Page 87 - 1959-10

Nn 1505
25 OCTOM BRIE
Ziua forţelor armate
ale R. P. R. <
In urmă cu 15 aníj la 25 oc­
tombrie 1944, în oraşele Cţwei şi
Satu Mare se înălţa mîndru
drapelul patriei noastre dragi.
Acea zi de toamnă marca un
mare eveniment istoric în viaţa
poporului nostru — eliberarea
întregului teritoriu al ţarii de
sub jugul fascist. Odiosul tratat
de la Viena, care sm ulsese din
trupul Romîniei nordul Transil­
vaniei, era cu desăvîrşire spulbe­
rat sub paşii hotărîţi al osta­
şilor sovietici şi romîni, sub şe­
nilele tancurilor şi siib roţile tu­
nurilor lor. Zorii , noi care s-au
ridicat deasupra patriei prin vic­
toria insurecţiei armate, organi­
zată şi condusă de Partidul Co­
munist Romîn în -condiţiile lovi­
turilor nimicitoare date de glo­
rioasa Armată Sovietică elibera­
toare trupelor fasciste, luminau
de-acum întregul pămînt al ţarii
— pămînt sîîrtt, udat de sîn-
gele atîtor jertfe.
La 25 Octombrie anul acesta,
sărbătorim Ziua Forţelor Armate
ale. R.P.R. Această sărbătoare
exprimă înalta preţuire pe care
întregul popor muncitor o acor­
dă armate! noastre populare
care, la chemarea partidului şl
în strînsă frăţie de árme cu Ar­
mata Sovietică a luptat pentru
eliberarea ţarii noastre, a Un­
gariei şi Cehoslovaciei de sub
jugul fascist, pentru victoria de­
finitivă asupra fascismului. Ziua
Forţelor Armate alé R.P.R. ex­
primă dragostea partidului şi a
poporului muncitor pentru Ar­
mata noastră Populară, scut de
nădejde al cuceririlor revoluţio­
nare ale oamenilor muncii pe
drumul construirii socialismu­
lui. In această zi evocăm cu
dragoste şi recunoştinţă faptele
vitejeşti ale ostaşilor romîni.
care. alături de formaţiunile de
luptă patriotică, sub conducerea
ŞEDINŢĂ FESTIVĂ
Subfiliala societăţii de ştiin­
ţe medicale Simeria, a organi­
zat zilele acestea o şedinţă fes­
tivă dedicată ştiinţei medicale
sovietice. Au luat parte perso­
nalul medical şi medico-sanitar
de la spitalul şi policlinica
C.F.R., precum şi corpul medi-
cal al circumscripţiei sanitare
a oraşului.
In cadrul acestei şedinţe fes­
tive s-au ţinut mai multe refe­
rate. Astfel, medicul şef chirurg
al spitalului C.F.R. Simeria a
jXXXXXXXJOOOOOOOOOOOCXX>ÖOC©OOOCQöQOOOCQCCX3ao C «X X 30CSKX>OQOOOQOOtXSOCOO^X>OOQOQOOOCO^ iXXÄXXXXi't'oÖOOOOOOOöOOOOÖOOQOOGOOÖOOGCQOOQQQOCSX
Acul magnetic
Intr-o legendă a poporului
chinez se arată că împăratul
H uang Ti (anul 2360 î.e.n.), ur­
mărind un duşman în întuneric
l-a descoperit cu ajutorul unei
figurine şi l-a nimicit. O aseme­
nea figurină a existat în realita­
te. Ea se putea roti şi indica
întotdeauna sudul. Această pro­
prietate se explică prin aceea
că ea conţinea un mic magnet.
Din unele documente datând din a-
nul 120 î.e.n., reiese că în acele
timpuri, în China se cunoşteau
proprietăţile acului magnetic.
Patru veacur' mai tîrziu, ma­
rinarii chinezi au folosit acul
magnetic în navigaţie.
Ochii orbilor
Academicianul Stankewicz de
la Academia de Ştiinţe Medica­
le din Szczecim, a construit un
aparat, după proiectul profeso­
rului Kuliszevski, de la Institu­
tul Politehnic din Wroclaw. Un­
dele iradiate de aparat sînt re-
Peniru prima dată
Recent s-a calculat pentru
prima dată viteza exactă cu
care un meteorit a pătruns în
atmosferă. Meteoritul a fost fo­
tografiat de un grup de oameni
de ştiinţă din R. Cehoslovacă.
V;1eza Iui era de 20,9 km/sec. şi
dună părerea specialiştilor acest
meteorit extrem de mare şi stră­
lucitor ar fi fost în trecut o
mică planetă avînd orbita între
Venus şi Jupiter.
-0 -
Apa — bun izolator
Apa absolut pură este cel mai
bun izolator al curentului elec­
tric, dar din păcate ea nu exis­
tă în natură. Apa conţine întot­
deauna săruri dizolvate, care
în aricit de mici cantităţi s-ar
afla, îi măresc coilductibilitatea.
partidului, au luptat cu eroism
pentru dezarmarea hitleriştilor
aflaţi în interiorul ţării. Faptele
înscrise de ei la Bucureşti şi în
Valea Prahovei, Ia Braşov, la
Constanţa, la Turnu Severin şi
în alte locuri în zilele lui au­
gust 1944 sînt deosebite. Evo­
căm succesele obţinute de ei, a-
lături de ostaşii sovietici, în ca­
drul Frontului II Ucrainean, în
luptele din Podişul Transilva­
niei, din munţii Apuseni, din
Banat, în operaţiunile din Un­
garia şi Cehoslovacia.
In aceste lupte se năştea Ar­
mata noastră populară a cărei
forţă de neînvins rezidă în con­
ducerea sa de către partid.
Sub conducerea partidului, ar­
mata noastră s-a întărit necon
tenit.în anii regimului democrat-
popular. Pariului şi guvernul,
întregul nosfhi popor muncitor
au manifestat şl manifestă o
grijă deosebită pentru armată,
înzeştrînd-o cu cea mai moder­
nă tehnică de luptă. Invăţîud
din experienţa glorioasei Arma­
te Sovietice, însuşindu-şj ştfjnţa
şi arta modernă militară, adîrtc
devotaţi poporului muncitor ai
cărei fii iubiţi sînt, credincioşi
jurămîntului militar, educaţi în
spiritul patriotismului socialist
al internaţionalismului proletar,
militarii noştri depun eforturi
susţinute pentru a mînui Ia per­
fec te tehnica de luptă, pentru
perfecţionarea măiestriei lor mi­
litare.
Militarii Armatei noastre popu­
lare, în frunte cu comuniştii,
stau cu fermitate de strajă in­
dependenţei şi securităţii Repu­
blicii Populare Romîne. Umăr
la umăr cu ostaşii sovietici eli­
beratori, şi cu ostaşii celorlalte
ţări socialiste, ei sînt zid de ne­ Comisiile permanente
învins cauzei socialismului şi
comunismului.
vorbit despre „Influenţa ştiin­
ţei medicale ruse şi sovietice
asupra dezvoltării chirurgicale
în ţara noastră“. A fost apoi
susţinut referatul: „Psihoprofi-
laxia durerilor de naştere". In
continuare, medicii Vladimir
Chioroglu şi Eugenia Zberea au
susţinut referatele: „Cibemeti-
ca în medicină“ şi „Viaţa şi ac­
tivitatea lui Pavlov" şi „Influen­
ţa concepţiei pavloviene în me­
dicina noastră“. SABIN
corespondent
Magazin săpfămîna
SAAAA/><AA/VVS/VS/S/\AA/'>Af\rv\r\/'s
Guliver sovietic
In satu! — OIHovka din regi­
unea Kurgan, în familia tracto­
ristului I. E. Verhoturţev creşte,
printre alţi copii, un băiat, Vo-
lodea, care are opt ani, cîntăreş-
te 114 kg. şi este înalt de 1,60
m.
...Dis-de-dimineaţă mama Iul
Volodea, o femele plăcută, de
statură mijlocie, s-a şi apucat
de treburile gospodăriei. Dar iată
că a apărut Volodea.
flectate de obiectele întîlnite şi
exercită o anumită presiune a-
supra ochilor persoanei care îl
poartă. Astfel, aparatul dă po­
sibilitatea orbilor să deosebeas­ Cele mai mari plante ca şi Mării Sargaselor din apropierea
că forma, distanţa şi chiar cu­ cele mai mari exemplare de ani­ insulelor Bermude, în sectoarele
loarea unui anumit obiect. Su­ male se găsesc în mări. Cea mai cele mai liniştite ale Oceanului ^s-a aniversat 120 de ani de păs-jî
perioritatea aparatului polonez
constă în aceea că este alimen­
tat de curent produs de un mic
acumulator portativ.
E fectu l m iro s u rilo r
Recent, un chimist german a
elaborat un „tabel" al mirosuri­
lor care cuprinde 150 de miro­
suri. EL a studiat în acelaşi
timp efectul diferitelor mirosuri
asupra unor animale sălbatice.
Primele cercetări au fost fă­
cute în jurul plantaţiilor de
trestie de zahăr din Africa de
Sud unde hipopotamii produc
pagube serioase în culturi. S-a
constatat că mirosul de om şi
de tigru nu are efecte prea mari
asupra hipopotamilor, în schimb
după răspîndirea cu ajutorul a-
paratelor speiaie a mirosului de
leu, hipopotamii au luat-o Ia
fugă.
contribuie la valorificarea
resurselor iocaîe ...
¦Tf‘ lucrări se feresc de inundaţii te­
(O rm ate din păg. l-a )
mari. O buna orientare a dove­ viştilor din Gin-ciş. Comisia per­
dit-o comisia permanentă agri­ manentă .de gospodărie', locală
colă de pe lîngă sfatul popular din comuna Baia de Gris a pro­
din comuna Gut care a propus pus repararea unor poduri cti
ca unele terenuri din raza co­ materiale din resurse Ideale,-pre­
munei să iie închiriate întovă-râ cum şi lărgirea drumului care
şiţilor din Jina pentru păşunatul duce la cariere Pietroasa. Îiifăp-
oilor în lunile septembrie şi oc­ fuindu-se aceste propuneri s-au
tombrie. In felul atesta s-atf în­ construit două punţi, s-au repa­
casat 4.000 lei. sumă cu care
se construieşte un pod la Ghi-
dăeşti.
In alte părţi din regiunea Hu­ xempîe pozitive se găsesc şi în ritene, străbătînd locuri pustii şi inac­
nedoara com isiile permarî nte au raioanele Petroşani, Hunedoara cesibile, pe un ger năprasnic, de mi­
găsit diverse terme prin care
contribuie la valorificarea resur­
selor locale. Merită să fie sub
liniate mai ales studiile şi pro­
punerile făcute în ceea ce pri­
veşte lucrările de îmbunătăţiri
funciare. Numai anul aceste s-'au
executat lucrări' care măresc pro­ Aşa e cazul comisiilor perma­
ductivitatea solului sau feresc
de inundaţii peşte 3.000 ha. te­
ren. In afară de şantierele mari
pentru îmbunătăţiri funciare în
unele sate s-au realizat impor­
tante lucrări cu forţe proprii.
Bunăoară comisia permanentă a-
gricolă de pe lîngă sfatul popu­
lar ai comunei Teliuc a propus
să se consolideze malurile rîului.
Cerna. Prin executarea . aceste1
Băiatul s-a spălat cu apă rece
şi a început să facă gimnastică.
El a mutat lemnele tăiate în
hambar. La masă Volodea a
mîncat cu multă poftă o îarfurl-
e plină de supă, un colac din
făină de grîu, cîteva ouă şi 3
băut o cană de lapte.
Volodea creşte sănătos, puter­
nic, isteţ. El ascultă de părinţi, de 240 kg. şi pasărea — cămi­
îi plac cărţile, cîntecele şi mu­
zica. El se interesează de toate,
se joacă, zburdă mult. Tovarăşii tralia oîntăreşte 120 kgr. Prime­
Iui de joacă îl respectă şi îl po­ le două au dispărut nu de mult
reclesc „Guliver"'.
Plante — giganţi
mare plantă este alga de Sar-
gas a le' cărei fibre ajun,g ta o
lungime de 400 m. Aceste alge
plutesc aproape de suprafaţa
In Kenya a fost studiai efectul semenea ' copacii denumiţi sec- \ creşte !a tropice. Frtictele sale sînt v
diferitelor mirosuri asupra ele­
fanţilor. Nici mirosul de om şi
nici mirosul altor animale nu au
dat rezultate. In schimb mirosul
unor plante aromate a produs
panică în rîndurile elefanţilor.
In Suedia, cerbii care produc
mari pagube în păduri au fost
izgoniţi cu ajutorul mirosului
de om. Acelaşi miros a , avut e-
fecte şi asupra renilor.
Interesant este faptul că ve­
veriţa fuge de mirosul altei ve­
veriţe. Mirosul de Veveriţă a fost
de asemenea folosit pentru izgo­
nirea şoarecMor în unele fabrici
de saci.
DRUMUL SOCIALISMULUI
!11
V iitorii muricitOri,
ucenicii de asfăzi,
au ia dispoziţie,
datoriţii grijii pe
care le-o poartă
partidul şi giw er-
niil nostru, condi­
ţii optim e de trai
şi învăţătură. In
orele libere, ei au
la dispoziţie num e­
roase baze sportive
unde pot practica
jocurile' de volei,
basbhd, jotbăt,
handbal etc. in r e ­
g iu n ea n o a S ită , n-
sim enea baze spor­
tive pot îi întllniie
la şcolile profesio­
nale din H unedoa­
ra, Sim eria, C ugir,
Gheţar şi in alie
cârti.
renurile legumicole ale colecti­
rat trei poduri .şi ,s-au- extras
peşte 400 m.c. piatră de con­
strucţie din cariera amintită, E-
şi altele.
Nu peste tot însă comisiile
permanente desfăşoară o activi­
tate corespunzătoare, ceea ce
dovedeşte că unele comitete exe
cutive neglijează îndrumarea lor.
nenţe de pe lîngă sfatul popular
al oraşului Deva dare nu-şi jus­
tifică cu nimic activitatea şi au
făcut foarte puţine propuneri
comitetului executiv, :
E necesar ca fiecare comitet
executiv .să se ocupe ¦cu toată
răspunderea de comisiile perma­
nente care pot aduce un aport
preţios la îmbunătăţirea activi­
tăţii sfaturilor populare.
uriaşe
Cele mai mari păsări care au
existat pe pămînt au fost păsă­
rile — elefanţi care au trăit pe
insula M adagascar şi oare a-
veau o greutate de. 440 kg, pa­
sărea dinornis, care trăia în
Noua Zeelandă avea o greutate
lă, care trăieşte şi astăzi în Aus­
1 fiind omorîte de localnici.
Atlantic.
Dintre plantele terestre, tulpi­
na cea mai lungă o are liana
rotanga din India. Ea ajunge
la 300 m. ( unii autori susţin că
există rotange de 400 m), tul­
pina avînd o grosime de 4 cm.
Adevăraţi giganţi sînt de a1 v rate fructele pomului mangus,. care
voia. In California, unde acest- • \ de culoare roşie şl seamănă cu >
secvoia s-a păiştrat în stare n a ­ <j portooalele. Din cauză că sînt ex- ,
turală a fost tăiat un exemplar < trem de gingaşe, ele nu sînt tran- .
înalt de !42 m. şi cu lungimea
circumferinţei tulpinei de 36 m.. z sportabite.
Prin deschizătura care s-a creat
în urma putrezirii miezului co­
pacului, poate trece o trăsură
cu cai, care poate ieşi prin tă­ ^ rechin. Lungimea unor exemplare.'
ietura din locul unei ramuri. < ajunge pînă la 15 metri. Cu toată •
Dacă la construirea unui drum:
pe traseu - se întilnesc astfel de 2 mărimea sa, balena-rechin hu pre-
copaci, în loc ca ei să fie tăiaţi, ţ zintă Importanţă Industrială. Carnea
pentru uşurarea lucrărilor, în < acesteia, fiind foarte tare si cu
tulpină se sapă un tunel prin ytin gust neplăcut;
care trec vehiculele.
'H^Pagf. 3
Cărfi apărate în cinstea „Nota zero la purtare“
pe scena teatrului
• • prieteniei din Tbilisi
u romîno —sovietice T B IL IS I 23 (A gerpres). — Teatrul
G..-B. A D A M O V T A IN A ' CELOR DOUĂ OCEANE d e s ta t a l tin e re tu lu i d in T b ilisi re­
prezentat piesa dram aturgilor rornW
ir. -roldro , (Ediţia 11-a) Virgil Stoenescu şi O ctavian Şaua
„ N ota ze r o la p u rta re “.
In acest roman, apărut în co lecta „Cutezătorii, scriitorul sovietic
Spectacolul, in care joacă artişti de
G. B. Adamov înfăţişează peripeţiile extraordinare ale echipajului subma­
fru n te a i tea tru lu i, a fost p u s în S6e-
rinului sovietic „Pioner“ :din Leningrad căruia, în preajma celui de-al
nă de cunoscutul regizor gruzin Nl-
doilea război mondial, -i se încredinţează, misiunea de a ajunge la Vla- ko'.ai M arsak.
divDstok în ,ziua de <23 august, pentru a întări apărarea graniţelor din Presa locală subliniază calităţile
piesei, precum şi m odul în care a
Extremul Orient împotriva atacurilor imperialiştilor japonezi. Partidul şi fost pusă in scenă şi interpretată.
guvernul Urtiunii Sovietice urmăreau calm, dar vigilent, pregătirile statului Pregătiri pentru cea
vecin. Ştiau că îrt ziua de 24 august, ziua de naştere a mibadoului, con­ de-a doua bienală
ducătorii Japoniei vor lu d 'o hotărîre de care depindea viaţa paşnică a de artă plastică
milioane de oameni ai muncii. a artiştilor amatori
Sarcina dată submarinului „Pioner" era ca tocmai în ajunul acestei Artiştii plastici amatori din întrea­
ga ţară se pregătesc în momentul de
ziîfe hotârîtoare să apară la ţărmurile răsăritene, pentru a arăta că grani­ fată pentru cea de-a doua expoziţie
bienală de artă plastică ă artiştilor ?•!
ţele Ţării ’ Sovietelor sînt inaccesibile. , maiori, ce va avea Ioc la începutul a-
Duşmanii Uniunii Sovietice strecoară pe bordul navei un diversionist,
îrt persoana trădătorului Gorelov, care urma sa împiedice prin orice mij­
loc submarinul de a-şi duce la îndeplinire misiunea. Ba mai mult decît
atît, el primeşte ordin de la stăpînil lui care-1 plătesc cu aur să distrugă
minunata nava de război sovietică.
Strîns unit în jurul căpitanului Voronţov, comandantul vasului, echi­ nului viitor.
pajul săvîrşeşte adevărate minuni de vitejie în încleştarea cu duşmanul Interesul şi dragostea pe care oamel
perfid. Minunatele calităţi morale ale omului sovietic — abnegaţia, curajul, nii muncii Ie manifestă astăzi faţă de
dîrzenia, cinstea — se dezvăluie la tot păsul în cursul desfăşurării eve­ artă îşi găsesc expresia şi în cele
nimentelor. După nenumărate peripeţii, Gorelov este demascat şi, îm­ peste 110 cercuri de arfă plastică des!
preună Cu complicii săi, îşi primeşte pedeapsa bine meritată. In ziua fixată chise în fabrici şi uzine ca şi în cele
de partid şi guvern; submarirtul „Pioner" intră biruitor în apele portului 57 de secţii de artă plastică create pe
Vladivostok. lîngă şcolile de artă populară dirt Bu­
I. EFRENOV: LACUL DUHURILOR DE MUNTE cureşti, Iaşi, Cluj, Oraşul Stafin, Oi
râdea şi din multe alte oraşe ale ţării.
(Ediţia Il-a)
Prima expoziţie bienală de oftif
Cartea „Lâoul duhurilor de munte", apărută în colecţia „Cutezătorii“, plastică â artiştilor amatori dlfl ţafâ
Conţine ciflci povestiri ştiiriţiflco-îan tastice a căror temă o constituie cu­ noastră, care a avut loc anul tflMIit
rajul şi dîrzenia oamenilor sovietici, luptători neînfricaţi pe toate fronturile fa Bucureşti, era şi zeoile de expoziţii
organizate de cercurile de artă plastică
construcţiei paşnice. Ei înfruntă şi biruie piedicile ce le stau în cale pentru din ţară, au făcut cunoscute publicului
multe din lucrările artiştilor plastici
atingerea ţelului: slujirea patriei dragi. Astfel, maiorul Lebedev, din po­ amatori, care s-au bucurat de o caldă
preţuire. De asemenea, peste hdtărs), la
vestirea „Observatorul- Nur-I-Deşt“. întors de pe front, unde fusese grav
expoziţia internaţională a artiştilor
rănit, se hotărăşte să dea o mînă de ajutor unei expediţii de arheologi amatori de la Londra, ca şi ftt cadrul
altor expoziţii internaţionale, lucrările
şl, în loc, să-şi facă concediul, de odihnă într-un sanatoriu din Asia Cen­ artiştilor plastici anlatori din ţâra
trală, se alătură cerfceiătOriior, con tribuind ou Cunoştinţele sale de geo­
log ia succesul expediţiei. v
De asemenea, Vladimir Evghenievici din povestirea bare a dat titlul
cărţii, după o serie de ciudate peripeţii, izbuteşte să descopere un impor­
tant zăcămîrtt de mercur în stare nativă. noastră au fost mult apreciate.
împreună cu tovarăşii săi, G h e o rg h i________ __________________
Bolobin din „Piscul de sub lună", în­ LUNI 26 OCTOMBRIE Şi MARŢ! 27 OCTOMBRIE 1959
fruntă natura aspră a Siberiei răsă­
Spectacole cinematografice
nus şaizeci de grade, în dorinţa de DEVA: Atentatul ;¦ ALBA IULIA : Gas-a liniştită; Dimineaţa moborSă
a le cerceta şi a face hărţi cît mai Frunze ro şii; De partea cealaltă ; SIMERIA : Misiune specială i SEBEŞ
precise, în Vederea ulterioarelor explo­ Două m am e; BRAD: Misiune spe­ Godziila; BARU MARE: Mac-lovla
rări, de proporţii vaste. cială : ILIA: S-au cunoscut cu to ţii; LONEA: Gîntecul matrozilor) TEIUŞ
HAŢEG: Dezertorul; HUNEDOARA: Amigo: ZLATNA: Legea m ării; A
Toate strădaniile şl sacrificiile a- Evadrarea din umbră; ORAŞTIE: POLDU DE SUS : Un cîntec din era
cestor minunaţi eroi, ca şi ale celor Păianjenul de aur; Născuţi în fur­ v a ţ; GALĂN: Pagini de vitejie,
din „Olhoi-Horhoi" şi „Cornul alb", tună; Fata din Kiev; PETROŞANI:
sînt încununate de succes.
r—'r r l' r ~ ' 'r i
C Ultimele descoperiri în do-^ R ¦" A DI
,- meniul ştiinţelor medicale le > LUNI 26 OCTOMBRIE 1959. Pro­ Muzică u şdâră; 10,30 Diri muzica po­
gramul Is 6,15 Polci şi mazurci; poarelor; 11,03 Muzică de estradă;
ţ găsiţi în revistele medicale de ţ 7,15 Jocuri populare romîneşti; 8,00 11,45 Radio Prichindel: „Gopilul şi
Muzică u şoară; 8,30 Muzică simfo­ meseria“ de Vitachis Dedis; 12,00 Me-'
[sp ecialitate sovietice şi rom î-] nica; 10,00 Fragmente din opera lodii populare romîheştl executate In
„Halka“ de Monluszko; 11,03 Muzică diferite Instrumente; 12,30 Ţări şl po­
[ neşti. Cereţi să vă abonaţi pe 1 de estradă; 11,30 Vorbeşte Moscova!; poare: Argentina; 12,40 Muzică u-
12,30 Lectură foileton (IX) : „Pămînt şoară romînească! 13,05 Concert de
ţ anul 1900 prin factorul dv. j
( care vă aduce publicaţia Ia ţ
t domiciliu. •)
desţelenit“ de Mlhail Şo'lohov, voi. muzică din apere ru s e ; 14,00 Con­
II; 13,05 Muzică corală romînească.; cert de prîriz; 15,10 C iclul: „Muzica
UM l 13,20 Muzică uşoară; 14,00 Muzică de cameră romînească“ ; 16,15 Vor­
populară romînească; 15,10 Muzică beşte MoScova!; 17,15 Noi medica­
«US' din operete; 15,45 Note de lector;
16,00 Muzică simfonică romînească; mente rdm îneşti; 18,05 Limbă noastră.
16.25 Muzică populară romînească din Vorbeşte, acad. prof. Al. G raur; 18,15
Concert de e stra d ă ; 20,30 Jurnalul
.VAAAAA^ vw vw Moldova; 17,45 Muzică de estradă; satelor; 51,30 Gîntarea Romîniei. Iti­
19,05 Sticlarii din Mediaş. Radiore-
ţ O cooperativă din Varşovia a portaj de Leonte Silvestru; 19,45 Mu­ nerar liric prezentat de Florin Mu­
; zică uşoară; 20,00 Teatru la microfon :
„Pasărea de piatră“ ; 21,45 Muzică gur ; 22,30 Muzică din operete romî­
^ produs un costum ignifug cu ca-<ţ uşoară; 23,08 Concert de norapte.
< re pompierii pot lucra aproximativ < neşti şi sovietice; 53,10 Concert sim­
Programul II: 14,30 Solişti şi for­
? 5 minute la o temperatură de 1.200, maţii de muzică uşoara din ţări prie­ fonic. ţ
<( grade. Costumul este confecţionat < tene ; 15,30 Liucrări ale compozitori­
lor noştri din diferite regiuni ale pa­ Programul I I : 15,00 Program mu:
< dinir-o {esătură specială care re- / trie i; 16,15 Concert de estradă; 17,30
[flectă razele infraroşii. Sfatul medicului: Anexitcle acute; zlcal dedicat fruntaşilor în producţie
18.25 Solişti instrumentişti de muzică
populară romînească; 19,00 Muzică din industrie şi agricultură; 16,30
u şoară; 20,00 Arii din opere; 20,28
Muzică uşoară romînească şi sovie­ Muzică u şo ară; 16,45 Gârneţ de r e ­
tică; 21,45 Călătorind prin Uniunea
Sovietică — note de drum de Dio porter; 17,25 Sfatul medicului: Ble-
nisie Şincan ; 22,40 Gîntece lirice;
23,32 Muzică uşoară. faritele; 17,30 Emisiune muzicală
MARŢI 27 OCTOMBRIE 1959. Pro­ pentru copii; 18,05 Muzică populară
gramul I : 6,15 Melodii populare ro­
Cea mai veche floare se pare mîneşti ; 7,30 Muzică distractivă; 9,00 sovietică; 19,30 Interpreţi romîni de
!că trebuie să fie considerată un
Jtrandafir tare creşte în oraşul ger- muzică uşoară care au concertat îrt
Uniunea Sovietică; 20,00 „Luna prie­
Jtnan Hildesheim. Vîrsta lui este a- > teniei romîno-sovietice“ ; 22,30 Muzică
?predată la 8 0 0 'sau chiar 1000 de-
populară romînească; 23,15 Concert
(ani. Acest trandafii continuă
de valsuri. 1
BULETINE DE ŞTIRI:' 5.00, 6,00:
!înflorească si în zilele noastre. 7.00, 8,00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00
19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul
I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00
Cel mal vechi caşcaval a fost> (programul II).
(consumat în Elveţia în ziua în carez
Timpul probabil în regiunea rn istri
Pentru 25 octombrie 1959: 5 şi 0 grade, Iar ziua între 11 şi tO
vreme în curs de răcire, cu cer schim­ grade.
< trare. Oaspeţii susţin că „sărbă- bător, mai mult noros ziua. Vînt slab
\ cu Intensificări în cursul zilei din sec­ Pentru următoarele trei zile;
torul vestic. Temperatura în scădere vreme relativ rece cu cer schimbător.
l toritul" s-a dovedit a fi foarte; uşoară, noaptea va oscila între minus Temperatura în uşoară scădere, dimi­
neaţa brumă şi ceaţă.
gustos.
Cele mal gustoase sînt conslde-1
dcmTPH campan /a AGRICOLA i
ijdPE^SţnRkMVm lHACONSU^
* r> r eg iu n e
.jlinvii oz inuibwfo
L rO fttti C I. ”
Cel mal măre peşte estebalena ^
UWEOf.