Page 98 - 1959-10
P. 98
Pag. 2 DRUM UL SO CIALISM ULUI Nr, 1508
Alegeri în organizaţiile de parfid Printre viitorii sidem rgişti
Muncă susţinută, rezultate bune Centrul sectar profesional siderur precum şi m ulţi alţii, sînt fruntaşi la ducă mai departe faima siderurgişft-
gic Hunedoara. O curie mare, în care învăţătură, şi la însuşirea meseriei lor hunedoreni.
Dezbaterile care au avut loo 31 august 969.863 lei economii de bază în rîndul oamenilor o mulţime 'de copii joacă volei, fot ce şi-au ales-o, pe lingă explicaţiile La club, în orele libere
în adunarea pentru dare de bal, citesc sau se plimbă, iar de fur • profesorilor, aceste săli de clasă labo
seamă şi alegeri a organizaţiei la preţul de cost aii produc muncii, s-a întărit legăturile
de bază 'de la secţia semicocs împrejur clădiri mari cu mai «multe
a Qzin'ei „Victoria“-Săian, au ţiei. ei cu masele şi a crescut rolul etaje, nou construite, care străjuiesc rator, le-au fo st de un real folos. Pentru a-şi petrece cit mai folositor
demonstrat grija pe care o ma parcă joaca¦' şi -învăţătura celor care
nifestă comuniştii de aci faţă Gu multă răspundere a fost său de conducător al întregii Tof la al cincilea loeuîfer, vor deveni schimbul de ¦inîine .al har In atelierul de instrucţie timpul liber, ucenicii au la dispoziţie,
de soarta producţiei, faţă de nicilor sidemrgişti huuedoreni. Vizita . ; şi pe „şantier“ un club, terenuri de sport, sînt orga
îmbunătăţirea continuă a mun dezbătută şi problema îmbună activităţi. Munca rodnică des un libret C. E. C. torul acestei şcoli, în care ucenicii de nizaţi pentru diferite acţiuni de folos
cii de partid, faţă de întărirea prind meseria de jurnalist sau oţelar,
rîndurilor organizaţiei de ba tăţirii calităţii semicocsului. S-a făşurată a dat rezultate bune. Nu de mult, comisia de spri laminator sau strungar, ramine itin-.
ză. In perioada care a trecut jin de pe -lingă sucursala C.E.G. presiotval de cum intră pe poartă. U-
de la alegeri şi 'pînă acum, ca insistat mult asupra cauzelor Organizaţia de bază a reuşit Orăştie a analizat rezultatele cenicii, îl salută respectuos şi. se oferă t Ucenicii -anului I simt iniţiaţi în ta i obştesc. In .fiecare zi după-amiaza,
obţinute pe cele 9 luni ce s-au imediat ,.să-l conducă prin şcoala pe nele meseriei, intr-un atelier de in- sala " clubului este plină de uce
urmare 'a muncii 'depuse pentru care duc încă la obţinerea' unui să mobilizeze întregul colectiv scurs din acest an. Din expu care ei au îndrăgii-o. Strifcţie. Oficine 'va păşi pragul aces-i nici. Unii joacă şah, alţii citesc
întărirea rîndurilor organiza nerea tovarăşului Aurel Tîmpea- 'tui- atelier, unde bancurile cu nie/ighl- _ cărţi din biblioteca ce numără - peste
ţiei de bază, au fost primiţi din semicocs de calitate inferioară de muncitori, tehnicieni şi in nu, directoruj sucursalei, a reie Intr-o sală de clasă ne sini perfect aliniate şi işnde sub 20.000 de. volume, alţii ascultă radio.
rîndurile muncitorilor fruntaşi, şit că în raionul Orăştie, tot Ia al supravegherea m ai rmihtor . instructori - Intr-o altă sală, >la) -cele două mese
tehnicienilor şi inginerilor, 31 şi asupra măsurilor ce trebuie gineri la învingerea greutăţi cincilea locuitor, revine un libret 'Atenţia este deosebită. Aşezaţi doi de atelier, ucenicii' învaţă primele " rio- de tenis, alţi ucenici se întrec în jo
membri de partid şi 49 de can luate pentru reducerea, procen lor, la luarea măsurilor cores C.E.C. cite doi în bănci, ucenicii ascuttă ex ţiilh ţ de lăcătuşerie, îşi va da seama cul cu paleta. Ş i • dacă din cei pesté
didaţi. Majoritatea celor primiţi plicaţiile profesorului. că pregătirii practice' a celor nou in 700 de ucenici ai centrului şcolar pro
ca membri şi candidaţi de par tului de materii volatile în punzătoare şi la desfăşurarea Pe întregul raion, s-au elibe-J traţi în şcoală li se dă toată atenţia. fesional mulţi frecventează cu plăcere
tid sînt muncitori direct pro rai de către sucursala C.E.C. ‘ — Furnalul ¦este un agregat...
ductivi. scopul producerii unui cocs de unei susţinute activităţi pentru pînă în prezent 11.100 librete, i In . sala de clasă, ca intr-un adevă
Valoarea depunerilor pe librete rat Laborator, machete ale furnalului,
Secţia de semicocs a fost calitate. Noul birou a fost în îndeplinirea şi depăşirea planu bateriei de cocs, cuptorului Martin'etc-
înzestrată cu utilaje moderne sărcinat ca împreună cu condu-- lui de producţie. C.E.G., în cele 9 luni, se ridică sînt aşezate ¦cu grijă astfel ca profe
de mare randament. Gu toate la suma de 6.100.000 lei. sorul să poată explica pe viu proce
acestea s-au întâmpinat greu cerea secţiei să ia măsurile co In cuvîntul său tov. Ioan M. sul de funcţionare . al agregatelor la
tăţi în îndeplinirea sarcinilor de ' ELENA IOAN 1 care actualii ucenici vor lucra după
producţie', mai ales la începutul respunzătoare în această direc Popa, secretarul comitetului de absolvirea şcolii. I m afară de machete, Ucenicii anului I au aici toate w n d i- clubul, sint şi alţii, tot mulţi, • care
anului, din cauza intrării în ţie, să ţină seamă de propune partid al uzinei, ă apreciat ca Au realizat planul o seamă de schiţe reprezentînd prin
funcţiune cu o lună mai tîrziiu rile făcute' de comunişti şi să pozitivă activitatea organiza cipalele părţi ale aceloraşi agregate, ţille să înveţe cum se îndoaie tabla, se dedică unei intense activităţi cul-
la abonamente afişate pe pereţii clasşi complectează
ă’ bateriilor nr. 2 şi 3 carbo- le traducă în viaţă. aspectul de laborator. oum trebuie . executată pitirea, cum se iural-artisticé. Recent, 60 de ucenici
fluid. Pentru învingerea acestor Salariaţii oficiului P.T.T.R. — Vedeţi copii, acesta este furnalul.
greutăţi, biroul organizaţiei de ţiei de b’ază şi a reco- Ghelar, raionul Hunedoara, El se conipune din mai multe părţi finisează o piesă, cum se mînuieşte au fost selecţiânaţi pentru a urmă.
baza, membrii şi candidaţii de Pozitiv este faptul că cu a- . mandat comuniştilor să fie pînă la data de 15 octombrie principale. Cava, corpul propriu-zis,
partid au desfăşurat o susţinu cest prilej s-a analizat în mod şi mai exigenţi faţă de a.c., şi-au depăşit sarcinile de gitul furnalului.., cutare sau cutare sculă. După un tri Cursurile pentru viitorii instrum entişti
tă muncă politică şi au mobili plan la colectarea abonamen Ucenicii urmăresc cu privirile, pe
zat toate forţele ca sarcinile concret cum membrii şi can ei însuşi, să lupte şi mai telor la presa sovietică pe a n u î( machetă, locul unde se află fiecare mestru de lăcătuşerie, ucenicii sînt în fanfară combinatului siderurgic\ Dé
planului de producţie să fie 1960. parte a furnalului despre care le vor
îndeplinite şi depăşite. Dato didaţii de partid luptă pentru hotărîţi pentru a îndeplini, fie beşte profesorul. Printre ei se află im.părţiţi pe meserii. începe însuşirea ăsenteneh, rm tii ubétaci fac parte diti
In această muncă s-a evi
rită activităţii desfăşurate' de înfăptuirea sarcinilor încredin care la locul lui de muncă, sar denţiat oficianta Elisabeta Bla- şi Ioan Pîrlea, din anul III, care în meseriei pe „şantier'1, adică în combi cofui şcolii şi din echipa de dcmkiri.
comunişti, ă măsurilor luate de ga, precum şi factorii Maria Ba-
către’ conducerea secţiei, la' pro ţate de organizaţia de bază cinile ce-i sînt încredinţate, să bora, Roman Boia şi Viorel Pa- curind va deveni un jurnalist adevă natul siderurgic iar în atelierul., de De activitatea obştească se ocupă
punerea' organizaţiei de bază, veloni.
planul de producţie a' fost în şi cum se achită de sarcinile ce nu tolereze nici un fel de aba rat. instrucţie rămîn numai acei care.. vor organizaţia U .f.M . a şcolii. Ucenicii_
deplinit şi depăşit, realizîodu-se B. PAVEL
în acelaşi timp şi însemnate, e- le revin pe linie de producţie. tere de la disciplina de partid deveni mai tîrziu lăcătuşi. sînt organizaţi în brigăzi utemtste dé
conomti la preţul de' cost. Tre Au acoperit grajdul
buie arătat că prin modificările Au fost evidenţiaţi tovarăşii şi de producţie. Fiecare mem- colectivei O raită prin combinat, şi ne dăm muncă patriotică şi participă ou drag
aduse la' cuptoarele Ab'-der-Hal-
Nicolae Crucianu, Nicolae Filip, ¦bru şi candidat de partid tre- Recent, numeroşi cetăţeni din seama că şi aici, ucenicilor li se fie Ia strlngerea de fier vechi, fie td
den, s-a reuşit să se producă cu satul Balata, raionul Ilia, au.
Eremia Oprea, Gheorghe Puş- • b'uie să raporteze în mod perio acordă toată -atenţia. S înt numiţi munci voluntare pentru înfrumuseţarea
o baterie atâta semicocs cit s-ar muncit pentru acoperirea cu ţi
caşiu, Constantin Grihan, Tu- dic în adunările de partid fe maiştri ,care se ocupă special .de in -Htinedoarei s m în bite scopuri. Pînă
fi produs cu două. Datorită a- glă a grajdului gospodăriei a-
dor Trosian, Troşan Adam şi lul cum şi-a îndeplinit sarci gricole colective. La transportul struirea viitorilor siderurgicii. La acum, deşi n-a trecut m ultă' vreme dé
cestuî fapt s-a reuşit ba în cele
alţii care au adus o contribu nile ce le are pe linie de par şi aşezatul ţiglei pe grajd s-au secţiile a l-a şi a II-a furnale, ta la începerea anului şcolar, totuşi, u-
9 luni ale acesţui an să se pro evidenţiat mai ales tovarăşii Ale
ţie de seamă în îndeplinirea tid şi în producţie. cocşerie, la oţelări-ile¦ Martin sau la crnicii au efectuat defa mii de oré
ducă peste plan 810 tone semi xandru Vasiu, Gheorghe Jula şi
sarcinilor de producţie, consti Aurelia Ilie. cea electrică, la lam im are, peste tot de muncă voluntară la curăţirea curţii
cocs şi să se realizeze pînă la tuie exemple de urmat în mun
că, sînt disciplinaţi şi îşi în Hotărîrea adoptată de adu !V. FOTESCU se găsesc ucenici care învaţă. Pe •şcolii - şi la strlngerea unei cantităţi
deplinesc cu răspundere sarci narea generală prevede măsuri
nile pe care le au. Pentru ac concrete pentru ridicarea pro Adrian Domnişan din anul II îl apre însemnate de fier vechi.
tivitatea nesatisfăcătoare în în ducţiei, îmbunătăţirea calită
deplinirea sarcinilor de produc ţii şi realizarea de economii. ciază m ult laminatorii, pe •Viorel Roş In timpul liber, ucenicii mai vizio
ţie, pentru abateri de la disci Sînt prevăzute' măsuri pen
plină etc. au fost aspru criti tru întărirea răspunderii co ea din anul ¦III, electricienii, .pe V a nează film e hi fiecare s&piâminâ, a*
caţi tov. Gheorghe Bejan, Vasi- muniştilor faţă de sarci
le Bădoi, Eugen Grigore şi alţii ni, ridicarea nivelului po sile Pop, oţelarii. La oţelărie poate fi şistâ la conferinţe, merg la -specta
care nu s-au ridicat la înălţi litic şi ideologic, creşterea ca inlîlnii şi Nicolae Roiundu, proaspăt cole...
mea sarcinilor şi care nu-şi fac lificării, îndrumarea şi contro
în mod conştiincios datoria. A- lul activităţii organizaţiilor de absolvent al şcolii profesionale, care, ?
c.easta dovedeşte exigenţa co masă, organizarea şi desfăşura
muniştilor de aci faţă de pro rea întrecerii socialiste, con în anul trecut a obţinut locul I ’ pe Vizitatorul care se simte . dut de
pria lor activitate, dorinţa . lor trolul asupra conducerii tehni
de a ajuta în mod tovărăşesc pe co-a dministrative etc. Traduce La centrul şcolar profesional side ţară la concursul pentru „Cel mai bun bine în ospitalierul centru profesional
cei care au lipsuri. rea în viaţă a măsurilor prevă
zute în hotărîre va duce fără rurgic din Hunedoara toate sălile de oţelar“, şi care acum, în faţa cup siderurgic, părăseşte cu greu pe noii
In urma muncii politice şi îndoială la îmbunătăţirea' sim- săi prieteni, ucenicii. Ş i multă vreme
organizatorice desfăşurate de ţitoa'rd- ă muncii de partid în clasă sînt amenajate pe principiul la torutui, nu-şi dezminte înalta apreciere imaginea acestora, convorbirile avute
cu ei, îi stăruie în minte. Şi, de pe
boratorului. ce i s-d dat. acum, el se gîndeşte că peste cîţiva
Acest lucru impresionează în mod ¦ In toate secţiile combinatului, des
deosebit pe vizitatori, dar mai ales, pre ucenici, ca şi despre proaspeţii ab ani', ii vă tntUni cu siguranţă in
ajută la instruirea temeinică a viito solvenţi ai şcolii profesionale, m un marele combinat siderurgic zl Hune
rilor sicierurgişti. Şi dacă ucenici ca citorii mai vîrstn ici, au doar cuvinte doarei noi, în rîndul celor mai harnici
Anton . Nopcea, Adrian Domnişan, de laudă. Ei sînt minări că vor preda- muncitori, în lupta pentru a da patriei
Grigore Popescu din anul II sau Vio agregatele, în viilor, pe miini iscu iot mai mu-U metal,
organizaţia de bază, de toţi co toate domeniile, la obţinerea de rel Roşea, Vasile Pop din anul III, site, harnice, la oameni dornici să GH. PAVEL’
muniştii, a crescut mult pres noi succese în îndeplinirea sar
tigiul şi influenţa organizaţiei cinilor de plan,
¦ossai?;-
Cresc rîndurile organizaţiilor
de partid din G. A. C.
(Urmare 'din pag l-a) Ilia. Organizaţia de bază a pri în gospodăria colectivă din Ilia
muncesc cu rezultate bune mulţi
mit în perioada de la alegerile colectivişti tineri şi vîrstnici care
dovedesc că merită să poarte cu
nea, în acest interval de timp au ce au avut loc cu un an în ur cinste titlul de membru al parti
dului. Dar, organizaţia de bază
fost primiţi în rîndul membrilor mă şi pînă în prezent 7 noi nu s-a ocupat în suficientă mă
sură de atragerea lor în partid.
de partid colectiviştii Liviu Be- membri de partid. Ionel Victo In viitor, înspre aceşti tovarăşi
Va trebui să-şi îndrepte atenţia
nea, Ioan Popa şi Ioan Necşa. ria, Ionel Dăniiă şi Zenovie Dă- organizaţia de bază avînd în ve
dere că prin primirea lor ea va
Tuturor acestora, organizaţia . nilă sînt numai cîţiva dintre a- deveni mai puternică, va putea
să-şi sporească rolul de condu
de bază Ie-a încredinţat sarcini ceştia. cător politic în gospodăria colec
tivă.
concrete, îi controlează şi îi a- Trebuie subliniat însă că nu
jiită să şi Ie ducă Ia îndeplinire. în suficientă măsură au muncit
Rezultate în do- comuniştii de la G.A.C. din llia 7h sală de clasă, înzestrată ca diferite machete, profesorul explică pe Din primele zile de şedală, ucenicii ortului I 'sînt iniţiaţi îti ntirttfir?a
meniurmuncii de pentru primirea de noi candidaţi. „viu“ ucenicilor diferite procese de producţie din OCmbimiul siderurgic. maşinilor simple. In clişeul de faţă, maistrul arată urnii grup de ucenici
primire în partid In tot anul 19.59 pînă la ora ac Clişeul nostru a surprins momentul cînd li se vorbeşte ucenicilor despre 'cum se prinde burghiul la maşina de găurit.
s-au obţinut şi Ia Secţiile chimice ale marelui combinat huneâorean.
tuală n-a fost primit în rîndul
candidaţilor de partid decît un
gospodăria agricolă colectivă din singur tovarăş. Or, este ştiut că
OOOOCXXXÎOOOOOCOOOOOOOOOOCXXSXXXJOOOOOOCXXXXXXXXXXXXXX iXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXîOOCXXXJOOCOOtXXXXXXÎOOOOOOl tXX>OiXXXXXXXXXXXXXîOOCCK:OOOOCX>30ÎX>COOCXXXXX:OOOÎXX5Gi^UOODOOÖOCS DSOiXXKXÎOCOSOOOCOCCGo^
După cel de-al V-Iea concurs artistic gională a creaţiei populare a or Data unde- a fost ajutată briga au primit în această perioadă programelor pentru brigăzi, se
din partea Gasei regionale a vor organiza cursuri GU instruc
ganizat mai multe acţiuni cu da artistică de agitaţie a colecti creaţiei populare şi formaţiile de torii tuturor formaţiilor artistice
cor, dansuri, fanfare şi orches de amatori pe o durată de 10
C a sa regională a creaţiei populare scopul de a face ca activitatea viştilor, la Toteşti în acelaşi tre. Prea puţine deplasări s-au zile, se va organiză lin'concurs
făcut şi în scopui îmbunătăţirii între casele raionale de cultura
trebuie să îndrume mai atent în căminele culturale să conti scop, la Dobra pentru ajutora activităţii la casele raidnale de pentru toate formele de activi
nue, să se îmbogăţească, iar rea corului, la Dobîca pentru în cultură care în timpul celui, de-al tate etc. De asemenea, se va
form aţiile artistice de amatori formaţiile artistice de amatori drumarea echipei de dansuri etc. V-lea concurs s-au dovedit că tipări' şi difuza pentru brigăzile
să prezinte cît mai multe pro nu sînt la înălţimea unor insti artistice de agitaţie o culegere
grame. Astfel, sub îndrumarea Dacă delăsarea de care am ă- tuţii model, unele dintre ele pre- de texte. In ce priveşte' festiva
secţiei de învăţămînt şi cultură mintit mai înainte şi-a făcut loc zentându-se chiar mai slab decît lul bienal de teatru, Gasa regio
a Sfatului popular regional, Ga în activitatea unor secţii de în formaţiile artistice de la cămi nală a creaţiei populare va con
văţămînt şi cultură ale sfatu nele culturale (Sebeş, Brad, tinua să acorde o atenţie spori
Haţeg). tă felului cum se pregătesc for
Gel 'de-c. V-lea coocurs artis- • a reuşit să cuprindă un mare rani muncitori, aii fost antre sa regională a creaţiei populare rilor populare raionale şi case maţiile de teatru ale căminelor
naţi în executarea lor. Gasa regională a creaţiei culturale. Aceste prevederi care
g care s-a încheiat de mai bine număr de formaţii şi să le aju a organizat în ă doua jumătate lor raionale de cultură, trebuie populare are sarcina de a acor alcătuiesc planul de muncă al
Gu toate acestea, s-a obser da un ajutor metodic substan Casei creaţiei populare pe tri
e două luni, a reunit pe scene- te să se pregătească oît mai te vat la multe cămine culturale a lunii septembrie la Sebeş o să remarcăm faptul că şi în ac ţial şi formaţiilor artistice ale mestrul iiV al anului acesta, sînt
că activitatea artistică a stag cluburilor muncitoreşti, să în bune. Plănui ar trebui complec
î căminelor culturale, caselor meinic. Aşa dar» în această pe nat aproape complect, că unele consfătuire cu ’directorii caselor tivitatea Gasei regionale a crea tat însă cu mal multe prevederi
aibnale de cultură şi cluburilor rioadă, Gasa regională a crea formaţii artistice n-au mai pre raionale de cultură, şefii sec ţiei populare ea s-a făcut sim drume activitatea cercurilor li în legătură cu îndrumarea me
ţiilor de învăţămînt şi cultură ţită după cel de-al V-lea con terare, să valorifice folclorul etc. todică a' căminelor culturale
îuncitoreşti din regiunea noas- ţiei populare, ajutată şi îndru g ă tit, nimic nou, n-au mai pre Trebuie spus că în ultimul timp pentru toate formele de activita
¦ă un număr mare de echipe de mată de secţia de învăţămînt şi zentat nici un program. Şi ast ale sfaturilor populare raionale curs artistic. Şi tovarăşii de la nici acestor sarcini gu le-a fost te cultural-artistică. Ar trebui
or, brigăzi artistice de agitaţie, cultură a Statului popular re fel de situaţii pot fi întâlnite în acordată toată atenţia. prevăzute mai multe consfătuiri
rchestre şi fanfare, solişti vo- gional, a desfăşurat o muncă in şi un număr însemnat de direc casa creaţiei populare, au răşu- pe raioane sau pe centre de co
ali şi instrumentişti. întrecerea, tensă, iar rezultatele, cunoscute toate raioanele. Gare este cau Munca Gasei regionale a crea mune în care să se dezbată te
i care aii luat parte în diferite de altfel, au fost dintre cele mai za? O vină însemnată în aceas tori ai căminelor culturale. La flat uşuraţi atunci cînd acest meinic felul cum se desfăşoară’
tze marea majoritate a forma- frumoase. tă direcţie o au secţiile de în ţiei populare trebuie îmbunătă întreaga muncă culturală şi ar
ilor artistice de amatori de Ia întrecerile în cadrul celui această consfătuire s-au dat in concurs s-a încheiat şi o perioa ţită. Ar ii de dorit ca secţia de tistică.
raşe şi sate, a . scos Ia- iveală de-al V-lea concurs artistic, aşa văţămînt şi cultură ale sfaturi învăţămînt şi cultură a Sfatului
n bogat potenţial cultural ar- cum s-a amintit mai sus, s-a lor populare raionale, casele de dicaţii cu privire la organizarea dă bunicică de timp au trăit, li popular regional să analizeze Casa regională a creaţiei
stic, a ridicat din rîndurile oa- încheiat de mai bine de două populare are posibilităţi să des
îenilor ¦-muncit talente noi, au- luni. In această perioadă, mui- cultură şi comitetele executive activităţii culturale în timpul niştiţi pe laurii succeselor. Geea cîţ mal curind activitatea casei făşoare o muncă de îndrumare
ale sfaturilor populare comuna regionale a creaţiei populare, să metodică la un nivel oorespun-
sntice. Succesul acestui mare . te formaţii artistice ale. cămine le. La Brad, Ia Sebeş şi în alte iernii, organizarea învătămîntu- ce a făcut Gasa regională a scoată ia iveală lipsurile şi să zătcir, să contribuie din plin lă
raioane, delăsarea a pornit în o ajute să desfăşoare în viitor îmbunătăţirea'"'activităţii artistice
oncurs al artiştilor amatori a lor culturale şi caselor raionale primul rînd de la secţiile de în lui agrotehnic de cultură gene creaţiei populare în perioada.de o muncă organizată şi mai rod în regiunea noastră. Este nece
ost precedat de o muncă sfă- de cultură şi-au continuat acti nica. sar însă sa se' făcă mai muite
uitoare ' şi rodnică din partea vitatea, au prezentat numeroase văţămînt şi cultură, de la casele rală la sate, cu privire la pro după cel de-al V-lea concurs ar deplasări; la formaţiile artistice,
ctivişti lor- culturali, care, sub programe. Pot fi amintite în a'- raionale de cultură. Faptul că Gasa regională a creaţiei să se organizeze mai bine a-
cel de-a] V-lea concurs artistic paganda prin conferinţe, orga tistic este puţin. In primul rînd, populare şi-a prevăzut pentru eeastă muncă de îndrumare, să se
s-a încheiat, a fost pentru aces viitor o spamă de acţiuni cu ca manifeste mai tnuiia iniţiativă
nizarea festivalului bienal de îndrumătorii de aici piteau să racter de Îndrumare bine chib din partea conducerii Casei re
te secţii şi case de cultură ca o teatru „I. L. Garagiale“, a şta se deplaseze mai mult la casele zuite. Astfel, vor fi organizate gionale a creaţiei populare.
consfătuiri cu instructorii bri
greutate care li s-a luat de pe fetelor culturale în „Luna priete raionale de cultură şi mai ales găzilor artistice de agitaţie, se P. GEGRGESCU
va forma cu cei mai buni dintre
piept şi au considerat că de acum niei romîno-sovietice“ etc. la căminele culturale pentru a aceştia un activ metodic caro
încolo, cîteva luni sau chiar mai să fie antrenat şi lâ elaborarea
mult, pot ti liniştite. Delăsarea In urma acestei consfătuiri da îndrumări metodice formaţii
aceasta s-a transmis apoi comi Gasa regională a creaţiei popu lor artistice. URsa lor din mij
tetelor executive ale "sfaturilor
idrumarea organelor şi' orga- cest sens brigada artistică de populare comunale şi în ultimă lare a difuzat listele de reper locul artiştilor, amatori s-a sim
instanţă căminelor culturale.
torii pentru festivalul de tea ţit atât în c e . priveşte continua
In perioada de după cel de-al
izaţiilor de partid, au reuşit agitaţie de la gospodăria colec tru, a difuzat piese de teatru, a rea activităţii cuitural-arîistice
ă ridice conţinutul programe- tivă din Da-ia, corul căminului V-iea concurs artistic, Gasa re
tipărit şi difuzat fişele de con cît şi în nivelul programelor . pre
or şi interpretarea artistică la cultural din Poiana, corul băr
curs. De asemenea, prin îndru zentate care în unele cazuri n-au
n nivel mai înalt/ au reuşit să bătesc al casei raionale de cul mătorii săi care s-au deplasat fost la 'înălţimea cerinţelor. Dc
acă din această întrecere o ăc- tură. din Alba.Iujia’ şi altele. De
la mai multe cămine culturale asemenea, Gasa regională a
iune culturală de" masă. Un rol sigur, o activitate ca cea din pe săteşti, Gasa regională a crea creaţiei populare putea să alcă
nportant în îndrumarea metodi- rioada concursului nici nu se.
ă a formaţiilor ce s-au prezen- putea desfăşura dat fiind că' în ţiei populare a asigurat forma tuiască şi să difuzeze mai multe
at la concurs l-au avut casele âcest timp la ’sate, lucrările a-
ţiilor artistice respective o con programe pentru brigăzile ar
tinuitate în activitatea lor, o îm -. tistice de agitaţie de la sate,
alónale de cultură şi casa regió gricole alt fost în perioada de bogăţire a program ului şi un n i programe care să servească
lală a creaţiei populare. Aceasta ' ! Vîr'f şi cei-.mai mulţi artişti a-
vel artistic corespunzător. Ast drept ghid.
lin urmă, prin îndrumătorii săi, i matori fiind colectivişti sau ţă fel de deplasări au avut loc la G îndrumare metodică slabă