Page 90 - 1959-10

Pag. 2
Mai multă atenfie realizării -ritmice
a pianului de prodwcfie
fi îm bunătăfirii califăfii reparaţiilor!
Conferinţa de dare de seamă
şi alegerea Comitetului "de partid
al Atelierelor @.F.R. Simeria a
constituit un eveniment de sea­
mă pentru to|i membrii şi can­
didaţii de partid din această u-
nitate industrială. Ca conferin­
ţă au participat tov. loam Pa-
vel, prim-secretar al Comitetului
raional de partid Hunedoara,
Vasile Grama, secretarul Comi­
tetului orăşenesc de partid Si­
meria şi Ioan Irimie, activist al
Comitetului regional de partid.
Delegaţii la conferinţă au a-
nalizat cu răspundere munca
comitetului de partid, a organi­
zaţiilor de bază şi a tuturor co­
muniştilor atît în ce priveşte
viata internă de partid, oît şi
activi tatea economon ico-finan -
ci ară a întreprinderii. Participa­
rea unui mare număr de dele­
gaţi la discuţii, printre care tov.
Traian Sălăjan, Novac Oarcea,
Iuliu Vernichescu, Victor Cis-
maş, Ioan Ocolieam, Ioan Rădoi,
Ernes-t Fridman, Vasile Gioancă.
Ioan Irimie şi alţii,"analizarea
în spirit critic şi autocritic a
realizărilor şi lipsurilor, propu­
nerile făcute pentru îmbunătă­
ţirea muncii de viitor, dovedesc
o creştere simţitoare a maturi­
tăţii politice a membrilor şi can­
didaţilor de partid, a răspun­
derii lor faţă de sarcini, dorin­
ţa lor de a înlătura lipsurile şi
deficientele, de a îmbunătăţi pe
mai departe munca de partid şi
cea economică.
Realizările obţinute
nu sini pe măsura
posibilităţilor
Analizînd situaţia economico-
financiară a întreprinderii, ătît
darea de seamă cît şi discuţiile
purtate au arătat că planul pro­
ducţiei globale pe cele 9 luni
ale anului a fost realizat în pro­
porţie de 100,5 la sută, produc­
tivitatea muncii a crescut cu 0 ,5
la sută, preţul de cost a fost re­
dus cu 1,5 la sută şi s-au rea­
lizat 410.000 lei economii. Aces­
te realizări — aşa cum au sub­
liniat mulfi vorbitori. — nu şfnt
însă pe măsura posibilităţilor.
Din angajamentul anual „de
1.400.000 lei, s-a realizat mai
puţin de 30 la sută, iar în ce
priveşte productivitatea muncii
s-a obţinut o creştere neînsem­
nată.
Cauzele care frîneaza creşte­
rea productivităţii muncii şi rea­
lizarea economiilor constau în
nerealizarea ritmică ă' planului
de producţie. Şi în prezent mai
mult de 40 la sută din planul
lunar se realizează în decada a
III -a. Aceasta duce la' imobiliza­
rea parcului rulant aflat în repa­
raţie mai mult timp "'decît cel
planificat, iar reparaţiile fiind
de slabă calitate, se fac multe
remedieri. Toate acestea costă
timp, materiale, manoperă şi
Pentru realizarea angajamentului
de 133.000.000 lei economii
La fabrica „Vidra“-Orăştie
In urma chemării celor opt între­
prinderi din Capitală colectivul de
muncă de la fabrica „Vidra" din 0 -
răştie s-a angajat să realizeze în a-
cest an economii la preţul de cost în
valoare de 413.000 lei. După plenara
C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c.,
angajamentul a fost sporit cu încă
55.000 lei.
Din angajament, în trimestrele 1—
111 s-a realizat abia 196.000 lei. Fără
îndoială această sumă nu oglindeşte
posibilităţile existente şi pune sub
semn de întrebare însăşi îndeplinirea
angajamentului în timpul care a mai
rămas pînă la sîîrşitul anului. Lipsa
de preocupare din partea colectivului
de conducere în vederea traducerii- în
viaţă a măsurilor tehnico-organizato-
rice propuse de colectiv, a făcut ca
în primele două trimestre să se în­
registreze foarte mari depăşiri la pre­
ţul de cost. Suma pierderilor datorite
depăşirii preţului de cost pe trimestrul
I se ridică la 127.000 lei, iar în tri­
mestrul II la 109.000 lei. (Pierderile
înregistrate în cele două trimestre c-
chivalează cu costul unui bloc cu 6
apartamente, sau cu costul a 250 apa­
rate ue radio tip „Balada“). Depăşirea
cheltuielilor planificate pentru între­
ţinerea utilajului, pentru reparaţiile
curente, depăşirea consumului specific
de materii prime şi materiale etc. ex­
plică pierderea şi arată că aici nu a
existat o preocupare susţinută pentru
traducerea în viaţă a angajamentului.
Pentru reducerea cheltuielilor de
reparaţii — care au depăşit suma
planificată în trimestrele 1 şi II de
aproape trei ori r f, 'nici în trimestrul
Conferinţa de dare
de seamă şi alegeri
a Comitetului de partid
de la Atelierele C. F. R,
Simeria
bani, micşorează productivita­
tea muncii şi scumpesc costul
reparaţiilor.
Repararea în lanţ
a vagoanelor — o metodă
bună dar care
nu se aplică
Multe din aceste deficienţe pu­ deficienţelor existente’ în scopul
teau fi înlăturate dacă la secto­ îmbunătăţirii întregii activităţi
rul de vagoane, care are.cea mai de producţie. Comitetul de partid
mare pondere în realizarea pla­ şi conducerea atelierelor trebuie
nului de producţie, se introdu­ să treacă la analizarea tem eini­
cea metoda de reparare în Iamb că, a--tuturor problemelor ridicate
a vagoanelor. Deşi conferinţa în fiecare secţie şi la luarea
raională de partid prin hotărîrea grabnică a celor mai corespun­
sa, a obligat comitetul de partid
şi conducerea atelierelor să ia
toate măsurile pentru crearea
condiţiilor necesare trecerii la
aplicarea acestei metode avansa­
te de lucru, aceasta nu a consti­
tuit însă obiectul unei preocu­
pări intense. ¦
Pentru lichidarea lipsurilor
manifestate în această privinţă,
conferinţa a cerut noului comi­ însărcinat prin hotărîrea adop­
tet şi conducerii atelierelor, să tată de conferinţă, să ia măsuri
ia măsuri practice pentru a se eficace pentru îndeplinirea ritmi­
face studiul fluxului tehnologic, că a planului de producţie, îm­
ăl diagramelor.' tehnologice, să bunătăţirea calităţii reparaţiilor,
instruiască maiştrii şi muncito­ realizarea de economii etc. De
rii să termine grabnic lucrările
ce mai sînt necesare de făcut,
ca pînă la sfîrşitut anului să se
treacă în mod practic la aplica­
rea acestei metode.
In cuvîntul său, tov." ing. Iu­
liu Vernichescu, inginer şef al
atelierelor, a sub liniat importan­
ţa şi necesitatea trecerii la apli­
carea acestei’ metode de mare
randament. Dar tov. I. Vernifches-
cu, c'a inginer şef şi ea' membru în
comitetul de partid care răspun­
dea de problemele producţiei,
nu a arătat cu curaj că de tără­
gănarea aplicării acestei metode
se face vinovat el însuşi. Cu
toate că este pe deplin conştient
de importanţa ce o are pentru ^ inginerb comitetul de partid
sectorul de vagoane, pentru îm-
bunataureă situaţiei economico-
îinaneiare a întreprinderii, apli­
carea acestei metode, el nu a
făcut ceea ce putea şi trebuia să
facă în această privinţă.
Comitetul de partid, trebuie
să pătrundă mai adînc în pro­
blemele producţiei, să le cunoas­
că şi să le analizeze temeinic.
Numai în acest fel, va reuşi şă
descopere la timp lipsurile şi de­
ficienţele şi să ia măsuri cores­
punzătoare pentru înlăturarea
lor.
Ritmicitate, nu muncă}
în asalt
Ritmicitatea nu se realizează,
printre-altele, şi din-cauza mul-
III nu s-au luat nici un fel de mă­
suri, ceea ce a dus la o nouă depă­
şire a planificatului (59.000 lei). Pier­ ta pe noii membri şi candidaţi de
deri serioase sînt cauzate de penali­
zările şi cheltuielile generale ale în­
treprinderii. n munistul Covaliov ridicării calificării
Prin sporirea eforturilor colectivu­
lui, în trimestrul III au fost obţinute
succese deosebit de frumoase, reali-
zîndu-se economii ta preţul de cost în
valoare de 422.000 lei, recuperîndu-se
astfel 236.000 lei din pierderile în­
registrate în primele două trimestre
ale anului.
Colectivul de conducere al fabricii
„Vidra", trebuie să privească cu mai
mult simţ de răspundere problema în­
deplinirii angajamentelor. Deşi sîntem
în ultimul trimestru al anului şi rea­
lizările sînt minime, angajamentul
poate fi realizat.
Organizaţia de partid, comitetul
sindical şi organizaţia U.T.M. au sar­
cina să îndrepte toată atenţia colec­
tivului de muncitori, tehnicieni şi in­
gineri înspre îmbunătăţirea folosirii
maşinilor — respectiv reducerea în­
treruperilor — intensificarea regimu­
lui de funcţionare a utilajului, răspîn-
direa experienţei înaintate a frunta­
şilor în producţie, economisirea mate­
riei prime şi a materialelor, reduce­
rea rebuturilor şi deşeurilor, reduce­
rea consumului Specific şi micşorarea
cheltuielilor de întreţinere şi repara­
ţii. Toate acestea sînt posibile. Pentru
aceasta este însă necesară mai multă
preocupare faţă de îndeplinirea anga­
jamentului luat. i
1. GUDASZ
/ 1Í5C6
DRUMUL SOCIALISMULUI
iimmamAmKtBumma n m m m tm a a mmEmuEtmmm m tm EKEamHmmammsae.
tor lipsuri nemotivate de la lu­ « P U B L IC A T E
cru, că aprovizionarea cu mate­ H 1— i— r rn u im ii « i i i n i» i m iw i — — m m n
riale se face în asalturi. Pe strada Decebal
din Hunedoara
Programul de lucru să fie în­
tocmit bine şi din timp, pentru Pe strada Decebal din ora
că’ fiecare echipă să ştie cu cel şui Hunedoara — ne-a sezisat
puţin 10 zile înainte ce va re­ un cititor al ziarului nostru —
para în luna următoare şi astfel stau mereu depozitate grămezi
să poată lua măsuri de orga­ de gunoaie. Răspimzînd ziaru­
nizare a lucrului şi să facă co­ lui, întreprinderea de gospodă­
menzile pentru materialele de rie orăşenească din Hunedoara
oare este nevoie. arată că cele semnalate cores­
pund adevărului şi că a luat mă­
Scoaterea cu curaj la iveală suri de curăţirea străzii.
a lipsurilor, propunerile făcute,
dovedesc dorinţa comuniştilor Pentru satisfacerea unor
de aci de a-şi uni eforturile pen­
tru, a se pune capăt lipsurilor şi
cerinţe ale călătorilor
In cadrul uzinei 3- « o » i ! ¦« Un corespondent voluntar al
„Victoria" Călan
se desfăşoară in­ u ziarului nostru ne-a făcut cunos­
tens lucrările pen­
tru darea în folo­ a l fhi cut că autobusul I.R.T.A., care
circulă pe ruta Deva—Almaş şi
retur se găseşte într-o stare ne-
sinţă a noii turnătorii. corespunzăţoare. Răspunzînd se-
zătoare şi eficace măsuri care Clişeul nostru înfăţişează La G. I, C, „8 V le leriy zisării ziarului, Direcţia între­
să ducă la înlăturarea" urgentă prinderii regionale de trans­
. a cauzelor care creează greutăţi una din principalele hale ale porturi auto, arată că sezisarea
în desfăşurarea normală a pro­
cesului de producţie, iar cei care turnătoriei — cusătoria de ( Continuare din pag. l-a) vînzarea a 3.009 kg. brînză s-au , corespondentului este justă.
nu-şi fac datoria aşa cum tre­ realizat 33.000 lei. ¦ Pentru a satisface cerinţele că­
buii, să fie traşi cu tărie la răs­ lingotiere. aceea ei au dezvoltat sectorul lătorilor) autobusul în cauză a
pundere, zootehnic. Gospodăria colectivă Şi din valorificarea produse­ fost reparat la garajul între­
Muncitorii siderurgişfi din Berii! deţine 76 vaci de lap­ lor agricole contractate ’ colecti­ prinderii. In curînd pe această
* te, 112 boi, 562 oi marne şi 70 viştii au realizat venituri 'însem­ rută va‘fi trimis un autobus ieşit
îşi îmbogăţesc cunoştinţele cai. Hrănite şi întreţinute în nate. Cele 5.500 kg. grîu, din reparaţie generală.
Noul pomitet de partid a fost tehnice şi culturale condiţii bune, aceste animale 44.000 kg. cartofi, porumbul şi
au dai producţii însemnate.
fU rm are din pag. l- a ) floarca-soarelui vîndute pe ba--
Obiectivele întrecerii prevăd
aplicarea tehnicii înaintate în ca să se obţină 1.800 litri lapte Cărţi apăruteză de contract au adus gospo- j
siderurgie, cum ar fi „Noutăţi pe cap de vacă furajată. Vacile dariei colective un venit de pes­
în procesul de turnare“, „Intro­ colectivei din Beriu au dat o te 50.000 lei. AVsAAA)!
ducerea meoanîzării complexe producţie de peste 2 ,0 0 0 litri
asemenea, noul organ a fost o- în industria siderurgică din lapte. Printre vacile bune pro­ Colectiviştii din Beriu sînt ţ KARL MARX: Critica programu- L
bligat să se ocupe cu mai multa U.R.S.S." şi altele. Anul acesta, ducătoare de lapte, sînt cîteva oameni h arnici; ei muncesc zi > lui de la tiotha — ediţia a *
răspundere de educarea mem­ au fost organizate, numeroase care dau zilnic peste 25 litri de zi pentru întărirea gospodă­ > Iţ-a. .
brilor şi candidaţilor de partid, lecţii practice despre posibili­ lapte. Iată cum au procedat co­ riei, pentru creşterea venituri­ I 112 pag. — 1,40 lei.
de educarea patriotică a oameni­ tăţile de creştere a indicilor de lectiviştii oa să obţină aceas­ lor personale. Ga rezultat al e-
lor muncii, de întărirea discipli­ utilizare a agregatelor. tă producţie de lapte. Au hră- Ed. politică.
nei şi a răspunderii în muncă, njt, adlpat şi au întreţjnut va­
să consulte şi să folosească mai Interesului muncitorilor pen­ cile după un program bine sta­ forturilor depuse, valoarea zilei- * * * Lupta P.C.R. împotriva
mult activul fără de partid în tru literatura beletristică sau de bilit. Hrana compusă din mult muncă se ridică în acest an la dictaturii regale şi militaro-
rezolvarea sarcinilor ce-i stau speciali-tate, îi răspund şi cele nutreţ siloz şi fîn de legum i­ peste 60 lei. In curînd se va fasciste, pentru apărarea inde­
în faţă. 40 de biblioteci mobile, organi­ noase de calitate bună a fost
zate în combinat, vitrinele spe­ împărţită în raţii egale şi ad­ împărţi şi avansul de porumb. pendenţei naţionale a Romî-
cial amenajate la club şi la col­ ministrată vacilor îm tainuri. In
ţurile roşii în care sînt expuse hrana vacilor un loc important Producţia fiind bună, la zi-mun- niei (Februarie 1938 — iunie
cărţile tehnice nou apărute. l-au ocupat concentratele — u-
ruielile şi tărîţele. Ele au stimu­ că, va reveni o cantitate destul 1941). 56 pag. — 0,85 lei.
De la începutul anului peste lat mult producţia de lapte.
Luptînd pentru traducerea în 4.500 de muncitori şi tehnicieni de mare'. Ed. politică.
viaţă a sarcinilor ce i-au iost şi-au petrecut o bună parte din Colectiviştii “din Beriu ' sînt ‘l! * » Cum se face primirea în
încredinţate, mobilizînd tofi timpul lor liber în sălile biblio­ hotărîţi ca de "la toate Vacile -k
membrii şi candidaţii de partid tecilor. să obţină o producţie de lapte
la o activitate cît mal rodnică, mare. In acest scop ei creează A nalizînd activitatea gospo- partid. Roiul şi importanţa
însufleţind în muncă întregul Munca culturală de ’ maisă animalelor condiţii de ierna re dăriei agricole colective stagiului de candidat („In a-
colectiv de muncitori, tehnicieni ce se desfăşoară la Combinatul mai bune, construind un grajd
siderurgic de la Hunedoara ă din Beriu, după aproape 8 luni jutorul celor care studiază
contribuit şi ea la succesele pe de întrecere se constată că o- statutul P.M.R,“ ).
care siderurgiştii le obţin în
sporirea producţiei de metale biectivete întrecerii au fost în 32 pag. — 0,40 lei.
— 24.500 tone de fontă şi 34.110
tone de oţel, produse de la în­ parte realizate şi unele chiar Ed. politică.
ceputul anului în afara sarci­
nilor de plan, precum şi depăşite. îndrumaţi permanent * Kommunist — nr. 11, iulie
29.450.000 lei economii.
CU. comPe " de către organizaţia de partid, 1959. Anul XXXVI. Revistă
tenţă activitatea economică a a- colectiviştii de a'ici, au obţinut teoretică şi politică a C.C. al
felierelor, să rezolve în mod o- rezultate îmbucurătoare şi care P.C.U.S.
perativ sarcinile şi să obţină îi îsufleţese în munca de viitor. 156 pag. — 4 lei.
realizări bune în întreaga acti­
vitate de partid. cu o capacitate de 100 capete. P UBL I CI TA T E
In noul comitet de partid au Colectiviştii obţin
fost aleşi 11 membri şi 4 su­
pleanţi. Ga secretar al comite­ venituri mari BAZA VTÎI-a TIMIŞOARA
tului de partid a fost reales tov.
Vlad Lăscuţ. eniturile realizate de gos- aduce la cunoştinţă celor in teresaţi că pe data de 16— 18
N. BADIU * podăriiile agricole colective, noiembrie 1959 se ţin examene pentru obţinerea autorizaţiei de
constituie oglinda întregii munci instalator autorizat în domeniul gazelor licheiiate.
•TSt~ desfăşurate de colectivişti. Da­
că munca este judicios organi­ Examenele se ţin Ia Bucureşti, str. General Budişteanu,
•Din nou secretar 11 bis.
a! organizaţiei de bază zată veniturile obţinute sînt Cererile se depun Ia Baza VlII-a Timişoara, serviciul teh­
totdeauna mari. Colectiviştii din
Beriu au realizat pînă la 1 oc­ nic, str. Ghiorghi Dimitrov, nr. 2, pînă la data de 10 noiem­
tombrie un venit de 176.666
(O rnare din pag. !-a) Pentru activitate rodnică în cadrul lei. O sumă importantă a fost brie a.c. i
secţiei, comuniştii i-au mal ales în realizată prin valorificarea pro­
exemplul său, atît în producţie ca birou şi pe „bătrînul" Emeric Koty, duselor obţinute în sectorul zoo­ Informaţii suplimentare zilnic între orele 11 şi 13 sau la
şef al unei echipe de sudori, cît şi în Ioan Pătraşcu şl pe alţi cîţiva comu­ tehnic. Din vînzarea laptelui telefon 53-62 Timişoara.
munca organizaţiei de bază el a însu­ nişti oare au constituit, alături de contractat s-au realizat peste
fleţit întregul birou şi pe toţi oamenii 20.700 lei. Din vînzarea linei şi
muncii din secţie. Cornel Covaliov, un viu exemplu în
munca profesională, şi în activitatea
Ntt odată a stat, atunci cînd inte­
resul muncii o cerea, pînă noaptea tîr- de partid. 3 mieilor — 48.000 lei, iar din
ziu, deşi lucrul se termina pe la orele
15. Tov. Cornel Covaliov, deşi prep- MIERCURI, 28 OCTOMBRIE 1959
cupat cu problemele producţiei, a gă­
sit timp întotdeauna pentru activita­ Spectacole cinematografice
tea de partid, pentru a discuta şi aju­
partid să cunoască politica partidului,
să-şi însuşească înaltele trăsături de DEVA: Atentatul j ALBA IULIA: liniştită j Escadrila liliacul; SIMERIA:
caracter ale comunistului. Născuţi în furtună j Două mame j Misiune specială j SEBEŞ : Frunze ro­
BRAD : Misiune specială ) ILIA : şii | BARU MARE; M aclovia; LO-
Un interes deosebit a acordat co­ S-au cunoscut ou toţii j HAŢEG: De­ NEA : Cîntecul m atrozilor; : TEIUŞ :
zertorul | HUNEDOARA : Evadare Hin Amigo j ZLATNA: Legea M ării; A-
muncitorilor din echipa sa. El a îm­ umbră ; O R A ŞT1EPăianjenul de aur; POLDU DE SUS : Un cîntec din ca­
părtăşit cu mult drag şi altora din Fata din Kiev i PETR0ŞANT T Gasa val ; GALAN: Fete de aceeaşi vîrstă.
experienţa sa. Aş vrea — spunea
deseori — să fim puşi în situaţia să _R A O 1 o
mărim spaţiul panoului de onoare. Şi Programul 1 : 6,15 Muzică populară Programul IT: 14,07 Melodii lăută­
dorinţa i s-ia îndeplinit. Alături de romînească j 7,30 Muzică uşoară; 9,00 reşti ; 15,00 Muzică de estrad ă; 16,30
fotografia lui au apărut alte chipuri, Muzică de estradă • 9,30 Vreau să „Din viaţa de concert a Capitalei“ ¦ lă m d a lc M I
ale tinerilor pe oare i-a ajutat să-şi ş tiu ! î 10,00 Goncert de muzică din o- 16,50 Curs de limba rusă ; 17,00 Mu­ In staţiunile balneo-clim atice ale Ministerului Sănătăţii
şi Prevederilor Sociale:
însuşească cît mai bine tainele mese­ pere; 11,35 „Gale lungă, drum de fier" zică u şo ară; 17,20 Răspundem ascul­
— BOLILE REUMATISMALE se tratează la Govora, Baz-
riei de sudor. — program de muzică u ş o a r ă 12,20 tătorilor ! 17,30 Sfatul medicului : Lipsa na, Herculane, Eforie, Techirghi ct, Căilimăneşti, Victoria.
Ca secretar al organizaţiei de ba­ Emisiune literară ; 13,05 Goncert popu­ poftei de mîncare la copii; 18,05 Con­ — BOLILE DE STOMAC, FICAT, BOLI DE NUTRIŢIE
şi DIABET la Slănic Moldova, Sîngeorz, Olăneşti şi Căiimă-
ză, tov. Cornel Covaliov a acordat o lar > 13,30 Solişii şi formaţii sovietice cert de muzică populară romînească j neşti.
atenţie deosebită îndrumării permanen­ oare ne-au vizitat ţa r a ; 14,00 Potpu­ 19,00 Muzică tişooră de compozitori ro- — BOLILE DE RINICHI la Călimăneşti şi Olăneşti.
te a muncii grupelor sindioale, a orga­ riuri şi uverturi ; 15,10 Program muzi­ m în i; 19,30 Teatru la microfon: „In — BOLILE CAILOR RESPIRATORII — la Govora în tot
cursul anului şi la Slănic Moldova-numai în perioada de vară.
nizaţiei U.T.M. pe secţie. Cu viu inte­ cal dedicat fruntaşilor în producţie din numele revoluţiei“ de Mihail Şatrov ;
— BOLILE DE INIMA, HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ.
res a urmărit rezultatele celor 11 bri­ industrie şi agricultură; 15,44 Sonate 21,45 Simfonia IV-a în Fa minor de TULBURĂRILE CIRCULATORII şi PERIFERICE — la Bor-
sec, Buziaş şi Vatra Dornei.
găzi utemiste de producţie şi atunci de M ozart; 16,15 Vorbeşte , Mosco­ Ceaikovski; 22,32 Balade şi jocuri
— BOLILE DE FEMEI — la Sovata, Bazna, Ocna Sibiu­
cînd socotea necesar că vreo brigadă va ! • 17,25 Muzică uşoară din ţări populare romîneşti ; 23,15 Concertul lui şi Eforie. A ceste:staţiuni sîn t indicate şi pentru tratamen­
tul reumatismului.
trebuia ajutată, trimitea să lucreze ală­ „Noapte liniştită“.
turi de tineri cîte un comunist cu ex­ Staţiunile sînt deservite de cadre medicale de' specialitate
perienţă în muncă. prietene: 18,00 In slujba patriei; 19,20 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00; şi dotate cu aparatură modernă.
Din muzica popoarelor j 20",25 „Itine­ 7.00, 8,00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00
Pe bună dreptate atunci cînd a fost rar 1959“ ; 20,35 Muzică distractivă de 19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul Se acordă contra cost: casă, masă, şi tratament. In sezo­
nul rece beneficiaţi de tarife reduse.
Biletele se găsesc la toate agenţiile de voiaj din ţară, ad­
necesar să se propună un tovarăş ca compozitori sovietici; 21,00 Şcoala şi I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 ministraţia staţiunilor şi policlinici.
asesor popular la tribunalul regional, viaţa; 23,15 Muzică de dans. (programul II).
muncitorii din secţie l-au ales pe tov.
Covaliov. Timpul probabil în regiunea noastră
Pentru munca sa neobosită, pusă în
slujba înfăptuirii sarcinilor trasate de PENTRU 27 OCTOMBRIE 1959: şi —3 grade. Vînt slab pînă Ia po­
partid şi guvern, membrii de partid vreme frumoasă cu cerul variabil, mai trivit din sud-est.
din secţie l-au ales din nou în birou! mult senin. Temperatura în uşoară PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE:
organizaţiei de bază încredinţîndu-i i creştere, ziua va fi cuprinsă între vreme frumoasă cu cerul variabil.
iarăşi sarcina de secretar. | 16—20 grade, iar noaptea între +3 Temperatura staţionară.