-est un car­ că nu poate executa lucrarea p în ă ce
tier pentru 450.000 locuitori. nu se va trim ite o a ltă com andă ^sem­
Sînt înfăţişate fotografii din Sta-- n a tă d e p reşed in tele s fa tu lu i popular
lingradul renăscut din ruine şi com unal şi de contabilul şe f a l sfa tu -
care acum este cel mai mare ¦lui. D upă 13 zile, adică la 20 a u g u st
centru industrial şi cultural de a.c., S fa tu l p o p u la r a l co m u n ei H o m o ­
pe Volga, din M agnitogorsk, ce­ rod a fă cu t com anda .ceru tă de coo­
tatea siderurgică construită în p era tivă cu ru g ă m in tea de a executa
1931, acum avînd peste 300.000 lucrarea în a in te de începerea a n u lu i
locuitori, din îndepărtatul N o­ şcolar. P en tru a fi d t m a i sig u ri că
vosibirsk, din Zaporoje, cetate : a ju n g e la O răştie, scrisoarea a fo s t
industrială construită pe locul tr im isă „re c o m a n d a i“ p rin oficiul p o ş­
tîrguşorului AJexandrovsk.
tal din G eoagiu— O răştie, la data de
Vizitatorii care se perindă zil­ 22 a u g u st a.c.
nic prin această expoziţie rămîn
De a tu n c i au trecu t m u lte zile . ’A
puternic impresionaţi de toate
aceste măreţe realizări obţinute început şcoala, au ven it zilele răco­
roase. Oopii şi învăţătorii au tot în ­
de oamenii sovietici.
CONSTNAT1N COTOŞPAN treb a t': „C în d so se şte uşa cea nouă?"
A şa siîn d lucrurile, S fa tu l popular
al com unei H omorod s-a interesat din
nou la cooperativă: dar degeaba. Con­
ducerea cooperativei afirm ă că ¦nu a
prim it plicul cu com anda, iar cei de
la poştă spun că ei au expediat plicul
im ediat ce a fo st depus. C ert este
că nici pînă acum uşa şcolii de 4 ani
din Homorod — Suseni, nu a fost
confecţionată, iar procesul de. Invăţă-
rriini este îngreunat.
E ste necesar ca conducerea coope­
rativei „Constructorul“ O răştie, să e-
xec u ie cit mai. repede a c e a stă lucrare
chiar dacă plicul in cure se afla co­
m anda a fost rătăcit, aşa cum afirm ă.
Iar dacă plicul n-a ajuns la O răştie, e bine
ca cei in drept să cerceteze cauzele,
şi să tr a g ă ta ră sp u n d e re pe cei “v i­ cooseriei, ! unde s-au făcut alte
novaţi.
A ctivitate culturală, r o d n ică
La întreprinderea „Hcria" din
Alba Iu lia se desfăşoară o fru­
moasă activitate culturală. Ast­
fel, în ultimul timp, au fost ţi­
nute 4 conferinţe cu caracter teh­
să in tim p in e cea d e-a 42-a nic şi altele privind lupta par­
El a hotărit să Inde- tidului în ilegaljtate.
m ii de tone de oţel, la- Succese frumoase au fost în­
registrate şi în munca cu cartea.
La biblioteca întreprinderii, care
cuprinde un număr de 728 vo­
lume, s-au înscris 112 cititori
Elevii lucrează în ateliere
In scopul legării învăţămîntu­
lui teoretic de sarcinile din pro­
Aplicînd în practică această ducţie, la Şcoala medie din Si-
sarcină, antrenînd întreaga ma­ meria funcţionează un atelier
să de colectivişti, la muncă, s-a auto şl un atelier de lăcătuşerie;
reuşit ca pînă în prezent să fie înzestrate cu 3 automobile, un
terminată construcţia silozului strung paralel, maşină de gău­
care are o capacitate de 75 to­ rit, polizor electric, aparat de
ne. In ceea ce priveşte mater­ sudură autogenă, forjă şi 20 de
nitatea pentru scroafe, aceasta menghini. Elevii claselor V ili-
XI au astfel posibilitatea să a-
va ii dată în folosinţă in luna plice în practică cele învăţate
octombrie. Tot în acest interval în timpul cursurilor.
de timp se va ajunge ca graj­
dul, care va adăposti 70 de vite Un interes deosebit acordă o-
mari, să fie acoperit, celelalte
lucrări urmînd să fie făcute în
scurt timp.
DUMINICA,’ 25 OCTOMBRIE 1959 ¦ *f
O contribuţie însemnată la lu­
crările de construcţii au adus-o Spectacole cinemato gra fice
comunistul Ilie Băran, candida­
ţii de partid Glatz Cristian,
.DEVA: O fetiţă îşi caută ta tă l;
G k tz Martin, Soberl Andrei şi ALBA IULIA: Gasa liniştită:; Fero­
Votneider Ioam, precum şi tova­ viarul ; BRAD: Prima z i ; ’IL'IA : In
întîmpinarea fericirii; HAŢEG : Favo­
răşii Torgvecter Andrei, Pitter ritul 13; HUNEDOARA: Evadare din
umbră ; ORĂŞTIE : Citadela sfărîma-
Mihai, Lassner Andrei, Vonerth tă ; De partea cealaltă ; PETROŞANI:
Ioan, Faieri Maria, Scheiber E- Programul 1: 6,00 „Pe drum de
luptă şi victorii" — emisiune de cîn-
caterina, Vilinger Iohana. din tece şi marşuri ; 7,15 Muzică uşoară
7,45 Gîntece despre mineri şi oţelari :
activul fără de 8,30 Fragmente din baletul „Lacul le­
bedelor" de- Ceaikovski ; 9,00 Teatru
NICOLAE TOADER h microfon pentru copii : „Băiatul de
corespondent pa contratorpilor" ; 10,50 Concert de
muzică din operete; 11,30 Construc­
tori şi construcţii ; 12,10 formaţii ar­
tistice de muzică uşoară ; 13,10 De
toate, pentru toţi; 14,00 Gîntece; 14,15
Muzică uşoară ; 15,30 La şezătoare :
Din lucrările începute în a- 16,10 Muzică; 18,10 „Steagul leninist
cest an au fost terminate în ne luminează" — emisiune de cîntece;
oraşul Deva 3 blocuri ou cîte 18,25 Cîntă Ion Luioan şi Florea Net-
6 apartamente şi sînt în curs cu ; 18,50 Muzică uşoară; 19,30 Opera
de construcţie alte 36 de apar­ „Dama de pică“ de Ceaikovski ; 23,17
tamente. In oraşul Hunedoara MUzică de dans.
sînt terminate de zidit 30 de
apartamente, iar la alte 36 se
lucrează la fundaţii. Sînt ter­
minate aproape în' întregime
lucrările de construcţie la 8 a-
partamente pentru ceferiştii de Timpul probabil în regiunea noastră
ia Coşiariu. In oraşul Petro­
şani se lucrează tot din aceste Pentru 24 octombrie 1959 :
fonduri- la 36 de apartamente. vreme variabilă cu cerul instabil, ziua,
mai mult noros. Temperatura uşor va­
riabilă, ziua va fi cuprinsă Intre 12
şi 17 grade, iar noaptea între 4 şi 9
grade. Vînt potrivit -dinspre nord şi
Să fie respectate angajamentele luate
©a răspuns la ( chemarea celor .vagoane au făcut drumul Gălan serviciul controlului calităţii va
8 întreprinderi clin Capitală şi — Hunedoara de oîte două-trei
în urma plenjarei ©.6 . al P.M.R. ori. da analize care să corespundă
din 13-14 iujlie a.c., muncitorii,
tehnicienii ş i’ .inginerii de la se- La sezisarea furnalişiilor, co­ realităţii. Pentru aceasta însă,
micoeseria titzinei „Victoria“ — lectivul cocseriei din Hunedoara
Gălan, cunoş.oîndu-şi posibilită­ anatizînd cauzele pentru care conducerea secţiei trebuie să ia
ţile de oare dispun, s-atu angajat cocsul are o rezistenţă slabă, au
să realizeze !însemnatei economii ’descoperit că analizele declarate măsuri privind ridicarea cunoş­
la preţul de cost şi s ă / ‘dea peste de semicocseria ’din Gălan nu
sarcinile de pian pînă fa sfîrşi- corespundeau realităţii. Aceasta, tinţelor profesionale ale contro­
tul anului 10).000 tomb semicocs a creat ¦necesitatea’’analizării a-
de calitate •superioară!. mănunţite a. semiicoiosulu-i din fie­ lorilor prin diferite forme de în-
care vagon. Astfel se explică .şi
Gele peste -900.000; lei econo­ faptul că din cele 17 vagoane cu văţămînt. ,
mii realizate Ia preţitfl de cost semicocs, trimise la Hunedoara
pînă la data 'Se I septembrie, a- în ziua de 3 octombrie, 8 au so­ Pentru respectarea angaja­
rată că pentrlu traducerea în v i­ sit înapoi, la Gălan, încărcate
aţă ă angajamentelor, a existat mentului, colectivul de conduce­
o preocupare în prima perioadă La semicocseria
a anului. D in păcate, în ultimele din Călan re al secţiei, îndrumat de orga­
llîni,’această preot apiare a colec­
tivului de cooducfere a semicoc- cu. acelaşi, semicocs, un Se în pre­ nizaţia de partid, trebuie să tin­
seriei a scăzut. Slaba organi­ zenţa unei comisii s-a constatat
zare a muncii şi tărăgănarea că 4 din ele au depăşit cu mult' dă spre o mai strînsă colabora­
problemelor cheie în desfăşura­ limita admisă de materie vola­
rea procesului de producţie, au tilă. re cu serviciul controlului cali­
făcut ca întrecerea socialistă
dintre •schimburi'- să se desfăşoa­ Această situaţie deşi persistă tăţii al Combinatului siderurgic
re tot mat greu. Drept rezultat, 'de multă vreme, nu s-a remediat.
sarcinile de plan pe ultima lună Dacă colectivele de conducere Hunedoara, în scopul reducerii
au rămas neîndeplinite. , ale secţiei şi serviciului control
de calitate din combinat ar fi la m axim um ‘a orelor de staţio­
In cursul lunii' septembrie pro­ luat măsuri pentru tecepţiona-
ducţia realizată pe schimburi nu rea sernicocsului la Călan, de nare. De asemenea, trebuie gă ­
către un delegat din partea Com­
s-a putut evalua exact. Aceasta binatului siderurgic Hunedoara, site căiţe pentru o utilizare crt
această stare de lucruri n-âr fi
din cauza că semicocsul ’din existat, iar transportul s-ar fi mai raţională a agregatelor în
desfăşurat în condiţiuni bune.
bunchereie celor două baterii nu scopul măririi productivităţii
a putut fi descărcat în vagoane, muncii, care în luna septembrie
ceea ce a făcut câ producţia a scăzut cu 0,79 tone pe oră, în
schimburilor să se deporteze comparaţie cu luna iulie, la 'ba­
într-iin singur bu-ncher.’ 1 teria Ab-der-Halden şi ’cu’ 0,093
Vagoane sînt suficiente, după tone pe oră, în comparaţie cu
cum susţine şeful se cte i. Ele Tuna august, la bateria carbo-
!fluid1. i
Acestea sînt^ probleme care
cer o -rezolvare'cit mai urgentă,
deoarece, ele au contribuit în cea'
mai m are'm ăsură la nefealiză-
rea sarcinilor de plan.
In p-rezjent întregul "colectiv
trebuie 'să - depună eforturi sus*
ţinute ca nici un vagon ou se­
micocs care. nu are calitatea ce­
rută de»norme -să nu mai fie .Tri­
mis la Hunedoara. -j
Exista toate condiţiile ca !În­
trecerea socialistă pentru spori­
rea producţiei şi realizarea de
însă ajung cu mare greutate. la De remarcat că necesitatea u- economii sa ia un avînt mai
punctul de încărcare. Aceasta, nui asemenea delegat rămîne va­
din vina serviciului controlului labilă pînă în momentul cînd mare.
calităţii, care nefiind1 operativ,
I. ÜUDASZ
face Ca vagoanele şfe stea zile
întregi la Hunedcar/a, pentru a-
nalize. /
De multe ori vagoanele cu se­
micocsul care nu: corespundea
calitativ au fost /înapoiate semi-
analize, apoi au fost trimise din
nou la Hunedoara. Şi aşa, unele
dintre care 87 muncitori. Printre
cel mai activi cititori se numără
Ioan Popa, turnător, Ioan Vo-
lonciu, mecanic ş.a.
Dintre formaţiile artistice de C W ecy^;
amatori, ce?e mai frumoase re­
zultate au fost obţinute de for­ ¦ s& ^ j'-u J Îe d e 'f o d u î/ A /^ Á Á /iz/f\j?
maţia corală care a prezentat ^ fh x'ju b o ¦zJLodfctc e d e
numeroase programe artistice.
, l ELENA MOISESCU
j .0 corespondent
relor practice maiştrii Cornel
Dan, Gavrilă Tengheru şi Stan-
ca Remus de la atelierul! auto
care au reuşit pînă acum să
predea elevilor cunoştinţe preţi­
oase în ce priveşte !reparaţia şi
conducerea automobilului.
La atelierul de lăcătuşerie e-
levii studiază sculele şi maşini­
le unelte -simple, fiind urmate de
lucrări practice conform progra­
mei şcolare.
> ¦ VIORE!. RUSU
profesor
Misiune specială; Dimineaţa mohorîtă;
S1MERIA: Flatima; SEBEŞ: Amigo; BA-
RU MARE : Omul meu d ra g ; LONEA :
Răsfăţatul ; T E IU Ş : Zile furtunoase;
ZLATNA: Două lozuri; APOLDU DE
SUS : Marinarul îndrăgostit; CALAN :
Pagini ide vitejie:
Programul 11: 7,00 Muzică populară
romîneiască-; 7,30 G întece; 8,30 Clubul
voioşiei; 9,10 Muzică instrumentală;
9,45 Revista presei străine; 10,00 Con­
cert de estra d ă ; 10,50 Transmisie din
sala Ateneului; -13,29 Muzică corală
-sovietică; 14,45 Concert de estradă:
16,15 Arii din opere; 16,45 Vorbeşte
Moscova; 17,15 Cîntece despre sate­
lit şi rachetă: 18,00 Muzică uşoară;
19,00 -Muzică, populară ramînească;
19,50 Carnet de reporter; 20,05 Muzi­
că de dans; 21,45 Astă senră citeşte...
Gina P etrini; 22,00 Muzică uşo ară;
23,10 Muzică de dans.
Buletine de ştiri: 7,00, 13,00, 19,15
23,52 (programul I) 7,50, 14,00,
20,00, 23,00 (programul II).
nord-vest. Ploi locale îndeosebi
regiunea de munte.
Pentru următoarele trei z ile :
vreme schimbătoare cu cerul noros şi
temperatura în uşqară scădere.