Page 86 - 1959-10

Pag. 2
Belşugul a luat beul
saw raaBeia
Acum aproape zece ani, cîteva fami­
lii de ţărani muncitori din satul Dai a
şi-au unit pămînturiile, vitele de muncă
ce le aveau (destul de puţine la mu
măr) şi uneltele agricole formînd o
gospodărie colectivă. Atunci puterea e-
conomică a gospodăriei era redusă,
colectiviştii nu erau deprinşi cu mun­
ca în comun, nu prea aveau siguranţă
în ce priveşte dezvoltarea şi perspecti­
vele gospodăriei. Anumite elemente di­
nafară şi în special foştii exploatatori, lectiviştii din Daia şi-au cumpărat două
răuvoitorii etc., aveau o influenţă ne­
gativă asupra colectiviştilor. Lansau di­ vităţii muncii agricole au maşini şi di­
ferite zvonuri tendenţioase „pronosti­
cau" destrămarea gospodăriei, iar co­
lectiviştilor le „prevedeau" o viaţă de
mizerie, sărăcie şi multe altele. Exis­
tau apoi în rîndul colectiviştilor uitii
tovarăşi care maniiestau neîncredere în
viitorul gospodăriei. Şi această stare
de lucruri complecta şirul greutăţilor
de care se izbeau ei zi de zi, ..
Gospodăria din Daia luase fiinţă, dar
datorită greutăţilor existente, precum
şi faptului că în jur nu era nici o uni­
tate socialistă a cărui exemplu să in­
fluenţeze în bine, ea nu s-a dezvoltat
prea mult. In acele momente însă şi
la timpul oportun dăieniî au simţit a-
jutorul organizaţiei raionale de partid
şi a comuniştilor din sat. Activiştii
care vizitau gospodăria Ie spuneau lu­
cruri frumoase despre colhozurile so­
vietice, despre succesele unor gospodării
colective din regiunea noastră sau din
ţară. Le-au fost create apoi posibili­
tăţi să se convingă de avantajele
muncii colective şi de perspectivele vie­
ţii lor viitoare. Şi rezultatul întregii
munci desfăşurate în sat a început să
se vadă tot mal mult.
Greutăţile începutului
au fost învinse
Gospodăria colectivă „Parti­
zanii păcii“ din Gistei — a spus
tovarăşul Mihai Dobîrtă, preşe­
dintele gospodăriei — a avut.
de-a face muţit, cu unele greu­
tăţi ce le-a avut. Gîţiva ani
gospodăria a bătut pasul pe
lo c ; s-a dezvoltat anevoios. Gu
sprijinul organelor de partid,
al comuniştilor şi colectiviştilor
noştri, am reuşit să ieşim din
impas şi să realizăm lucruri im­
portante.
Criteriul nostru de orientare
a fost şi este întărirea economi-
co-prganizatorică a gospodăriei,
deoarece, atîtia timp oît gospo­
dăria nu are o putere econo­
mică mare, ea nu poate satis­
face cerinţele colectiviştilor şi
nu se poate dezvolta.
Avînd în vedere acest lucru,
noi am mers pe linia dezvoltă­
rii fermelor anexe, iar din ve­
niturile obţinute am repartizat
o bună parte fondului de., ba­
ză în scopul creşterii tui tot
mai mult. Rezultatele obţinute
în această direcţie au fost din
ce în ce mai bune. Astfel, dacă
la început fondul de bază al
gospodăriei era de numai
28.000 lei, în prezent el depă­
şeşte cifra de un milion. De la.
doi boi şi doi cai, cîţi aveam
atunci, acum avem peste 80 de
boi, 58 de vaci, 350 de oi şi 200
scroafe fătătoare. Pentru fieca­
re specie de animale am con­
nsssssfl
Treptat, treptat greutăţile au început
să dispară, urla cîte urta. Oamenii din
sat, mai liotărîţi, au văzut rea­
litatea cu ochii; s-au convins că in­
dicaţiile şi îndemnurile comuniştilor
sîrtt îrt binele tor şl au la bază un
scop nobil, acela de a face viaţa ţă­
ranilor muncitori îmbelşugată, lipsita
de nevoi şi sărăcie. Drept urmare, co­
lectiviştii din Daia sînt azi mult avan-
laţi. Situaţia lor nu se mai poate nici
pe deparie compara cil aceea din tre­
cut, De la cîteva vaci slabe, doi cai,
ii un neînsemnat inventar agricol, au
ajuns să dispună de o adevărată bo­
găţie. Muitiărul bovinelor atinge cifra
de 20&. Au apoi sH de cai. 500 de
oi, 50 scroafe de prăsită şi altele, t’en-
iru adăpostirea acestora Şi-au construit
5 grajduri moderne, coteţ pentru porci
etc.
— Belşugul a luat locul sărăciei,
spunea tov. Chisbac Andrei, colectivist,
de la G.A.C, „Iile PinUiie" din Daia
la festivitatea inaugurării gospodăriei
colective din Mihalţ. Noi am avut o
producţie mare de griu şi porumb. Nu­
mai Ia sfecla de zahăr am obţinut o
producţie de pesfe 300 vagoane.
Pentru transport şi alte deserviri co­
camioane, iar pentru sporirea producti­
ferite unelte noi.
A înflorit şi viaţa culturală în sat.
Intr-un loc bine ales, două mari edi­
ficii cUltlirale străjuiesc peste întregul
sat. Sînt căminul cultural şi şcoala, ambe­
le construite acum, în anii democraţiei
populare. In afară de acestea, un număr
de peste 80 de colectivişti şi-au con­
struit case rtol, mal mult "de 50 de dă-
ienl au apărate de radio, iar becul e-
tectric a luat locul lămpii cu petrol.
Pentru viitor dălenii şi-au făcut pla­
nuri pe cît de frumoase, pe atît de rea­
lizabile. Vor ca de pe cele 3.200 hec­
tare teren de care dispun să obţină
maximum de produsei în acest scop
şi-au propus să organizeze ferme anexe
rentabile de vaci şi de porci care, cu
siguranţă le vor spori slm“ tor veni­
turile băneşti şi le vor face viaţa din
ce în ce mal bună.
Astăzi nici un ţăran muncitor din
Daia nu a rămas fnafara colectivei.
Cu toţii au format o mare familie care
merge cu paşi repezi înainte spre cul­
mile vieţii noi deschise de către par­
tidul şi guvernul nostru tuturor oame­
nilor muncii din oraşele şi satele pa­
triei.
struit adăposturi spaţioase şi
frumoase.
Un rezultat remarcabil al.
muncii colectiviştilor din Gis­
tei e acela că, în prezent, nici o
familie n-a rămas în afara gos­
podărie).
înainte de a fi colectivişti, ma­
joritatea covîrşitoare a ţărani­
lor din sat erau săraci. Acuma,
peste 70 lă sută şi-au construit
case noî, şi-au cumpărat apăra­
te de1 radio, mobilă frumoasă, se
îmbracă şi se hrănesc mult mai
bine, • sînt sănătoşi şi robuştf.
Cisteiul se numără apoi printre
satele în care, în anii regimu­
lui nostru, s-a introdus lumina
electrică şi s-au înfăptuit o se­
rie de alte realizări de folos ob­
ştesc şi personal al oamenilor.
Cită deosebire între viaţa pe
care o trăiesc azi ţăranii din
Cistei faţă de aceia pe care o
trăiau în trecut 1 Hambare pli­
ne cu cereale, porci pentru tăiat,
păsări de curte, lumină elec­
trică, viaţă îmbelşugată, linişte
şi'mulţumire, planuri frumoase
de viitor — astfel de lucruri" se
pot întîlni la tot pasul în Ciş-
teiul de azi.
Priceperea, hărnicia şi hotă-
rîrea colectiviştilor de aici dau
garanţia că' ei vor realiza în
viitor noi succese; se vof pu­
tea mîndri şi mai mult de io ­
dul activităţii lor de zi cu zi.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1505
EV EN IM EN T Gospodărie tmăra.
IN VIAŢA SATULUI...
rezultate frumoase
Un sat întins, cu oameni hărnici, cu pămînt roditor... cu peste 100.000 lei. S-a mărit numărul cadrelor didac­ A subliniat felul de organizare á
Oameni harnici — pămînt roditor I.. tice, a fost lichidat analfabetismul. Copiii foştilor anal­ muncii în gospodărie şl preocuparea
fabeţi au pufuf să înveţe carte, să se ridice. Opincile consiliului de conducere pentru exe­
S-ar părea că aceasta este deajtins pentru un sat ca au fost definitiv aruncate în Tîrnavă,.. cutarea la timp şl în condiţii bune a
el să devină înfloritor. Trecutul Mihalţului Spline că nu lucrărilor agricole. In afară de tere­
este aşa. 'tn aşezarea aceasta cu oameni harnici existau Aü de gînd mihălţenii să se oprească aici? Nu! nul agricol, colectiviştii din Büccrdeá
pînă acum vreo 15 ani 300 de familii care nu cunoşteau Aproape 200 familii de ţărani muncitori din Milialţ care Vinoasă dlspiln de 17 hectare cu viţă
altă încălţăminte decît opinca; în satui acesta cu pă­ s-au adunat zilele trecute în saja cea mare a căminului de vie din soluri alese. El se pricep
biné lá ,lucrarea acestei culturi. De
mînt ro'cfiior existau pînă la eliberare cîieva sute de oa­ cultural împreună cu cei cîteva sute de invitaţi din altfel, calitatea vinurilor din Bucer­
meni care erdu nevoiţi să pună degetul pe hîrtie atunci satele din împrejurimi pentru a sărbători „un eveni­ dea este apreciată nu numai în satele
| cînd trebuia să-şi scrie numele. ment istoric în .viaţa satului“ - - cum, au spus ei —- au din jur sau din ţara noastră. Faima
vinului de aici a trecut hotarele pa­
j Faţa satului a început să se schimbe în anii regimului ajuns. la concluzia că unindu-şi pămîntul şi mijloacele triei, ajungînd în diferite state dift
| deţnocrat-popular. In 1955, s-a introdus lumina electrică. de mu’ncă vor putea să facă paşi mai repezi şi inai mari Europa. Via la el e o bogăţie care
I Statul a cheltuit pentru aceasta ‘380.000 '•lei. S-a con­ pe calea înfloririi solului şi pe calea creşterii belşugului le aduce venituri frumoase.
în, casele lot.
struit apoi căminul cultural. Statul a contribuit şi aici Potrivit specificului şl profilului gos­
podăriei, colectiviştii din Bucerdea au
Un rezultat al activităţii circum scripţii, fiecare fiind îndrum at ¦U nda-le r e z u lta te le fr u m o a s e o b ţi- ) forirtat o brigadă mixtă. Şl, deşi lâ
elementelor înaintate să se ocupe de atei oam eni care-i început treburile au mers b in e; co­
din sat sînt m ai cunoscuţi şi m ai apropiaţi. nule,, .ă n d u -le sfaturi şi îndem nuri Cu portul specific ţăranilor din acea lectiviştilor le-au fost repartizate sar­
preţioase. parte a locului, cu faţa îmbujorată, me­ cinile în aşa fel că flecare ştie ce
Ideia unirii, eforturilor pentru a Indicaţia aceasta . s-a dovedit bună. reu ?îmbină, satisfăcut de noile con­ are de făcut, fiecare are Interesul să
— Să păşiţi cu încredere pe dru­ diţii create de partid oamenilor mun­ muncească cît mei productiv în intere­
sm ulge păm întului cit m ai m ult din Inir-un tim p relativ scurt, agitatorul m ul pe care aţi pornit — a înde/n- cii de la sate şi cu încrederea de­ sul obţinerii de reCóltó tot mai mari.
M arian H aţegan a convins patrii fa­ 'hat Nico'.ae F eneşer — să d ovediţi plină în perspectivele de viitor, tov. Ei au însămînţat la timp, au întreţi­
Feneşer, preşedintele gospodăriei co­ nut bine culturile; lucrările la v‘.e
ceea ce poate da, încolţise m ai de m ilii bă se în sc/ie tn gospodărie : tuturor ţăranilor m uncitori din sat lective din Bucerdea apare în faţa le-au executat după toate cerinţele, iar
sfaturile şi îndrumările tehnice !e*au
nulii in inim ile m ihălţenilor. ¦ fa m ilia .lui S im io n Barna. care-i este că m u n ca în g o sp o d ă ria co lectivă microfonului instalat pe scena cămi­ aplicat în permanenţă. Acest lucru
nului cultural din Mihalţ. El a venit a dat rezultate bune. Din recolta ob­
Erau insă in M ihalţ şi din ace: cum nat, a lui G heorghe H aţegan care ,este m ai superioară, că traiul esie aici la invitaţia mihălţenllor ca să ţinută împart, pentru fiecare zi-mun-
participe la festivitatea inaugurării că, 10 kg. de porumb şi 25 tel bani
care făceau lotul ca s-o înnăbuşe. de asem enea îi este rudă, a lui Flo- mai bun. în numerar.
~ — 'La ce ne trebuie gospodărie co­ ridn Potopea care îi este vecin ş.a. gospodăriei lor, iar colectiviştii din
După ce a fost convins de agita­ — 'S ă creşteţi cil m ai m ulte ani­ Bucerdea Vinoasă !-au însărcinat să Din recolta de struguri, colectiviştii
lectivă sau întovărăşire? — şop­ tori să intre în gospodărie, Sim ion vorbească celor dlji Mihalţ despre re­ din Bucerdea vor vinde statului, prin
teau aceştia m ai m wlt pe sub,ascuns — m ate şi in prim ul rînd vaci Şi porci zultatele lor, despre felul cum şi-au contractări şi achiziţii, aproximativ
70.000 kg. rămînîndu-la o mare can­
— au sfă tu it pe m ih ă lţen i iod. 'Mihai organizat munca, despre oameni şl titate pentru vinificat.
faptele lor. Părea emoţionat. Şl poate
N -o ducem destul de bine şi aşa? Barna a devenit el însuşi agitator, D obîrţâ şi Ionel Salcâu, avea de ce. Inaugurarea unui început Gospodarul bun se cunoaşte încă
In ciuda şoaptelor ven in o a se, i- convingînd la rîndul său trei fam ilii de viaţă nouă nu poate să nu te de Ia început. Şl bucerzenii, fac parte
să facă cereri de înscriere în go s­ îndrum ări preţioase au dat în cu- mişte. Şi-apoi momentele de care erau din această categorie de gospodari.
deea cea nouă a cucerit lot mai podărie. stăpîniţi mihălţenii în acea zi Ie-a Ei se gîndesc încă de pe acum cu
m ulte inim i. Au apărut apoi şi pri­ vîntul lor tov. Ion Lascu vicepreşe­ trăit şi el cu cîtva timp în urmă, a- multă seriozitate ta viitor şl au luat
tunci cînd în satul lor — Bucerdea măsuri care să le asigure tot ceea
d in te al 1S fa tu lu i p o p u la r reg io n a l, Vinoasă — s-a sărbătorit inaugurarea ce le trebuie. Pentru adăpostirea vite­
gospodăriei colective. lor construiesc un grajd d'e 50 de ca­
m ele unităţi ale sectorului socia­ La fel au m uncit şi agitatorii Pe­ Ştefan Bouream i, prim -secretar al pete, Iar pentru cele 500 de oi fac
— Noi nu sîntem de mult colectivişti adăposturi corespunzătoare.
list : o întovărăşire, două, Irei... tru F intînă, lo a n C lrnaţ, N ichifor C om itetului raional de partid Aibă — a spus printre altele tov. Feneşer.
Avem o existenţă scurtă. Mai avem Aplicînd indicaţiile ce le-au fost da­
Adunarea generală pentru dare de Florea şi alţii. Ei nu s-au m ulţum it şi G rigore M ureşan, preşedintele S fa ­ încă de luptat cu unele greutăţi şi te, ei au terminat de mult însămînţă-
se a m ă şi a le g e ri Care s-a ţin u t a- să ste a de vo rb ă o d a tă sau de d o u ă tu lu i ¦¦popular ra io n a l A lba. avem încă multe de făcut. Cu toate rlle de toamnă la păioase, iar porum­
acestea, de cînd muncim uniţi laolaltă bul l-au recoltat de pe întreaga su­
nul trecut in organizaţia de partid ori cu un om ci — acolo unde E i i-au îndem nat să siringă rîn- am înfăptuit multe lucruri frumoase cu prafaţă pe care a fost însămînţat.
din M ihalţ a pus in faţa noului co­ a fo s t n e c e sa r —• au m e r s de 10 durele ţn jurul organizaţiei de partid care ne mîndrim. Scurta perioadă de
m itet com unal ales, sarcina de a-şi şi chiar de m ai m ulte o r p jd ţţâ t cînd existenţă a colectivei a fost totuşi Multe lucruri frumoase a spus tov.
îm bunătăţi m unca pentru atragerea m u m a lor a dat ro5., şi, sub conducerpp. e i ,s ă lu p te pen­ rodnică. Feneşer despre tînăra lor gospodă­
ţăranilor m uncitori pe făgaşul socia­ rie. In faţa microfonului el radia, ex­
Pentru a convinge ţăranii m unci­ tru obţinerea de recolte bogate, pen­ Şi aşa, rînd pe rînd, tov. Feneşer prima bucuria tuturor colectiviştilor din
tru creşterea fondului de bază, pen­ a vorbit despre realizările gospodăriei Bucerdea şl hotărirea lor de a conti­
lor şi despre ceea ce şi-au propus nua şirul succeselor, de a lupta ca
list al agriculturii. N oul corniţei s-a tori să păşească cu încredere spre tru crearea de fe rm e a n e x e , ¦p entru să înfăptuiască în viitor. anii ce vor urma» să le aducă multe
ocupat îndeaproape da realizarea a- gospodăria colectivă, organizaţia de consolidarea şi lărgirea gospodăriei venituri şl belşug tot mai mare.
ceStei sarcini. In scurt tim p el a partid a popularizat larg realiză­ ca ea să cuprkidă întregul sat.
analizat munca dusă in această pri­ rile obţinute tn gospodăriile agricole F elicitind pe colectiviştii din M i­
vinţă îm preună cu activul său. Ana­ halţ, cu ocazia acestui evenim ent în ­
liza a fost continuată în adunările (Fin sa tele vec in e — Q berja şi C is­ sem nat, din partea biroului C om ite­
tei. De fiecare dată, la îm părţirea a-
organizaţiilor de bază, in sesiunile vansurilor în aceste două gospodă­ tului regional de partid, iov. Aurel
sfatului popular. In sat a m ai luai rii, ţăranii m uncitori m ihălţeni au B ulgărea, secretar al C om itetului re­
fiin ţă o întovărăşire şi apoi incâ fost invitaţi să participe spre a ve­ gional de partid a vorbit despre sar­
una. în tre g satul a fost- atras în dea cil ochii lor recoltele bogate ob­ cinile care stau tn fa ţa com uniştilor
cele cinci întovărăşiri, care la în­ ţinute de coleclivişll. Ei au pulul şi celorlalţi m em bri ai G.A.C. din
dem nul com itetului de partid com u­ astfel să vadă an de an cum s-au M ihalţ.
nal s-au inm ănunchi-at înir-una sin ­ d ezvoltat cele două gospodării şi — In m unca dvs., a spus printre
gură. • f » odată cu aceasta cum s-a schim bat altele, tov. Bulgărea, să ţineţi sea­
Scopul pentru care a luptat orga­ viaţa oam enilor şi înfăţişarea celor m a de recom andările care vi s-au
nizaţia de partid a ţintit insă mai două sate vecine. făcut aici, să luptaţi pentru a obţi­
dep a rte: să se creeze in M ihalţ o Lucrul început ne rezultate bune şî pe această ba­
ză să afrageţi şi pe ceilalţi ţărani
form ă de cooperare agricolă m ai su­
perioară — o gospodărie agricolă trebuie dus cu bine m uncitori din sai în gospodărie. Fermele anexe— aducătoare
Coleciivă. în c ă din iarnă a luai fiin ­ pînă la capăt ’A r â iîn d că re z u lta te le b u n e nu
ţă in acest scop uri com iiet de in i­ Adunarea de inaugurare a G.A.C. v în de Ia sine, că ele se obţin nu­ de mari venituri
ţiativă fo rm a t din com unişti şi alte din M ihalţ poate fi socotită m ai de­ m ai prin m uncă bine organizată,
elem ente înaintate din rihdul ţăra­ grabă lin m are sfat sau o şedinţă vorbitorul a recom andat ca, încă de Anii din urmă au adus ţă­
ranilor muncitori din satul O-
nilor m uncitori printre care se nu­ de lucru în care fiecare din cei ca­ la început, să se form eze tn cadrul breja. lucruri noi şi măreţe. La Să devină o gospodărie milio­
îndemnul comuniştilor aici a nară şi cît mai rentabilă, să
mărau tov. C im a ţ O nu Ciobu, Nico- re au luat cuvîntul S-au străduit gospodăriei colective care să siudie- luat fiinţă o gospodărie colec­ îmbunătăţească continuu nive­
tivă, care în prezent, înglobea­ lul de viaţă al oamenilor, sa
lae D ârăm uş, Petrp F intînă, S im ion să scoată în evidenţă experienţa bu­ . ze — cu sprijinul celor m ai pricepuţi ză toate fam iliile din sat. realizeze tot mai multe construc­
nă, să arate noilor co lectivişti cum colectivişti — cc ferm e anexe este m ai ţii — iată scopul pentru care
Breaza, M arian H aţegan, Cornel Dacă în primii ani de exis­ luptă harnicii colectivişti din
tenţă gospodăria colectivă din Obreja.
C om şa ş.a. să m u n cea scă şi cum să se g o s­ ren ta b il să se d ezvo lte pentru ca Obreja a avut de luptat cu a-
numMe neajunsuri existente Pentru lucrarea pămîntului ei
C om iietul de parlld a antrenat in podărească1 pentru a face din gos­ gospodăria să înflorească inir-un mai cu seamă în consiliile de folosesc, în afara forţei tractoa­
conducere care au funcţionat relor, cei 320 de boi pe care
sprijinul com itetului de iniţiativă co­ podăria lor o unitate socialistă în­ tim p . cît m ai scurt. în anumite perioade, în momen­ ştiu să-i îngrijească ca nişte
tul de faţă lucrurile s-au îndrep­ buni crescători.
m uniştii şi agitatorii organizaţiilor de floritoare. •k tat muilt înspre bine; succese­
...In viaţa satului M ihalţ s-a pe­ le obţinute de colectivişti în Şi se ihai mîndresc cu ceva
bază, deputaţii şi Salariaţii sfatului Tov. Isp a s Duşa, M ihai Dobîrtă, ultimii ani, nu numai că au colectiviştii de aici, cu o ramu­
fost mulţumitoare dar ele au ră oare le aduce venituri deo­
popular, cadrele didactice şi alte Nicolae Feneşer, Ionel Salcâu, — trecut un evenim ent im portant.. 200 constituit un îndemn în mun­ sebit de frumoase — pepinie­
elem ente Intiintaie. preşedinţi ai gospodăriilor colective de fam ilii au pornit pe calea g o s­ că şi un exemplu de urmat ra pentru viţă de vie. Este prin­
pentru ţăranii_ muncitori cu tre primele gospodării care se
In întreaga sa activitate pentru d in satele B erghin, C istei, Bucerdea podăriei colective. M uncind în chip go s podarii indiv tduale. ocupă de această ramură.
crearea gospodăriei colective or­ V inoasă şi Obreja — Andrei Chlsbac nou, harnicii şi pricepuţii colectivişti La festivitatea inaugurării Colectiviştii din Obreja au
gospodăriei colective din Mi­ în prezent o experienţă destui
ganizaţia de partid a p u s accentul din G.A.C. Dăiă R om înâ şi alţii au m ihălţeni vor obţine de pe întinsul halţ, tov. SalcăU, preşedintele de bogată în organizarea mun­
G.A.C. din Obreja a vorbit cu cii. Consiliul de conducere de
pe m unca de convingere care a fost vorbii despre drum ul parcurs de lor ogor rod bogat, vor face ca via­ mirtdi le despre succesele obţi­ aici, în frunte cu preşedintele
nute de ei în ultimtil timp, Me­ său, s-a ocupat îndeaproape de
dusă cu răbdare de la o m la gosp o d ă riile lor, Im p ă rtă şin d u -te cu ţa sa lu lu i să d e v in ă iot m a i fr u ­ ritul mare al colectiviştilor din buna desfăşurare a întregii ac­
Obreja — (a subliniat el — tivităţi. Meritul acestuia este
om. Agitatorii au fost repartizaţi pe drag din experienţa acum ulată, ară? m oasă. este că şi-au dezvoltat şi conti­ că, atunci cînd s-au ivit diferi­
nuă să-şi dezvolte şi în viitor te probleme mai greu de rezol­
Aspect de la festivitatea inaugurării. ferme de pofei, de vaci şi de vat. a cerut sprijinul colecti­
oi. Acum ei. au 20 de scroafe viştilor, iar aceştia l-au dat în
mari şi 40 tineret. Valorificînd mod competent. Şi dacă lucru­
prin contractări şi achiziţii li­
na ¦şi o cantitate, apreciabilă rile se vor desfăşura şi în viitor
de produse lactate de la oi şi de aşa cum trebuie, dacă ei vor
la vaci, şi alte produse obţinu­ asculta indicaţiile şi îndrumări
te de la fermă, colectiviştii din le date de organele de partid
Obreja, au încasat o sumă de
aproape 500.000 lei dintre care dacă vor rnerge pe linia întă
o bună parte au fost destinaţi
fondului de bază. Urii continue a gospodăriei şi
creşterea rentabilităţii ei, obiec
tivele ce şi le-au propus colec
tiviştii din Obreja vor fi iii
făptuite cu siguranţă.;