Page 93 - 1959-10

i
Anul XI Nr. 1507
Reconstruit intr-un tim p
record, furnalul nr. 1
d e ta U z in a „V ic to ria "
Călan se găseşte in
preajma unui eveni­
m ent în se m n a t: producerea primei
şarje de fontă. Alături, de acesta
se află furnalul tineretului, care
a dat, lună de lună, sute de tone
fontă.
IN C LIŞEU Vedere generală a
celor două furnale.
Luna prieteniei
rom îno -sovietice
Spectacole
De curînd, colectivul Teatrului de
stat din Petroşani a început repetiţiile
cu piesa „Cei din urmă“ de Maxim
Gorki, piesă ce va fi prezentată în
premieră în cinstea zilei de 7 Noiem­
brie. Aceasta este prima piesă a ma­
relui scriitor şi dramaturg sovietic, M.
Gorki, care se prezintă pe scena tea­
trului din Petroşani.
După „Fiul rătăcitor" şi „In pra­
gul vieţii", piesa „Cei din urmă" este
a treia pe care Teatrul de stat „Valea
Jiului“ o prezintă în cadrul „Lunii
prieteniei romîno-sovietice“.
Matineu „Cehov“
Duminică dimineaţa, la cenaclul li­
terar „Minerul“ din Petroşani, a avut
Io; un matineu închinat marelui scrii­
tor rus A. Cehov. Cu acest prilej s-a
vorbit despre viaţa şi opera Iui Cehov,
despre măiestria sa în redarea unui
bogat material de viaţă prin schiţe
şi scurte povestiri. Totodată a fost a-
nalizaiă schiţa „Masca“, una dintre
cele mai reprezentative creaţii în ge­
nul scurt ale Iui A. Cehov.
In continuarea matfneulul, mal mulţi
membri ai cenaclului literar „Minerul",
printre care T. Müller, R. Selejan şi I.
Străuţ, au citit din lucrările h r înct
nate prieteniei romîno-sovietice.
Emisiuni pentru
studenţi
La staţia de radioficare a Institu­
tului de mine „Gheorghe Gheorghiu-
Dej“, din Petroşani au loc în aceste
zile numeroase emisiuni dedicate „Lu­
nii prieteniei romîno-sovietice“. Pînă
în prezent, în cadrul acestor emisiuni,
au fost prezentate recenziile mal mul­
tor romane ale scriitorilor sovietici, au
fost organizate audiţii cu selecţiuni
din muzica simfonică sovietică, audiţii
precedate de prezentări scîîrte despre
viaţa şi opera compozitorilor respec­
tivi. In săptămîna aceasta, la staţie
vor mai fi organizate emisiuni în care
vor vorbi studenţi care âu vizitat re­
cent Uniunea Sovietică, vor fi prezen­
tate conferinţe despre ştiinţa şi teh-
(Continuare în pag. 3-a)
Pe strada H oria din Deva a în ceput nu de m ult construcţia unor noi
blocuri de locuinţe.
IN C L IŞ E U : M aistrul principal de şantier Petru K erles şi dirigintele
dc şantier Ladislau K u m m elh em , con suitind proiectul de conslruţie.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VA ! Preluările din
f contractări şi achizif « o
Din ţara constructori lor * Cooperaţia’ de NICOLAE FORRO nut rezultate
comunismului. consum are sar­ vicepreşedinte al Uniunii regionale mulţumitoarei, nu
cina de mare acelaşi lucru se
(pag. 2-a)| a cooperativelor de consum
° Realizarea sarcinilor dej răspundere de a — poate spune des­
plan de către toate brigăzile { contribui la fondul centralizat pre achiziţii. Pînă în prezent nu
— obiectiv însemnat al mun- al statului cu produse agro-ali­ s-a realizat planul la achiziţii
, cii politice. mentare în vederea aprovizionă­ decît în proporţie de 15,5 la
rii oamenilor muncii. In acest sută.
(pag. 3-a) scop unităţilor cooperaţiei de
consum din regiunea noastră le O problemă care trebuie să
Miercuri 28 octombrie 1959 4 pagini 20 bani dea de gîndit comitetelor execu­
revine sarcina de a realiza şi tive ale sfaturilor populare şi
Din experienţa colectivelor fnm taşe depăşi sarcinile de plan la pre­ comitetelor de conducere ale
luări din contractări şi achiziţii U. R. C. C. — care răs­
în special la produsele de bază, pund direct — este pre­
Eli comuniştii slnt ii frunte cereale şi cartofi de toamnă.
luarea porumbului contrac­
Sub îndrumarea directă a or­ tat. Pînă la data de 20 octom ­
ganelor de partid, şi 9 J sprijinul brie s-a preluat abia 6,5 la sută
Plenara C.C. al P.M.R. din noiem­ organizaţiei de bază a avut-o re­ sfaturilor populare cooperaţia de din cantitatea de porumb con­
brie anul trecut a pus în faţa side- partizarea judicioasă a comuniştilor în consum şi-a organizat în aşa fel tractată, cu toate că recoltatul
rurgiştiior hunedoreni sarcini de sea­ producţie, şi în special în locurile m-unca, incit din totalul cantită­ acestui produs este pe sfîrşite.
mă în ceea ce priveşte sporirea pro­ unde se hotăra soarta pro­ ţilor ce urmează a fi achiziţio­ Aceasta dovedeşte că atît sfatu­
ducţiei de metal. Plenara a arătat ducţiei. Astfel s-a ajuns ca la fie­ nate o mare parte s-a asigurai rile populare, cît şi cooperaţia de
totodată şi căile care duc la reali­ care loc de muncă hotărîtor să fie prin contractări. Acesta este un consum nu au pus în aplicare
zarea şi depăşirea indicilor planificaţi comunişti, care prin exemplul lor au sistem .ce prezintă avantaje atît planul de măsuri comun în vede­
— folosirea intensivă a capacităţii de mobilizat întreg colectivul la o muncă pentru producători, rea preluării produse­
producţie a agregatelor, descoperirea susţinută. Această repartizare a comu­ care îşi valorifică pro­ lor contractate. Seri­
şi punerea în valoare a iuturor rezer­ niştilor a permis organizaţiei de bază dusele în condiţiuni a- oase rămîneri în urmă
există, în unele raioa­
velor interne existente şi nefolosite. să-şi exercite în bune condiţii drep­ vantajoase, cît şi pen­
ne şi la preluarea din
v.v: Desfăşurînd larg întrecerea socialis­ tul de control asupra administraţiei, să tru stat, care poate
tă între brigăzi şi schimburi, aplicând cunoască pe locuri de muncă şi schim­ contractări a cartofi­
cu pricepere planul de măsuri tehnico- buri care este situaţia reală a produc­ conta pe cantităţi a-
organizatorice şi valorificlnd toate re­ ţiei şi ce măsuri se impun a se lua. lor de toamnă. Astfel, în raio­
zervele interne descoperite, furnaliştii gro-alimentare predate la timp. nul Haţeg, unde e cea mai mare
de la secţia a II-a furnale au reuşit Comitetul de secţie a fost îndru­ In urma acţiunilor întreprin­ producţie de cartofi, s-a preluat
să-şi însuşească mai bine procesul do mat îndeaproape de către biroul orga­ doar 21 la sulă, iar în raionul
fabricare a fontei. nizaţiei de bază asupra modului de se, din planul care a fost dat Sebeş numai 40 la suia, cu toa­
organizare şi desfăşurare a întrecerii regiunii noastre majoritatea can­ te că timpul a fost deosebit de
La începutul acestui an furnaliştii socialiste între brigăzi, aducând în tităţilor au fost asigurate prin favorabil recoltării şi transpor­
prealabil la cunoştinţa muncitorilor 0- contractări. La unele produse, ca tului produselor agricole.
secţiei s-au angajat să dea patriei, pes­ biectivele întrecerii. Consfătuirile de de exemplu la seminţe de floa-
reă-soarelui, planul s-a depăşit Concomitent cu operaţiunile
Pentm realizarea angaja mentului te planul de producţie, 10.000 tone producţie au fost mai bine pregătite cu 27 la sută. de preluări din contractări şi a-
de 133.000o000 lei economii chiziţn 9e desfăşoară aprovizio­
fontă şi să realizeze economii la pre­ şi ţinute cu regularitate. Dacă în perioada' de contrac­ narea de iarna a’ unităţilor de
tări lucrătorii din cooperaţie au consum colectiv şl a populaţiei
ţul de cost în va- «aaaMMjatBamrBanag S-a întărit rolu! depus eforturi, este necesar ca din regiunea noastră. Pentru
şi în perioada actuală, cînd ne satisfacerea în condiţiuni mai
ll..oe.ia...r.e...A..d.ne.g..a.1j.a..7m.0..e0.n..0.t0.u0l _ ., ,. si autoritatea maiş- găsim în plină campanie de pre­ bune a nevoilor de consum s-au
fr u n ta ş pe trilori a crescl)t luare a produselor contractate, luat măsuri ca în acest an să
însemnate economii B Colectiv să se ducă o muncă organizată, se distribuie cantităţi’ sporite
prin aplicarea inovaţiilor susţinută, pentru ca'toate canti­ faţă de anul trecut. Astfel, des­
părea greu' de în- COfílMnat ® Cü a n g a ja - contribuţia acestora tăţile contractate să fie preluate facerea" cartofilor "prin unităţile
în cel mai scurt timp. Concomi­ de desfacere ale cooperaţiei de
deplinii. Unii topi- jneiîtlîl anüülîn d e p lin it ® în organizarea c» tent să se intensifice achiziţiile consum este prevăzută a creşte
pentru ca întreaga "cantitate pla­ cu 13 Ia sută, Ia ceapă cu 22
La fabrica Chimica din Orăş- rea efortului fizic şi la realiza­ t.n şi chia, tehnici- H.000.000lei la nificată să intre în fondul cen­ lâ sută, Ia răaacinoase cu 33 Ia
tralizat aî statului. Trebuie luate sută, la' varză cu 25 ia sută, iar
eni spuneau ca _ cesuiui ne proauc măsuri urgente pentru lichidarea ia fructe cu 60 Ia sută. In acest
imediată a contractelor restante scop cooperaţia de consum a luat
tie, mişcarea de inovaţii şi ra­ rea de însemnate economii. este un angajament p r e ţ u l d e C O S Í M N O I l l a n - ţie şi a locurilor de la grîu, întrucît pînă la' ora ac­
ţionalizări a luat în acest an Cu bune rezultate a fost apli­ tuală s-a preluat numai 97.3 Ia'
o amploare deosebită. Aceasta, peste posibilităţile gQ/JCUTieîlt. muncă. Se eviden-
mai ales în urma chemării la cată inovaţia „Modificarea re­
întrecere lansată de către consi­ ţetei de fabricate a oxidului g a l­ exlstenie ale sec­ ţiază în mod deo­
liul sindical regional şi filiala ben de fier şi schimbarea coşu­
ţiei. Atunci, organizaţia de partid a sebit maiştri ca Gheorghe Cismaş, Va­
intervenit şi efiscutat prin grupele de sile Crişan, Ştefan Cazan, care au de­
partid necesitatea şi posibilitatea în­ pus şi depun eforturi susţinute pen­
lui de şpan“, inovaţie propusă deplinirii angajamentului. tru realizarea sarcinilor de pian.
regională A.S.I.T. Hunedoara. Făcîndu-se un studiu amănunţit a- Aceste măsuri luate de către organi­
Astfel, numai în cursul aces­ de inginerii Vasile Chişcan şi supra expunerii făcute de către tova­ zaţia de partid şi conducerea secţiei
tui an au fost depuse 65 propu­ Grigore Timaru. Prin mărirea răşul Gh. Gheorghiu-Dej în şedinţa au făcut ca după numai cîteva luni
neri de inovaţii, dintre care au suprafeţei de contact dintre e- plenară a C.C. al P.M.R., din noiem­ angajamentul luat la începutul anului
fost acceptate şi aplicate 61. A- lectrolit şi deşeurile de tablă, brie 1958, biroul organizaţiei de bază să se realizeze. In urma acestui fapt sută din cantitatea" contractată. b serie de măsuri tehnico-orga-
cestea au adus fabricii, pînă în inovatorii au reuş’it să sporeas­ a analizat în adunări generale, la care furnaliştii şi-au sporit angajamentele, Dacă in unele raioane, oâ Hu­ nizătorice care să asigure ăfît
au fost invitaţi şl tovarăşii din acti­ hotărînd ca pînă la sfîrşitul anului nedoara, Alba" şi Ilia, preluările nevoile pentru consumul curent
prezent, economii în valoare de că randamentul la obţinerea o- vul fără de partid, problemele cele mal să mai dea încă 12.000 tone fontă Ia acest produs s-au efectuat în cît şi pentru crearea rezervelor
1.201.538 lei. De xidului galben importante care nu erau încă rezolva­ peste plan şi să mai realizeze încă condiţiuni .bune, reafizîndu-se de iarnă prin însilozare. Pînă în
remarcat este La fabrica Chimica de fier cu peste te c a : reducerea preţului de cost pe 12.800.000 lei economii ia preţul de planul, mai sînt "raioane în care prezent din produsele de. bază
faptul că majo­ 50 la sută. Prin
tona de fontă, reducerea procentului cost. preluarea ’produselor este mult s-au însilozat 62 Ia Tuta cartofi
ritatea propune­ din Orăştie aplicarea aces­ de fontă declasată sub admis, sporirea Pentru îndeplinirea acestor angaja­ rămasă în urmă. Aceasta este si­ şi 70 Ia sută ceapă, urmîn’d ca
rilor le-au făcut tei inovaţii a
indicelui de utilizare ş.a. mente s-au luat noi măsuri tehnico* tuaţia în raioanele Orăştie, unde în cel mă? scurt timp însiloză-
muncitorii. crescut mult pro­ In urma acestor analize s-au luat organizatorice, s-a intensificat şi mai s-a preluat numai «7.3 îâ sută, rea să fie terminată.
Printre cele mai valoroase ductivitatea muncii, iar consu­ măsuri pentru lichidarea lipsurilor e- mult întrecerea socialistă. Totodată a Haţeg •— 89,6 la sută şi Sebeş Unităţile cooperaţiei 'de con­
xistente şi s-a trecut la repartizarea crescut răspunderea personală a fie­ — 99,1 la" sută. sum din regiunea roastră trebuie
inovaţii se numără aceea a lă­ mul specific de materii prime şi de sarcini concrete atît individual, pe cărui furnalist. Elanul cu care s-a să ia’ ’foaie’ măsurile în vederea"
membrii şi candidaţii de partid, cit şi desfăşurat munca a adus, după cutn Un ajutor concret a dat Comi­ accelerării ritmului atît Ia prelu­
cătuşului Constantin Străjan, materiale a fost redus cu circa pe colective. De asemenea, s-au dat în era şi normal, succesul mult aşteptat. tetul executiv ăl Sfatului popu­
acest sens sarcini celor mai buni teh­ La data de 21 octombrie a.c., orele lar ăl raionului Hunedoara' care area produselor din contractări
care prin confecţionarea a două 40 la sută. Economiile post-cal- nicieni din activul fără de partid. 22, colectivul de furnalişti şi-a reali­ a Urmărit îndeaproape' atît ope­ şi achiziţii cît şi !ă aproviziona­
geamuri la cuptorul de gaze cal­ culate pentru această inovaţie
de pentru aer fals, a evitat stag­ depăşesc suma de 350.000 lei.
nările de producţie care se dato­ Asemenea rezultate se întîlnesc Pentru reducerea preţului de cost zat angajamentul de a da peste plan raţiunea de contractări cît şi de rea de iarnă, atît timp cît con-
rau distrugerii premature a zi­ la fiecare secţie din fabrică. ai fontei s-a trecut ta elaborarea fon­ 22.000 tone fontă, economisind în a- preluare a griului contractat. diţiumle atmosferice mai permit
dăriei cuptorului, sub influenţa Numai prin aplicarea propu­ tei cu mangan scăzut, care arc drept celaşi timp la preţul de cost suma
scop reducerea consumului de cocs de 14.161.229 lei. Cu acest prilej co­
temperaturilor înalte. De ia apli­ nerilor de inovaţii, colectivul fa­ şi creşterea indicelui de utilizare a lectivul secţiei s-a angajat ca pînă Dacă la contractările şi prelu­ încă desfăşurarea acestora în
ările din contractări s-au obţi- bune condiţiuni.
carea acestei inovaţii, planul de bricii Chimica va realiza în a-
producţie la tanin, atît de nece­ cest an economii care depăşesc furnalului. Prin rezolvarea acestei pro­ ia sfîrşitul anului să dea peste plan ¦!!UŞI"
sar pentru tăbăcirea pieilor, a o treime din cele 3.606.000 lei. bleme s-a obţinut o scădere a încăr­ încă 3.000 tone fontă. Ino v a jii şi r a jio n a iiz ă r i
fost depăşit lună de lună. Eco­ cit reprezintă angajamentul a- căturii manganoase cu 35—45 la sută, Acestea sînt realizările colectivului
nomiile post-calcufate pentru a- nual privind reducerea preţului cea de calcar cu 15 ia sută, iar consu­ de furnalişti de la secţia 11-a furnale, Colectivul Direcţiei regionale Printre inovaţiile mai impot
mul de cocs cu 5 la suia. In acelaşi colectiv fruntaş pe combinat, care a P.T.T.R. Hunedoara—Deva acor­ iante se numără „Instalaţia per.
ceastă inovaţie depăşesc suma de cost. timp producţia a crescut lună de lună reuşit să obţină rezultate nemaiîntâl­ dă multă atenţie dezvoltării tru telecomandarea difuzoarele
în medie cu 5—8 la sută. nite în istoria furnalelor din ţara mişcării de inovaţii şi raţiona­ de stradă“ (autor N. Mănescu,
de 30.000 lei. Realizările amintite se dato- noastră. lizări. In cele 9 luni şi jumă­
Un colectiv format din ingineri şl tate care au trecut din acest prin care se realizează o ecc
Pînă în prezent cernerea ta- resc creării unui colectiv de ino­ tehnicieni, în frunte cu comunistul întregul colectiv, în frunte cu co­ an, Ia cabinetul tehnic au fost nomie anuală de 10.300 lei. D
Ghecighe Roman, în urma unor stu­ muniştii Gheorghe Roman — şeful prezentate 38 propuneri de ino­ asemenea, Alexandru Tolgyi
ninului se făcea în condiţii foar­ vaţii, format din cei mai înain­ dii minuţioase, a trecut la ridicarea secţiei, Ioan Romoşan, ion Artean — vaţii dintre care o parte sînt propus inovaţia „Economii d
temperaturii aerului insuflat în fur­ şefi de schimb, Radu Coşara, de la şi aplicate. Valoarea economii­ tuburi electronice şi energie e
te grele, necesitînd mult efort taţi muncitori, tehnicieni şi ingi­ nale, obţinindu-se şi prin aceasta econo­ întreţinere şi topitorii Sbufon Jurca, lor antecalculate ale inovaţiilor lectrică ta centrele de radiofi
mii de cocs. Csosz Ludovic, Alexandru Comşa şi aplicate pînă acum este de care", prin care se realizeaz
fizic. Luînd în studii această neri, care nu-şi precupeţeşte e- Alexandru Olaru, merită toate lau­ 31.700 lei. trimestrial, economii In valoar
O mare însemnătate pentru întări­ dele. ARCADIE SCHWARTZ de 4.000 lei.
problemă, inovatorul Ştefan Se- forturile în vederea rezolvării rea roiului de conducător politic al
gedi a aplicat o inovaţie care propunerilor făcute de inovatori.
înlătură cernerea manuală. In Un merit deosebit revine colec­
prezent această cernere se efec­ tivului de conducere al fabricii
tuează automat. Această inova­ care a sprijinit. în permanenţă —O— - sTSnV'
ţie s-a generalizat în secţiile fa­ mişcarea de inovaţii. IN FO R M A I»
bricii, fapt ce a (fus la înlătura- I. GUDASZ 0 Sîmbătă şi duminică filiala
S.R.S.G. Hunedoara-Deva a or­
Trimestru bogat în realizări ganizat în localităţile Orăştie şi
Alba Iulia conferinţe despre
F olosind din plin cele 480 de m i­ în m uncă in cursul trim estrului III „Dezarmarea generală şi tota­
nute, utilizind raţional capacitatea u- lă, o propunere sovietică de în­
tilajelor, îndeplinind şi depăşind nor­ a.c. semnătate istorică". A confe­
m ele şi planul zilnic la fiecare loc de renţiat prof. univ. Gh. Şofronie.
m uncă, m uncitorii fabricii „Vidra" din A stfel planul producţiei globale şi Conferinţa a fost audiată cu in­
Orăştie au obţinui rezultate deosebite teres deosebit de un mare nu­
m arfă a fo st îndeplinii în proporţie măr de. oameni ai muncii.
de 118 la sulă. P lanul producţiei fizi­ # Astăzi, are loc. la Casa cre­
aţiei populare regionale din
ce, . la total ovine, s-a realizai în Deva o şedinţă a membrilor ce­
naclului literar „Ioan Slavici“
proporţie de 117 la sută, cele m ai din localitate. In cadrul şedin­
ţei se va trece la reorganizarea
m a ri depăşiri fiin d în reg istra te la cenaclului literar. Şedinţe de
reorganizare a cenaclurilor lite­
sortim entele piei cojocărie, piei velur rare au avut loc şi în oraşele
Orăştie, Brad şi Alba Iulia.
I, piei velur popular, piei sem iînobila-
• Cu ocazia aniversării a 25
te v o p site, p iei im perm eabile şi altele. de ani de la constituirea asocia­
ţiei ’„Amicii U.R.S.S." şi a 15
In aceeaşi perioadă produciiviiaiea ani de activitate a A.R.L.U.S.-
ului, consiliul regional A.R.L.U.S
m u n c ii a cre sc u t fa ţă de p la n cu 18 organizează în ziua de '28 oc­
tombrie o şedinţă festivă în sala
ia sută, iar la preţul de cosi s-au şcolii medii „Deceba!“ din Deva.
In legătură cu aceste evenim en­
înregistrat econom ii tn valoare de pes­ te va vorbi tov. Coriolan Dră-
gulescu, membru corespondent
te 400M O lei. ' ‘ ‘ al Academiei R.P.R.
Prin aceste realizări,' colectivul fa ­ La G .A .S . P c tre ş ii cu le su l viilo r q f/i toi. R eco lta fr u m o a s ă o b ţin u tă în a c e st an, perm ite ca gospodar
bricii a recuperat o bună parte din
să exporte însem nate cantităţi de slru auri.
pierderile înregistrate i in ¦ trim estrele
IN C L I Ş E U : M u n cito a re de ta G.A.S, P ctreşti, a m b a lin d s tr u g u r i p e n tr u export.
I şi II. Aşa bunăoară, din 'restanţa
sem estrului I la piei o vine s-au recuperai
4.500 m p. In prezen t colectivul fa b ri­
cii m unceşte cu m ultă însufleţire pen­
tru îndeplinirea sarcinilor planului de
producţie şi a angajam entelor liiaie
în întrecere.
IUL1U DICU
corespondent