Page 9 - 1959-10
P. 9
©Íb!io: !‘a
j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt In întîmpinarea celei de-a X-a
malsocialismului aniversări aproclamării R.D»Germane
1.182 tone de oţel
peste plan
In primele 9 zile ale lunii sep
tembrie, muncitorii de ta oţelă
ria şi laminorul din Branden
burg au produs 1.182 tone de o-
ţel peste plan. In ziua de 17
Anul XI Nr. 1486 Sîmbătă 3 octombrie 1959 4 pagini 20 bani septembrie ei au realizat o pro
ducţie record, dind 550 tone de
oţel peste prevederile planului.
Astfel oţelăria şi laminorul au
VA PREZENTAM s La C . S. H qpedoara realizat o sporire a producţiei
de 22.918 tone.
¦ miiJ«wr.in»n «ü u iih u M i w M M I W I
Fruntaşi în lupta Bilanţul unui trimestru Oţelăria şi laminorul 'din
pentru economii, Brandenburg sînt cele mai mari
de îa Complexul Cu cîteva zile în urmă, s-a respunde cu cel mai înalt indi şitul trimestrului III un plus fa din R.D. Germană şi ocupă lo
C. F. R. Sim eria încheiat trimestrul Ml al aces ce mediu lunar obţinut anul a- ţă de planul anual Ia zi de a- cul trei¦în întrecerea socialistă
tui an. Colectivele de muncă din cesta la Hunedoara. proape 6.000 tone oţel. dintre cele 7 mari oţelării din
întreprinderi şi instituţii au tă ţară.
cut cu acest prilej bilanţul acti In cursul primelor nouă luni, Şi colectivul oţelăriei Martin
fum aiiştii hunedoreni au produs nr. 2 şi-a depăşit sarcinile de Au îndeplinit peste 80
la sută din plan
vităţii depuse. In această peri în contul angajamentului anual plan ale celui de-al IlI-lea tri In cinstea cetei de-a 10-a a-
oadă siderurgiştii hunedoreni au niversări a R.D. Germane, mun
livrat patriei în contul angaja mai bine de 22.400 tone fontă, mestru al acestui an. Numai că citorii fabricilor din Hoyers-
mentului anual însemnate can werde din regiunea Cottbus şi-au
tităţi de metal. Totodată, ei au ceea ce dă certitudinea că în cele L222 tone oţel — atît cît îndeplinit sarcina propusă de
dobîndit succese importante în a realiza 80 la sută din plan
întrecerea cu siderurgiştii 'din întrecerea cu Reşiţa ei vor ieşi reprezintă depăşirea — nu o- pînă la 7 octombrie. Munci
Reşiţa. torii fabricii care produc pre
cîştigători. glindesc nici pe departe posibi fabricate pentru construcţia
22.438 tone fontă
peste plan Succesele oţelarîlor lităţile existente. Oţelarii de aici socialistă a oraşului Hoyers-
pot da mai mult, pentru că âu
După ce a obţinut rezultate werde intenţionează să îndepli
modeste în prima jumătate a a- Că la oţelăria Martin nr. 1 la dispoziţie agregate noi, mo
niil.ui, în urma ajutorului primit nească planul cu 87,5 la sută
din partea conducerii combina lucrează un colectiv harnic, ne derne. Datoria lor este să folo
tului, colectivul secţiei I-a Jur pînă la 7 octombrie, ziua marii
nale, şi-a depăşit sarcinile de am convins încă o dată. Dîrze- sească mai bine aceste agregate
plan în fiecare lună. La aceasta aniversări.
a contribuit în mare măsură ho- nia şi priceperea de care dau pentru a obţine rezultate mai
tărîrea plenarei C.C. al P.M.R. H uliţi teMco-ştiinfiflce
din 13—14 iulie a.c. De aseme dovadă harnicii oţelari ai acestei frumoase.
nea, conducerea secţiei a luat
o seamă de măsuri în scopul îm secţii i-au făcut ca în fiecare lu Şi celelalte secţii au
bunătăţirii disciplinei tehnologi nă să înregistreze însemnate de obţinut rezultate bune
ce şi a disciplinei în muncă, păşiri de plan. Astîel, încheind
precum şi o serie de măsuri teh
nice în vederea exploatării mai luna septembrie cu un plus de Din cele 3.081 tone laminate
raţionale a agregatelor. Acum,
GHEORGHE ZELINSGHI după încheierea trimestrului III, 2.036 tone oţel, colectivul aces peste plan în cursul trimestrului L Prima uzină cu furnale cu cuvă -j
,mecanic de locomotivă. Intre-* colectivul acestei secţii rapor
'tinîndu-şi în bune conditiuni^ tează producerea peste plan a tei secţii a putut raporta la sfîr III de către colectivul lamino L scundă din lume a fost construită ]
!locomotiva, el a economisii ţ 2.065 tone fontă, dintre care 960
de la începutul anului şi pî-< tone numai în luna septembrie. şitul trimestrului III producerea rului de 800 mm., 2.059 tone au ® Pînă în anul 1963, la Gu- special-la extracţia de Raliu. L la Calbe. In această uzină siderur-1
>nă acum, combustibil conven-^ ben se va construi un nou com Noua - maşină cântăreşte numai
’tional în valoare de 12.000; Şi secţia a Il-a furnale a ob în contul angajamentului anual fost obţinute numai în luna sep binat de tibre sintetice, cel de-al 90 kg. Pînă la sfîrşitul anului, t gică cu cocs din lignit — care are ¦]
'lei. ţinut rezultate frumoase, care 4-lea ca mărime din R.D. Ger vor fi produse 120 de astfel de
depăşesc nivelul lunilor trecute. a peste 21.000 tone oţe|. La ob tembrie. Acest succes dovedeşte mană. Combinatul va produce maşini, pentru industria de ka L calităţi asemănătoare cu cel de -j
IOAN ZOLOTOI Astfel, în luna septembrie, îur- 4.000 tone mătase de perlon a- liu a R'.D. Germane.
'mecanic de locomotivă.- Da-< naliştii de aici au produs 3.209 ţinerea acestui succes au ,contri eficacitatea măsurilor luate în nua'l. Din această cantitate de f huilă — se prelucrează minereuri j
torită priceperii sale, precum ţ tone fontă în afara sarcinilor de mătase se ,pot confecţiona anual •it
>şi datorită metodelor înainta-! plan, iar la sfîrşitul trimestrului buit toate echipele de oţelari, ultima vreme de către colecti 120 milioane perechi de ciorapi. [ de fier silicioase. ^
>te pe care le aplică, a obţi-j III plusul se ridică la 8.670 to © La Karl-Marx-Stadt, se
'n u t de la începutul anului şi, ne. Succesul acesta se datoreş- care au produs de la începutul vul de conducere af acestei sec * construieşte în prezent cea mai L In clişeu : In timpul turnării fon- ^
,pînă în prezent economii de< te exploatării mai bine a agre rriare instalaţie de fluorizare a
Icombustibil convenţional îriS anului şi pînă acum cu mult ţii, cît şi hoţărîrea laminatori- © Presele de brichetate apei din Europa. După cum se L tei obţinute dintr-un furnal cu cu- j
[valoare de 9.600 lei. gatelor. De remarcat faptul că ale com binatului. de cărbune ştie, fluorul este folosit cu suc
la furnalul nr. 6, s-a obţinut în peste 1.000 tone oţel de fiecare . lor de a obţine rezultate fru „Schwatze Pumpe“ au trecut cu ces ' în lupta împotriva cariei u' vă scundă. 1
•'vsv.-.: luna august un indice de utili succes prima experimentare in dentare.. Costul de construcţie al
É1& : zare cu 20,4 Ia sută mai mare echipă. Cu toate acestea, se cu moase. dustrială. Recent, a intrat în instalaţiei pentru fluorizarea â- 'w JU iJ U u JU iJ U .............
decît cel planificat, ceea ce co producţie fabrica de brichete a pei potabile este 150.0p0 mărci.
vin menţiuni echipelor conduse Aglomeratoriştii hunedoreni se combinatului care va produce
Marele succes al artiştilor ® Maşina de calculat „ZRA-
de Simion Mihăilă, Jescu Silves pregătesc ca peste cîteva zile să pînă la sfîrşitul anului 700.000 1“, construită la 1întreprinderea Staîinsiadf-oraş socialist
romîni în R. D. Vietnam tone de brichete. „Karl-Zeiss“ din Jena, efectuea
tru. Dumitru Şerban ş.a. raporteze îndeplinirea angaja z ă 2.000 de operaţii pe secundă. Sialim tadt, pr1imul oraş socialist al
In seara zilei de 29 septem ? Rezultatele calculelor efectuate
brie, grupul de solişti romîni, Deşi mic, colectivul oţelăriei mentului anual. De Ia începutul de maşina „ZRA-l“ sînt con R.D. Germane, a cim osm i o deose
sub conducerea violonistului Mi- • Sectorul centrai 'de cerce trolate automat.- In prezent, se bită dezvoltare. Populaţia oraşului a
hai Constantinescu, care a în electrice, a obţinut depăşiri mari. anului şi pînă în prezent el au pregăteşte producţia în serie a crescut in ritm rapid, numărină as
treprins un turneu de două săp- tări ştiinţifice din Sondershau- acestor maşini.' tăzi peste 22.000 locuitori. Conform
tămini în R.D. Vietnam, a sus Sporind capacitatea cuptoarelor produs peste plan mai bine de sen, împreună cu lucrătorii .fa prevederilor, in 1965 oraşul va avea
ţinut la Hanoi cel de al patru aproximativ 35.000, locuitori.
lea concert şi ultimul. La con şi organizîndu-şî mai bine mun 19.200 tone aglomerat, dintre bricii de maşini din Konigsee au
Din 1951 — anul construirii primu
ca, echioeîe de oţelari de aici care 5.532 tone numai în cursul construit o nouă maşină de per lui furnal -la Stalinstadt, se acordă o
mare atenţie !dezvoltării sistemului de
au reuşit să înregistreze fa sfîr trimestrului III. forat roci care va fi folosită în tnvâţăm int generat, precum şi con
struirii de şcoli, avhidu-se in vedere
Ccmimisiul Sa faptul că cel mai ftnăr oraş al R.D.
fran Bordean este Germane are o populaţie a cărei vîrstă
unul dintre cei mai medie este de 27 de ani.
buni lăcătuşi cd de
poului C.F.R. Teiuş. Intensificarea muncii
El lucrează fără
rebuturi, dă lucru la sate în perlaada lunilor
de bună caiiiale şl
dă un preţios afu- In anii regimului democrat-popular, succeselor obţinute în unităţile socia turii — sau învăţători care au mai
în regiunea Hunedoara a fost creată liste agricole existente. predat la aceste cursuri.
tor tinerilor mese o vastă reţea de instituţii cultural-edu
cative de masă. Peste 550 cămine cul Învâţămîntul agricol Colectivele de muncă ale căminelor
riaşi. turale şi case de citit, 59 biblioteci de masă culturale, împreună cu organizaţiile de
In clişeu; Tov. masă şi în special cu organizaţiile de
Bordean la locul
de muncă.
cert au asistat aproximativ 6.000 comunale, 5 case raionale de cultură, Pentru ridicarea nivelului de cunoş tineret şi femei, vor desfăşura o sus
de persoane. tinţe agricole al ţărănimii muncitoare, ţinută muncă de popularizare a im
8 biblioteci raionale, peste 100 cinema- sfaturile populare, prin secţiile agricole portanţei învăţămîntului agricol, pentru
Ca şi ta concertele precedente şi secţiile de învăţămlnt şi cultură, ca apoi să treacă la înscrierea cursan
date în capitală şi în oraşul tografe, 7 muzee etc. In acest an au organizează în. perioada lunilor de iar ţilor. La un cerc pot fi înscrişi 25-30
Iiaifon, spectatorii au fost cap fost date în folosinţă 15 biblioteci co nă activitatea teoretică a cercurilor şi cursanţi. Acolo unde numărul cursanţi
tivaţi de minunatul program munale, iar numărul cinematografelor cursurilor agricole de masă. în iarna lor este mai mare, se vor forma două
prezentat de artiştii romîni. anului trecut, multe cercuri şl cursuri cercuri.
Cîntecele populare romîneşti IL A A iy g ftd O A S A săteşti va creşte pînă la sfîrşitul anu au desfăşurat o rodnică activitate a-
şi vietnameze interpretate de so lui cu încă 60 unităţi noi. Pentru sti vfnd planurile de lecţii pe toată pe Pentru popularizarea realizărilor ob
m pranele Iolanda Mărculescu şi 1.836 tone cărbune peste plan mularea şi dezvoltarea activităţii ar rioada funcţionării cursului sau cercu ţinute de gospodăriile agricole colective
M Selma Holinger şi de tenorul tistice de amatori, în acest an s-au lui. Lecţiile au fost alese de către tehni fruntaşe, sfaturile populare comunale
m sâ Titus Morarii au fost răsplătite Minerii de la Aninoasa au în- sint minerii sectorului I, care desfăşurat întrecerile cultural-artistice cien ii'şi inginerii agronomi ţinîndu-se vor trebui să antreneze colectivele de
AVRAM GROZA cu aplauze furtunoase. cheiat o nouă lună de muncă au reuşit să extragă peste sar- în cadrul celui de-al V-Iea concurs ar seama de ‘ specificul local. Sfaturile muncă ale căminelor culturale de a
[maistru şef la atelierul de re-] entuziastă. Aceasta a fost pri- cinile de plan 1.424 tone de câr tistic pe ţară şi a celui de-al lll-lea populare, împreună cu organizaţiile de organiza expuneri de conferinţe, în-
‘paraţii. Colectivul pe care îl, Elogiind pe artiştii romîni, ma lună din întrecerea ce se bune. Laude se cuvin întregului Festival regional al tineretului, ta care masă, s-au preocupat ; permanent' de tîiniri între colectiviştii fruntaşi. şi ţă
•conduce, datorită unei bune^ ziarul „Thoi Moi“ ( Timp nou) desfăşoară în întîmpinarea zilei colectiv şi în special brigăzilor au participat peste 11.000 artişti ama mobilizarea cursanţilor la lecţii, iar bi ranii muncitori, seri de întrebări şi
(organizări a muncii, a reu-<; scrie că ei au reprezentat demn de 7 Noiembrie şi a celei de-a conduse de minerii Mihai Gali, tori. bliotecarii comunali s-au îngrijit de a răspunsuri, vizite în gospodăriile agri
, şit să economisească în! tradiţionala artă a poporului ro- Xll-a aniversări a proclamării care şi-a depăşit sarcinile de pune la îndemîria cursanţilor cărţi şi cole colective fruntaşe, seri de odihnă
>cursul celor 9 luni, suma dej min. „Cîntecele şi muzica artiş Republicii Populare Romîne. Şi plan cu 600 tone de cărbune, S-a îmbunătăţit simţitor calitatea Şl broşuri: cu conţinut axat pe tematica şi distracţie închinate gospodăriilor co
’6.000 lei prin recuperarea^ tilor romîni vor răsuna' pentru munca minerilor a dat roade Ioan David, al cărei plus între- conţinutul manifestărilor cultural-educa lecţiilor • predate. Însuşirea de către lective fruntaşe şi colectiviştilor frun
Imaterialelor. totdeauna în inimile noastre“, frumoase. Sprijiniţi de colectivul ce cifra 'de 450 tone, precum şi tive de masă, extinzîndu-se metoda or taşi, etc. .
subliniază ziarul „Thoi Moi“. de conducere, minerii Aninoa- a brigăzii conduse de Nicolae ganizării de acţiuni model la căminele
sei au reuşit ca în cursul lunii Petric. culturale în special în raioanele Alba
septembrie să extragă peste pian şi •Sebeş, cu ajutorul sfaturilor popu cursanţi a cunoştinţelor predate şi a- Organizarea cercurilor
1.836 tone cărbune. Acest suc Locul II în întrecerea pe mină lare raionale.
ces a permis recuperarea minu a fost ocupat de colectivul sec plicarea lof, a făcut ca în acest an de cultură generală
sului de 1.220 tone cărbune, pe Toate aceste realizări, cît şi lipsu
care exploatarea îl înscrisese în torului III, care şi-a depăşit sar rile care s-au manifestat în desfăşu producţia agricolă să fie superioară .Un alt obiectiv a! activităţii culturale
primele 8 luni ale anului. rarea muncii culturale, trebuie să con
cinile ele plan cu' 4,6 la sută. stituie în această perioadă obiectul anilor trecuţi, aşa cum sînt cazurile de masă este organizarea învăţămintu-
Fruntaşi pe lună septembrie unei preţioase analize, pentru a putea
--------------------- LUCIA L1CIU din G:A.C. Daia, Miercurea, • Ighiu, lui prin cercurile de cultură generală
începe munca în perioada de iarnă cu
corespondentă noi forme şi metode care să ducă la Sîntandr'ei, Pricaz etc.'
o îmbunătăţire calitativă a acţiunilor Şi în iarna acestui an, sfaturile şi răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice.
Incepînd cu iarna trecută, în peste 300
ce Ie vor desfăşura unităţile culturale. populare raionale şi sfaturile populare
comunale, trebuie să ia din timp mă de localităţi au luat fiinţă cercuri de
Pe şantierul noului oraş cultură generală care în perioada de
suri pentru a asigura desfăşurarea în-
văţămîntului agricol în condiţiuni bune. vară şi toamnă şi-au întrerupt activi
muncitoresc Călan tatea. Pentru buna' grgănizare a aces
In cursul lunii acesteia, secţiile de în-
văţămînt şi cultură, împreună cu sec tora, sfaturile populare vor acţiona în
Pe şantierul de construcţii al blocuri lucrările de zidărie pînă Să analizăm care sint obiectivele acelaşi fel oa şi (a învâţămîntul agricol.
noului oraş muncitoresc din Că la etajul 1 au fost terminate, muncii culturale la sate în perioada ţiile agricole raionale, trebuie să sta In acţiunea de organizare a cercurilor
lan lucrările se desfăşoară în iar la un bloc s-a terminat zi lunilor de iarnă şî să vedem formele bilească localităţile în care vor func de cultură generală vor fi antrenate
ritm susţinut. Pînă acum au fost dăria la parter. • ţiona cercuri şi cursuri agricole, spe organizaţiile de tineret şi femei, iar
atacate lucrările la un însem Intr-un ritm susţinut se des
nat număr de blocuri. Astfel şi mijloacele prin care vom duce la cificul acestora precum şl 'recrutarea lectorii şi responsabilii de cercuri vor
la un număr de 8 blocuri a cite făşoară şi lucrările la cele, două îndeplinire sarcinile ce decurg din a»
blocuri cu 22 garsoniere fiecare. ceste obiective. Principalul obiectiv în lectorilor. Trebuie ţinut seama ca' nici fj recrutaţi dintre cadrele didactice,
o localitate unde sînt unităţi socia medici sau alţi intelectuali. In satele
18 apartamente fiecare, s-au Pînă în prezent la unul din a- spre care trebuie orientat conţinutul liste să nu rămînă în afara învăţă- de munte slab ridicate din punct de
început şi sint în diferite stadii • ceste blocuri tucrările de zidă muncii cultural-educative este în primul mintului agricol. Lectorii se vor re vedere cultural, se recomandă á se or
lucrările de zidărie. De pildă, rie sint la etajul II iar la celă-, rînd întărirea şi dezvoltarea sectorului cruta dintre inginerii şi tehnicienii ă- ganiza cercuri de ştiinţă popularizată.
la trei din aceste blocuri lucră lalt — la etajul I. In momen socialist al agriculturii, prin aplicarea
Iosif Sebrîeider, de la fabrica „T Mai" Petreşti, lucrează ca morar ia rile de zidărie s-au terminat în tul de faţă pe acest şantier au granomi, iar dacă numărul acestora VICTOR MUREŞAN
maşina de măcinat lemn. Ei are gri jă ca pasta să fie de bună calitate, întregime iar acum se lucrează început lucrările de ampla,sare, pe scară largă a celor mai avansate
depăşindu-şi totodată norma lunară cu 8—10 la sută. şi fundaţiile la încă 4 blocuri. [ !Îtfffîeft affoîetfmce şî popularizarea nu va acoperi necesarul, vor fi re îndrumător cultural
la acoperiş. La un număr de 4
In clişeu: Tov. iosif Schneider verificînd calitatea pastei. crutaţi-lectori din rîndul cadrelor di- ¦
dactice~— profesori de ştiinţele na^ (Continuare în pag. 2-a)j