Page 97 - 1959-10
P. 97
i Hur
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anuí XÍ Nr. 1508 ?J«VfcV\-S'î..> Joi 29 octombrie 1959 4 pagini 20 bani
AA - Snmînarea Ordinului Unin
IN ÎN T R EC ER EA s o c i a l i s t a
Angajamentele siderurgiştilor academicianului
C. I. Parhon
hunedoreni devin lapte Miercuri la amiază a avut loc
solemnitatea înmînării Ordinu
Fruntaşii combinatului Colectivele secţiilor Combinatu Pe drumul cel bun lui Lenin, conferit de Prezidiul
-Sovietului Suprem al UJR.Ş.S.
Aplicînd o serie de măsuri lui siderurgic din Hunedoara des Luna octombrie se anunţă .academicianului- C. I. Parhon, Lă grădina ' bota
tehnico-organizatorice, cum ar fi făşoară o muncă însufleţită in ve pentru colectivul oţelăriei Mar cu p rileju l.împlinirii vîrstei •de nică din Cluj in
elaborarea fontei cu mangan derea îndeplinirii înainte de termen tin nr. 2 luna cu cele mai fru 85.de ani. şi.în, semn de preţuire sera. plantelor ac
scăzut, ridicarea temperaturii a angajamentelor luate în întrecerea moase rezultate în muncă. Pu- a îndelungatei . sale activităţi vatice creşte şi
aerului ,insuflat în furnale etc. cu Reşiţa. Lupta care se dă pentru planta de apă
furnaliştii secţiei a 11-a şi-au în realizarea sarcinilor de plan a dus, nînd la punct o seamă de pro rodnice în domeniul întăririi pri „Victoria Regia Amazónica
deplinit la data de 22 octombrie după cum era şi firesc, la obţinerea pefrunza căreia se poate
angajamentul de a da peste unor rezultate deosebit de valo Izv o r nesecat de învăţămintebleme ca, scurtarea duratei de eteniei şi: colaborării culturale pune o greutate de 46 kg.
plan 22.000 tone fontă. roase în muncă. elaborare a şarjelor, întreţinerea romîno-spvieţice.
Am recupera^
pentru tineretul regiunii noastrevetrelor cuptoarelor, ridicarea La solemnitate au luat parte
rămînerea îra wrmă
gradului de calificare a topitori tovarăşii Ion Gheorghe Maurer,
C olectivul de,, muncă de la
Acest succes a constituit pen a cîştiga deci întrecerea, este lor, colectivul celei mai mari ,Mihail Ralea, .Gheorghe Stoica, La 29 octombrie a.c. se împlinesc frăţeşte, să pornim cu toţii îna întreprinderea. „Ardealul“
oţelării Martin din ţară a reuşit inte din Alba .Iulia a încheiat pri
tru ei un ‘ puternic imbold în necesar să se folosească cît mai ca în intervalul t -27 octombrie Aurel Mălnăşan, adjunct al .mi • 41 de ani de l a ' înfiinţarea Uniunii mul semestru din acest,an cu
întensiv agregatele. Această năzuinţă fierbinte a tinere pierderi la preţul de cost de
muncă. Drept urmare s-au an nistrului Afacerilor Externe, Ma Tineretului: Comunist Leninist (Com- 800.000 lei. Pe lingă o serie de
_ga.jat să mai producoă pînă la Convinşi că numai prin ridi- cauze obiective, la acest insuc
sîîrşitu! anului încă 3.000 t° ns carea necontenită a indicelui de să elaboreze în afara prevederi rin Florea .Ionescu 'şi Ilie Mur- somolul). Alături de tineretul sovie tului din Romînia a devenit realita ces au contribuit şi unele lip
suri teh'nico-orgânizatori'ce din
lor planului 2.367 tone oţel. guiescu,- .v’i c c p r c ş c d i n t i ai tic, tinerii da pretutindeni/iubitori de te. Astăzi, tineretul nostru, în toate cadrul întreprinderii.
fontă peste plan. Realizările ur- utilizare vor reuşi să-şi îrtdepli- La acest lucru s-a ajuns şi A.R.L..U.S-., I. S. Gheorghiu,- vi pace şi progres, sărbătoresc şi cin domeniile construcţiei socialiste, folo . Recuperarea . acestor 'pierderi
datorită ridicării întrecerii so cepreşedinte al Prezidiului Aca stesc aşa cum ' se cuvine această zi. seşte din plin şi cu rezultate din ceia ă constituit însă în cel de-^t
mătoarelor patru zile arată că a- nească angajamentul luat (8.000 II-lea semestru unul. din obiec
cest harnic colectiv îşi va înde tone oţel special peste planul a- cialiste pe o treaptă superioară, demiei R. P. Romîne. academici Drumul glorios străbătut de tine mai bune valoroasa experienţă a Com tivele principale ale muncii co
plini şi noul angajam ent: în a- nual) colectivul de muncă din muncii politice de masă desfă retul sovietic,' stib • conducerea înţe somoiului Leninist. lectivului de aici. Astfel, şi-au
ceste zile aii mai fost elaborate cadrul oţelăriei electrice a com şurată de comuniştii secţiei în enii N. Gh, Lupii, Ştefan Mifcu, leaptă a P.C.U.S., succesele dobîn- .propus că în sem estrul.il, .prin-
peste plan încă 398 tone fontă. binatului a aplicat o seamă de rîndul oţelurilor. Acest succes dite de comsomolişti, bogata expe Asemenea comsomol işti lor care par tr-o mai bună . organizare a
măsuri, cum ar ii întreţinerea arată hotărîrea colectivului de a Va sile Maii nski,. precum şi mem rienţă de mutică şi de luptă a Cotti- ticipă cu entuziasm la făurirea mari muncii, să recupereze toaife pier
In fruntea întrecerii s-au situ cuptoarelor în stare perfectă de face totul pentru a da patriei somolului, constituie un îndemn pen lor construcţii ale comunismului, ti derile Şi să realizeze în plus o
at şi d e !această dată îurnaiişti funcţionare, scurtarea duratei de cît mai mult oţel. bri -a'i ambasadei Uniunii Sovie tru milioane şi milioane de tineri, îi nerii din regiunea noastră, la chema economie de 300.000' lei. ¦
din echipele conduse de comu reparaţii la cafd şi la rece, mă- însufleţeşte în munca şi 'lupta' lor. rea partidului, au contribuit.la înfăp
niştii Alexandru Comşa, Simion 22.000 tone oţel tice la Bucureşti. -¦ Drumul glorios ăl Coinsomoluliii e dru tuirea unor construcţii însemnate. Mii Cu un entuziasm' deosebit în
peste plan mul de astăzi sau de tnîirie al tine de utemişti şi tineri din regiunea noa muncă, colectivul de muncitori,
Ambasadorul Uniunii Sovieti retului din fiecare ţară. stră, au muncit cu entuziasm pe şan tehnicieni şi ingineri din ca
In aceeaşi perioadă, muncito tierele naţionale de la Bumbeşti—Li- drul. întreprinderii ,„Ardealul",
rii, tehnicienii şi inginerii oţelă ce la Bucureşti, A.A. Epişev, a Munca şi activitatea tineretului so Vfizeni, Uricani şi Hunedoara. mobilizat de organizaţia de
riei Martin nr. 1 au produs în vietic' a constituit şi constituie pen partid, a reuşit ca la începutul
contul angajamentului 1.036 dat citire Decretului Prezidiului tru tineretul din fără noastră un mo In prezent, tineretul, regiunii noa- lunii, octombrie să raporteze cu
del de luptă plină de abnegaţie pen- mîndrie că a recuperat în între
Jurca, Alexandru Olaru,' Ludo ‘ rlreă capacităţii de încărcare şi Sovietului Spprem al U.R.S.S. şi stre îşi închină forţele sale luptei gime pierderile din primul se
perifru îndeplinirea .hotărîrilor plena mestru şi că a realizat o eco
vic Csosz. altele. a înmînat înalta distincţie emi nomie de 262.030 lei.
Sporind indicele de Datorită acestui fapt, pînă în nentului om de ştiinţă ro-mîn, fe- întrecerea ce se desfăşoară a-
utilizare ¦prezent, aceşti harnici oţelarl au cum în cinstea zilei de 7 No
licitîndu-1 călduros şi Ttrindu-i iembrie, înregistrează noi suc
elaborat în contul angajamentu- cese. Colectivul de muncă d®
sănătate şi succese continue în
aici este hotărît să obţină noi
După cum bine se ştie, pro . iul .6.643 tone oţel special. A- nobila sa activitate. succese în realizarea de econo
mii. d
blema centrală a întrecerii cu mintîm că numai în lunile tri tone oţel. O mare contribuţie ia Mulţumind pentru' înalta dis 1tru cauza partidului comunist, pentru relor C.C. al P.M.R. din noiembrie
mestrului III indicele de utiliza CIT1JI IN PAGINA IV-a
Reşiţa o constituie oţelul. Pentru re a cuptoarelor secţiei a cres obţinerea acestui rezultat a adu- tincţie aco'rdată, acad. G. I. P ar fericirea poporului. Partidul marxist- 1958 şi 13—14 iulie. a.c.
Particularităţile feţei in
s-o aplicarea pe scară tot mat« hon şi-a exprimat ădînoa sa re leninist ai clasei muncitoare din ţara Tineretul regiunii noastre, educat vizibile a.Lunei.
a produce mai mult oţel, pentru cut cu 18,4 la sută. largă a metodei Matulineţ, de cunoştinţă faţă de poporul sovi noastră, partidul co- ' ' ¦ ______________ ,__ şi. mobilizat de • „Aşa începe asaltul cos
mosului".
elaborare a şarjelor rapide. Prin etic şi conducătorii săi. muniştilor, a în U.T.M., sub îndru
0 Mari instalaţii ştiinţifice
aceasta, cantitatea de oţel elabo Acad. C. I. Parhon a fost apoi drumat şi educat A 41-a aniversare a marea organizaţii şi industriale pot fi realizate
organizaţia- revolu în cosmos. Declaraţiile proî.
rrr rată peste plan de la începutul călduros felicitat de cei prezenţi ţionară a tineretu C om som oiului Leninist lor d e , partid, des Pokrovski.
la solemnitate. făşoară o activita
anului se ridică Ia mai mult de lui, în•tregul tinere•t, AAA /-VAAA AA AAA.AAA A/ te rodnică pentru ° Succesul ştiinţei sovietice
22.000 tone.~ ¦$' (Agerpres). a produs un adevărat val de
r .¦o admiraţie în întreaga lume.
muncitor din Romînia să urmeze exem descoperirea şi valorificarea rezer
unei organizaţii
Comunista Maria I L ^ !F/*M B 1M <D % § 1 M T I M B B I 1 plul Comsomoiului............... ve Ior interne în vederea realizării de
Brăneţ lucrează la cît mai multe economii. Ei contribuie .u7 .
secţia de depănat Producfia va continua şi pe In cei mai grei ani de luptă a la sporirea producţiei şi productivi
a fabricii de cio timpul iernii poporului nostru muncitor, condus de tăţii muncii, la reducerea preţului de
rapi din Sebeş. partidul comunist, pentru doborîrea cost. Utemiştii şi tinerii din bazinul
Lună de lună îşi jugului burghezo-moşieresc, uteciştiî, . carbonifer a! Văii Jiului au dat peste
depăşeşte norma în întregul tineret revoluţionar, urmînd plan în primul semestru al acestui
. exemplul tineretului sovietic, au fost
medie cu 10— 15 !a Odată cu zilele reci de toam-- ajuns la concluzia că spaţiul de un sprijin de nădejde în lupta dusă an 32.000 tone cărbune. Tinerii side-
¦sută. In acelaşi nă tîrzie şi început de iarnă, deasupra cuptorului de ardere rurgişti din Hunedoara au dat peste
timp este preo cînd începe îngheţul, producţia poate fi folosit la uscarea cără pentru doborîrea puterii moşierii,or şi plan pînă la 1 otcombrie 14.973 tone
cupată de reduce de cărămidă ia fabrica din Sîn- mizilor. Căldura necesară va fi fontă, 25.400 tone oţel, 9.287 tone la
rea continuă a pre timbru înceta. Deci din a doua capitaliştilor. Uteciştiî, credincioşi cau minate etc.
ţului de cost. Sec jumătate a lunii octombrie şi
ţia in care lucrea pînă în luna martie, fabrica nu zei partidului, răspîndeau pretutin Astăzi, cînd aniversăm 41 ‘de ani
ză a realizat de la mai producea, deoarece cărămi de la făurirea Comsomoiului, în con
începutul anului şi da crudă îngheţa şi nu se putea cea emanată de cuptor. Calcule deni cuvîntul partidului, adevărul des diţiile avîntului cu care milioane de
pînă ia data de î usca. oameni ai muncii din toate ţările se
octombrie 10.125 le făcute au arătat că aici se pot pre comsomoHşti, despre viaţa feri pregătesc să sărbătorească cea de-a
lei economii. Recent însă, un colectiv de usca în medie 95.000 bucăţi că 42-a aniversare a Marii Revoluţii So
tehnicieni de aici a studiat po rămizi în timp de 4 zile. cită şi plină de patos creator a tine cialiste din Octombrie, tineretul hu-
IN CLIŞEU ; To sibilităţile existente pentru ca nedorean transmite un fierbinte sa
varăşa Brăneţ la fabrica de cărămidă să producă retului sovietic. Cea mai fierbinte nă lut eroicului Comspmol Leninist,, u-
locul de muncă. şi în timpul iernii. Din colectiv rîndu-i noi succese pe drumul con
a făcut parte tov. ing. Ionel Sal- Pentru transportul cărămizii zuinţă a tineretului nostru revoluţio strucţiei desfăşurate a comunismului.
«aO0CX»0CXXXXXXXX3006X>00{XX?0CXXXXXXXXXX?Q0C men, Carol Klein şi Octavian
Popa, directorul I.I.U, „Horia“ crude de la. presa. nr. .2 la cup nar, în acele vremuri întuneca•tie,,7• era IULIAN CORNACIU
Alba Itilia. J- activist al Comitetului regional
",
După un studiu temeinic s-a U.T.M.
să lupte pentru venirea zilei cînd, a-
Din activitatea
tor, a fost montată o bandă semenea comsomoliştilor, să construias
transportoare. < că, sub conducerea partidului comu
Prin aplicarea acestei propu-" nist, societatea socialistă în ţara noa
nori preţioase, fabrica de cără stră. Salutul adresat de U.T.C. din
midă din Sîntimbru îşi va con Romînia, Comsomoiului, la 29 octom
tinua fără întrerupere procesul brie 1933, exprimă fidel această nă
de producţie şi. în timpul iernii. zuinţă a tineretului comunist din ţara
In felul acesta vor fi produse în noastră. In acest salut se spune:
perioada de iarnă o cantitate ele „Tovarăşi, luptele şi succesele
4,1 milioane bucăţi cărămidă. voastre sînt şi luptele şi suc
Cresc rmdiirile organizaţiilor Astfel că în acest an aici se va cesele noastre! Drumul vostru
atinge cel mai înalt vîrf de pro de azi, e drumul nostru de mîi-
ducţie, de aproape 11 milioane n e ! Făgăduim să v-ajungem
de partid dm G. Â. C. • bucali cărămizi anual. . cit mai curînd şi dind !nîna
¦Stssas-------------------- -—
Plenara C.G. al P.M.R. din iu măr de 6 colectivişti, majorita unii candidaţi de partid dau do Organizaţia U.T.M. de la şi porumbului şi la însilozătul
nie 1958 atrage atenţia tuturor tea lor de naţionalitate germa vadă de multă conştiinciozitate Şcoala medie din Haţeg se nu furajelor. ¦
organizaţiilor ele partid asupra nă. Pot fi amintiţi colectiviştii şi hotărîre în realizarea sarcini mără printre organizaţiile bune
îmbunătăţirii muncii de primire Fuss Mihai, Uskat Simion, lor ce le stau în faţă. Pentru a- din oraş. Aşa, de exemplu, pen Din analiza muncii organi
în partid prin atragerea în rîn Schmidt losif şi alţii. Recent, co ceştia, comuniştii hotărăsc redu tru întărirea organizaţiei, numai zaţiei U.T.M. de la Şcoala medie
dul membrilor şi candidaţilor de lectiviştii Ilie UrsU şi Ioan cerea stagiului de candidatură. în luna aceasta au fost primiţi din Haţeg, făcută recenţ în co
partid a celor mai buni munci Schenker, cărora Ie-a expirat sta Un astfel de caz s-a petrecut de în rîridurile U.T.A4. încă opt ti mitetul' raional U.T.M.,' a rezul
tori, colectivişti, ingineri, tehni giul de candidatură au fost pri curînd cu tovarăşul Ioan Şchen- neri, elevi sîrguincioşi la învă tat însă, că în activitatea acestei
cieni şi intelectuali legaţi de po miţi în rîndul membrilor de par ker, căruia pentru munca neo ţătură. şi cu' o bună comportare. organizaţii mai sînt şi unele lip
por, oameni'care militează activ bosită dusă în scopul întăririi Printre,aceştia se numără Maria suri. Astfel, lasă încă- mult de
pentru înfăptuirea politicii parti tid. gospodăriei colective, i-a fost re Gramaticu, Aurora Gardian ş.'a. dorit activitatea artistică din
dului nostru. dus stagiul de candidatură cu Acum numărul utemiştilor de. la şcoală. Elevii şi utemiştii. nu au
Merită subliniat că organiza 6 luni. Şcoala medie din Haţeg se ridi încă un cor, brigadă artistică de
Cele mai multe organizaţii de ţia de bază acordă o atenţie deo că la 115. agitaţie, sau o echipă de dan
bază din întreprinderi şi de la sebită calităţii membrilor şi can O situaţie simi suri.
sate au privit cu toată răspunde didaţilor de partid pe care-i pri lară în această Utemiştii de la această şcqalâ
rea această sarcină, desfăşurînd meşte. Comuniştii îi ajută pe cei privinţă poate fi au veni.t în toamna acestui an Biroul organizaţiei de bază
o muncă politică susţinută ‘pen care cer primirea în partid, dar întîlnîtă şi la gos în sprijinul- muncitorilor de la U.T.M. de la Şccaţă medie din
tru întărirea rîndurilor lor. Re le cere în acelaşi timp să se ocu podăria agricolă colectivă din G.A.Ş. Sîntămăria Orlea, pres- Haţeg trebuie să facă totul pen
dăm mai jos aspecte privind ac pe cu toată răspunderea de ridi satul Leşnic, raionul llia. Co tînd peşte 500 ore de muncă vo tru remedierea acestei situaţii.
tivitatea desfăşurată de cîteva carea nivelului lor politic şi muniştilor din această organiza luntară la recoltatul cartofilor
organizaţii de bază din G.A.C. ideologic. Acest lucru, este do ţie Ii s-a trasat ca sarcină să s . RUSAN
în domeniul muncii de primire vedit şi de faptul că, în cadrul se ocupe de cîte 1-2 colectivişti
în partid. unei adunări în care s-a discu fruntaşi în munca gospodăriei şi corespondentă
tat cererea de primire în rîndul în activitatea obştească pentru
Ocupîndu-se cu membrilor de partid a candida a-i pregăti să devină candidaţi Şedinţa extraordinară
grijă de educarea tului Gh. Ghibu, datorită faptu de partid. Aplicînd în practică a Consiliului (7. C. M.
şi îndrumarea ac lui că el n-a fost îndeajuns de această sarcina, membrii şi can
tivităţii politice a bine pregătit, că a nesocotit a- didaţii de partid de aici au reu Echipa de irm ăiori de la sorii meniul postaniejiie pentru cazonele de Recent a avut loc la Deva şedinţa precum şi reprezentanţi ai altor orga
celor mai buni colectivişti din ac jutorul pe care au încercat să şit să atragă în rîndul candida băi, de la turnătoria uzinei Viclo ria“~Călan, • condusă de iov. Ludovic extraordinară a Consiliului U.R.C.M. nizaţii.
tivul fără de partid, organizaţia i-î dea comuniştii şi, în plus, ţilor de partid, de la‘ începutul Cojan, îşi depăşeşte lunar norma cu 20—25 la sulă. La şedinţă au participat membrii con
de bază de la gospodăria colec pentru că a avut unele abateri acestui an şi pînă în prezent, siliului regional şi preşedinţii tuturor Şedinţa a analizat realizările şi
tivă din Cîlnic, raionul Sebeş de la disciplina de partid, co încă 6 colectivişti. Printre aceş IN C L IŞE U : Ludovic Cojan, şe fu l echipei şi Maximifian Ptalinca la cooperativelor meşteşugăreşti din re lipsurile din activitatea cooperaţiei
(secretar Ioan Bla) a reuşit să muniştii au hotărît să-i prelun tia se numără tov. Miron Popa, locul de muncă. giune. De asemenea, au mai partici meşteşugăreşti.
atragă pe mulţi din aceştia în Adolfi Buştea, Virginia Benea pat tovarăşii Traian Barbu, din par
gească stagiul de candidatură cu şi Georgeta Petrescu. De aseme- tea Cbimitetului regional P.M.R., Ioan Pe marginea referatului prezentat
rîndul candidaţilor de partid. Bodea, vicepreşedinte al Comitetului de către tov. Leontin Blăjan, preşe
încă 6 luni. (Continuare în pcig. 2-a) executiv aJ Sfatului popular regional, dinte al U.R.C.M. Deva, au luat par
Numai în ultimul timp au deve te la discuţii numeroşi consilieri şi
nit candidaţi de partid un nu Dar, organizaţia de bază pro preşedinţi de cooperativă.
cedează bine şi în cazul cînd NICU SBUCHEA
corespondent