Page 99 - 1959-10
P. 99
Nr. 1508 ommut soGnasmaun
Forme atractive în munca (P&ţităOLaţtmmziomifca. p&ţunLaţicl
' ;,\ . • ' ........ -Ú. , . .i h _ f,., cu femeile - 4 '' jv,.• de La amic ţi mic
P'... ' L v1^ g*•'./ . .î , i,-1
Număr record De la bun început aş putea teu material donat de femeile din Recoltarea legumelor de tbam-:; a populaţiiei au ?ost înfiinţate
de spectatori
Am fost în U niunea Sovietica spune că în comiina noastră a- comună. Cu ocazia deschiderii nă este aproape terminată în unităţi noii de desfacere a legu-
proape că nu a existat acţiune noului aii de: îrivăţămînt mal întreaga ţară. Producţia- este - melor, priectiim şî centre sezo-
«ocial-culturală sau gospodă-, multe femei în frunte cu cadrele bună, depăşind pe aceea din niere. In .acelaşi, timp. se însilo-
In cadrul „Lunii prieteniei ro- ryecul agăţat de tavan, re- le-a dat jos abia după ce rească în care aportul femeilor didactice şi sanitare s-au depla ultiimii ani'. La roşii, mazăre, ' zează pentrui *a fi vîndiite în
mîno-sovietice", la cinematogra- vărsa în cameră o lu slujise multă Vreme — din să nu se facă simţit din plin. sat la şcolile din raza comunei ' varză s-au recoltat cantităţi de perioada de Iarnă cantităţi de
iul „7 Noiembrie" din Petro tre care vreo 3 ani numai în Pfc de altă parte îfi întreaga ac
şani, au rulat în decurs de două mină puternică. Omul cu. Băieşti — pe încălţăminte şi tivitate ne-am bucurat de un şi au vorbit elevilor despre felul 2—3 ori mai mari deât în a- legume de* două ori mai mari
săptămîni mai multe filme sovi care stăteam la masă, îmi îmbrăcăminte. sprijin- permanent din partea co
etice printre care „Frunze roşii", povestea frînturi din viaţa mitetului comunal de partid şi cum trebuie păstrată igiena cor nul trecut,. Aceasta se datoreş- decît anul trecut. Abundenţa de
„Fata din Kiev", „Săgeata al lui. Aparatul de radio, des ...Şi cîte nu s-ar putea al. sfatuiui populari Toate pla
bastră" şi trilogia după romanul chis uşor, complecta atmósfe spune despre viaţa din tre nurile noastre de muncă au fost porală, despre necesitatea întări te dezvoltării’ legumiculturii în produse !e<jumiicole, precum şi
„Calvarul" de Alexei Toltstoî: ra intimă în care ne găseam. cut a acestui om. Viaţa lui întocmite cu sprijinul acestor or rii disciplinei etc. Ca o parte po ; sectorul agricol Socialist care, mai buna Organiza re.a preluări-
„Surorile", „Anul 1918", „Dimi 11 ascultam cu plăcere şi a fost viaţa milioanelor de gane şi pe baza . sarcinilor ce le zitivă în activitatea comitetului ' deşt a deţinut numai 35 l;a su- lor şi desfacerii produselor a făcut
neaţă mohorîtă". In acest inter interes. Vedeam în el omul ţărani săraci din ţara noas stăteau în faţă. Ca urmare, fe
val de timp, s-a înregistrat un nou al zilelor noastre, omul tră. Dar vremurile acelea \ meile din comuna Iliş s-au con nostru, o putem considera şi ' tă din suprafaţa ' cultivată în ca preţuri!^ de vînzare să fie
număr record de spectatori: pes care s-a ridicat de la slugă au trecut de mult. Şi sluga mai reduse 'decît în alţi ani.
te 17.000. Dintre aceştia, peste la rangul de stăpin. de altă dată este astăzi pre siderat întotdeauna mobilizate grija manifestată pentru deschi întreaga ţară, a realizat mai
?.000 de spectatori au vizionat şedintele gospodăriei agricole atit în acţiunile proprii, cît şi în Industria) a preparat pînă
filmele din cadrul „Festivalului — Ascultă — îmi zise — colective din Rîu Bărbat, cele iniţiate de către comitetul derea unei camere „Mama şi co mult de jumătate din totalul acum de 1,5 ori mai multe
filmului sovietic", iar peste mi-a fost dat să văd lucruri de partid sau sfatul popular. pilul“ în gara llia. Aici de men producţiei-marfă. conserve de mazăire şi cu 50 la
10.000, trilogia după romanul mari şi să umblu pe unde k Datorită acestui lucru, nici rezul- ţinerea curăţeniei şi buna deser sută mlai multe conserve de fa
>,Calvarul'* rde Alexei Tolstoi. nu-mi închipuiam nicioda . ţaţele muncii n-au întîrziat să vire se îngrijesc pe rînd însăşi Datorită producţiilor mări sole pă|sfă(i şi pastă de tomate'
tă că eu, sluga de ieri, să O eara tîrziu, înainte de a se arate. Ele constituie o mîn- decît în anul treout. Cantităţi
Pregătesc un pot ajunge. Auzi, eu, ţăra ^ pleca, tovarăşul Nistor drie pentru noi şl deja ceea vrem membrele comitetului. obţinute, gospodăriile agricole mari de j conserve au fost pre
spectacol muzical nul de la poalele Retezatu Nistorescu ţinu să-mi mat sil fe TâcCm cunoscute si altor parate şa din alte legume. Lâ
lui să fiu trimis în delega spună o vorbă. •' ' tovarăşe. Femeile din comuna llia au de s-tat au livrat pînă acum’cu
Artiştii amatori de la clubul ţie la Moscova ? Să vizitez începutul acestei luni a început
cooperativei meşteşugăreşti „fi Kievul şi Viniţa ? Să urc — Te-am mai oprit 6 cli-' In domeniul muncii culturale prestat numeroase ore de mun peste 23.000 tone mai multe
ul". din Petroşani, pregătesc în scările Kremlinului şi să ad pă — zise — să-ţi mai spun spre exemplu am organizat de că voluntară şi la construirea legume decît în aceeaşi perioa
cadrul „Săptămînii muzicii şi mir Mausoleul ? Să trec prin că asta n-am crezut-o. Uite curînd mai multe discuţii în ju şcolii medii din localitate cît şi dă a anului trecut, iar coo-p'e-
teatrului sovietic*' un spectacol frumoasa şi istorica Piaţă aici — şi-mi întinse o foto rul cărţii „Carnetul femeii“. Cu pentru pregătirea tuturor con
Roşie ? Să •văd colhozuri, să grafie măi mare decît o car această ocazie aproape 100 de servelor necesare internatului pe. rativele săteşti au achiziţionat fabricarea! primelor tone de con-
muzical compus 'din cîntece stau de vorbă cu preşedinţi te poştală. Am luat-0 Şt tovarăşe au luat cunoştinţă des-j
de colhozuri ? Parcă-i un vis. m-am uitat la ea. Dintr-un pre lupta în adîncă ilegalitate a timpul iernii. Din activitatea co şi au preluat, potrivit contrac- serve de legumei cu carne pre-
populare şi de muzică uşoară Şi totuşi am fost. Am fost grup de 25-^-30 persoane, a- \ eroinelor' noastre ca Donca
în Uniunea Sovietică. şezate in faţa unei impună Simo, 01gav Bancic, Haia Lifşiţ mitetului nostru comunal nu a telor încheiate cu producătorii văzute pentru acest au. In tb-
sovietică. Cîntecele vor fi inter toare clădiri care se asemă şi altele. De asemenea, tot din
h jis to r Nistorescu s-a des- na mult cu „Casa Scînteii“, iniţiativa comitetului comunal al lipsit nici preocuparea pentru a- cu peste 28.000 de tone mai tal, industria pregăteşte cu p'es-
pretate în limbile romînă şi gazda mea din seara aceea femeilor s-a organizat îa biblio* tragerea în sectorul socialist al
— tovarăşul Nistor Nisto agriculturii a unui număr cît mai mulf. te 1.000 tone ma-i multe, conser-
rescu — privea zîmbitor. Am mare de femei. Astfel, numai în
Pentru aprovizionarea popu- ¦ve de legume decît în anul tre-
gospodăria agricolă colectivă şi laţiei de la oraşe şi sate, a can- cut. In' multe localităţi ău fost’
întovărăşirea agricolă din satul tinelor, spitalelor şi a unităţi- organizate centre pentru seini
llia au intrat pînă în prezent 180
femei, în G.A.C. din satul Ba- lor de alimentaţie publică pe industrializarea legumelor,
cea 80 femei etc. Multe dintre timpul iernii, comerţul de stat Legumele romîneşti,. atit în
acestea ca Simina Dănilă, Sa şi cooperaţia de consum desfac
stare piroaspătă cît şi conservă-
veta Băceanu, Maria Mica, Ana în acest trimestru cu 20.000 to- te, sînt solicitate în numeroa’«
Toma, Maria Vlad şi altele, r.e de legume mai mult decît în se ţări. De asemeinea ţaranoas-
rusă. Printre soliştii vocali care * ^ curcat în viaţă aşa cum întors fotografia pe partea teca raională o seară literară luptă cu elan pentru înflorirea ultknul trimestru al anului tre- tră exportă cantităţi însemnate
vor interpreta cîntece populare a putut. Două rînduri de cealaltă şi, cu îngăduinţa po unde a fost prezentată cartea gospodăriilor lor colective. Tn cut. In scopul bunei deserviri de seminţe de legume.
şi de muzică uşoară sovietică se haine n-a avut niciodată. In sesorului, am citit însemna „Lenţa“ de Francisc Munteanu. această direcţie vreau sa men
numără şi Ana Marca, Marton duminici şi sărbători îmbrăca rea făcută: „Moscova: Uni Acest lucru a făcut ca în rindul ţionez că colectivistele din llia PUBLICITATE
Iancsi şi Ioana Baban. tot cămaşa de pîtiză ţesută versitatea Lomonosov. Amin tovarăşelor noastre să se dez şi Bacea au luat sub patrona
în casă pe care o purtase tire de la vizita pe care am L volte gustul pentru citit. Apoi, jul lor o seamă de _culturi ca
Spectacolul ce se pregăteşte toată săpiămîna la lucru. Se făcut-o în Uniunea Sovie- s cu sprijinul bibliotecarilor am sfecla de zahăr, cartofii'şi al
în prezent, îmbogăţit, va fi pre îngrijea doar să şi-o spele ticâ". j indicat multor femei cărţile ce tele. Toate lucrările de Ia semă
nat şi pînă la recoltat au fost
zentat şi în cinstea zilei de 7 ca să-i fie curată. Opincile PETRE FARCAŞ1U > trebuie să le citească. Rezulta făcute cu multă atenţie, iar roa Consumafî
Noiembrie. vw vw tul acestei acţiuni a fost că nu dele nu au întîrziat să se arate.
mai în cinstea zilei de 23 Au Astfel Ia gospodăria agricolă co excelentele produse ale
IUN OM O K T O IN IC gust un număr de 21 femei din lectivă, din Mia, femeile au ob
comuna llia au prim it. insigna ţinut 23.000 kg. cartofi lâ ha., Fabricii „Fructus“
„Prieten al cărţii“. Printre â-
Acum e toată comuna. Şi satul cestea se numără Kesler Caro- tot. ele au muncit în mod volun 3 OOOO 000 0 0 0 .0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
De la Simerîa, drumul ce — Şi acum e preşedinte ? !
tar pentru însilozarea a 5 va
trece peste Mureş te poartă pe — Tovarăşa Romaniţa îl cu a fost electrificat... la, Aurelia Rusu şi altele. Tot ca goane furaje, colectivistele din DIN TIMIŞOARA
lingă zidurile vechii cetăţi, a noaşte mai bine. Ii chiar de a- un mijloc bun pentru ridicarea Bacea ău recoltat deja întreaga
Croiului, spre aşezarea răp'olţe- colo. Ultimele cereri nivelului cultural al femeilor am suprafaţă de teren însămînţată B !SCU!fi
considerat că este şi vizionarea cu sfeclă de zahăr etc.
nilor. Nu e un drum prea um — II cunosc maică. Creştea Gînd am intrat în Rapolt, în colectiv a diferitelor filme, In Pasfe făinoase
blat. Doar din oînd în cînd lingă noi şi nu-1 băgăm în sea ne-am întîlnit cu tovarăşul Fi
grupuri mici de oameni se în mă. Pînă în ‘45 la„.reforma. a- lip — preşedintele. Avea cevâ ultimul timp, spre exemplu, am Rezultatele obţinute pînă a-
dreaptă spre Siméria sau în grară. A venit atunci o maşină treburi. După ce le-a rezolvat,
direcţia inversă spre Rapoltu cu muncitori de la Brad ca să ne-a inyitat în sfat. Ne-am a- organizat cu un grup de 50 fe cum de către femeile din llia în Dulcefuri •>
Mare. Drumeţindroti... un áseme*, ; ne ajute, la. împărţirea pamîntu- şezat în jurul biroului..Pe birou Gems-uri
nea g ru p ,. distanţa ţi se pare trei cereri de înscriere- în co mei vizionarea în colectiv a fil domeniul munci] soclaf-cultura-
mai mică. Cei de prin părţile lectivă ne-a atras atenţia......
mului Calvarul“ iar în urma le şi gospodăreşti sînt o garan
locului sînt oameni comunicativi — Sînt ultimii ,care s-au .în
scris, ne explică preşedintele. vizionării s-au întreprins discu ţie că şi pe viitor;, vom munci cu Conserve de legume
şi încrezători. Nu e -deloc greu Acum toată comuna e colectivi- înfr-un sortiment
să încropeşti cu ei o., discuţie. , zată. ţii la locurile de muncă cu res aceeaşi ardoare pentru a ne si bogat şi vari at
Mi-am dat, searţia de acest lu — Cum :s-a reuşit să se ob tul femeilor. . . tua în fruntea întrecerii Iniţiată
cru călătorind zilele acestea cu ţină un astfel de rezultat ?
— Pe aceştia,, ultimii, i-au con Femeile din comuna llia au pe regiune între comitetele co-
un astfel de grup. . vins rezultatele obţinute recent. desfăşurat o activitate rodnică mupale de femei.
Pe ceilalţi i-a mobilizat exemplul şi pe tărîm social-gospodăresc.
comuniştilor Ion Cîmpeanu, Astfel, pe lingă spitalul din lo FEKETE p ir o ş c a
Magda Inochente, al candida calitate a luat fiinţă iun comitet
ţilor de partid Ionel Roman, La- preşedina Comitetului comunal
zăr Bălşan şi Iosif David. Prin
munca de lămurire desfăşurată de femei — llia
de ei şi prin exemplul personal,
U,n om cu- rajos şi -de•vo't.at«.J oamenii ău înţeles că drumul de sprijin f o r ja t numai din fe PRODUCĂTORI!
colectivei duce spre mai bine. In
Cerul se înourase prevestind o colectiv s-a muncit apoi ou mult mei care pînă în prezent au Cooperativele din raionul Haţeg
spor obţinîndu-se o recoltă fru
ploaie de lungă durată. Nemai- moasă. Anul ăsta au scos cîte muncit în mod voluntar la ame Din programul cumpără prin centrele lor de achlzrfii,
1.800 kg. grîu la ha., 18.000 najarea unui parc.''' Totodată
aşteptînd cursa, am pornit gră kg. cartofi, 21.000 kg. sfeclă, la magazinele săteşti şi tîrguri:
3.100 kg. porumb etc. Un alt membrele acestui comitet au de radio
biţi .pe jos spre. Rapplt. cu. spe succes al colectiviştilor este şi ga*îy, s e c a r ă , ot»s9 p oru m b ,
economia realizată prin muncile confecţionat şi un număr de 15 30 OCTOMBRIE 1959 ovăz şi cartofi.
ranţa că ne va prinde din .ur voluntare prestate de ei. La re dosuri de perne pentru spital, PROGRAMUL I : 6,45 Salut
pararea drumului, săparea ca
mă vreo maşină. Gu noi, sînt şi nalelor de scurgere, construirea
podeţelor şi fîntînilor, s-au .fă
doi colectivişti: Qheorghe Bra- cut pînă acum economii în va -O - ’ voios de pionier; 7,30 Gintă
loare de 31.000 lei. Alţi 50.000
nea şi Romaniţa Şerban. Ră- lei au fost strînşi pentru elec fiuieraşul Niţă V ădeanu; 8,00
trificarea întregii comune. De Din presa de a stă z i; 10,00 Re
mîn puţin în urmă şi intru în IOAN. FILIP putaţii Branea Toma, Ionel &ţLeetac&l& portaj : In vizită la fabrica de
Daociu şi Ioan Tudor au fost chimia tog^raţice medicamente „Tableta“ din
vorbă cu ei. lui. Filip i-a purtat atunci pe cei mai activi în aceste munci. Bucureşti;-10,10 Concert simfo De asemenea cumpără:
— .Oare oi mai găsi eu acum muncitori pe tarlale şi i-â aju Vrem acum să construim o nouă
tat, că unul de-ai locului, să şcoală de 7 ani şi un dispen 30 OCTOMBRIE 1959 nic; 11,03 Muzică de estradă; păsăriy ouă şi alte produs®
pe cineva la sfat ? împartă moşia la ţărani. sar. Şi o să le construim, că 12,40 Muzică uşoară de Novi- a g r o - a lio ie s it ar®.
— Găsiţi, preşedintele stă sîntem destul de bogaţi. Avem
— Om curajos. la colectivă 1.200 de ha.... DEVA : Kociubei; ALBA IU- -kov şi Polonski; 13,05 Arii şi
alături. Curajos maică şi devotat. In
— Tovarăşul Filip, da ? ‘48, cînd l-au împuşcat bandiţii Degeaba am aşteptat ca, mă LIA : Fata din Kiev ; Idiotul; duete din opere; 14,20 Din I, - - - - - - - -- - - ' v v v v v v v w W W W ’/ v'\bA A /V V ’./ /VM
— Păi cine altul ?! Că pînă pe agentul agricol, oamenii l-au car în treacăt, să .vorbească ce
va şi despre meritele lui în toa BRAD : IoJntîmpinarea fericirii; „viaţa de concert a. Capitalei; \ UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR f
a venit dînsul am tot schimbat te aceste realizări. A evidenţiat 15,40. Aranjamente de folclor;
la preşedinţi. Să ştii că ăsta-i pe cei oare-1 ajutase în mun ILIA : Omul meu drag ; HA 16,45 Vorbeşte Moscova !; 17,25
că. Apoi ă vorbit despre pre
fain om'. propus pe el ca agent agricol. zent şi viitor. DE CONSUM DIN ILIA
— II cunoaşteţi de m ult? Tatăl său însă, nu vroia cu nici GH. STOICOVIC! ŢEG : Prăpastia tigrului ; HU Oratoriul „Scînteia eliberării“ de
— Ba bine că nu. Eu am fost un chip : „nu te las Ioane — îi NEDOARA: hatima; ORÂŞTIE:- Ovidiu' Varga ; 19,05 Concert VIIN.PMF W irK
Slugă în Bampotoc, iar el slugă zicea el. O să te împuşte şi pe Povestea unui om ad ev ărat; A- de muzică populară romîneas- prin u n ităţile din llia şi C ă la n :
îfl Bóbilila. tine“. Dar n-a ascultat. larmă la graniţă ; PETROŞANI; c ă ; 19,43 Cîntecul săptărpî-
— Şi a prim it? Casa liniştită; Escadrila lilia n iî: „Biruitor e Marele Octom
cul ; SIMERIA : Pagini de vite brie“ de Gheorghe Danga ; 21,00 §1 confecfii pentru bărbafr, femei şi copii
— A primit maică. Şi şi-a Piesă pentru două piane de De IE mobilă de foaie tipurile
IU maşini de cusut „ C a s n i c a11
st făcut datoria cu cinste. Oamenii m aparate de radio indigene
însemnări l-au ales în ‘50 deputat şi de jie ; SEBEŞ : Născuţi îii! furtu bilssy ; 21,30 „Sub steagul par
atunci în fiecare an a fost rea nă ; BARU MARE: Un nou nu tidului“ —| emisiune., de cînte
Cu viteza melcului les. La noi la sfat e preşedinte măr de atracţie ; LONEA : Ini ce ; 21,45 Valsuri de compozi De asemenea
de vreo patru ani, dar multă mă de o ţe l; TEIUŞ : O slujbă tori roimîni ; 22,30 Muzică desface prin toate magazinele săteşti: ^
importantă ; ZLATNA : Un nou populară sovietică; 23,00 Con
Pentru a parcurge cu trenul treabă a făcut el în acest timp'. cert simfonic.
3u cu maşina distanţa de ta A primit şi „Medalia Muncii“.
’inţu de Jos la Sebeş, iţi tre- Acum trei ani a fost p'rimit şi în număr de atracţie ; APOLDU PROGRAMUL' I I : 14,07 Mici f | produse textile de fot felul
Ş încâllămînfe de sezon
tie doar vreo 15 minute. De acest partid... DE SUS Surorile ; ' j CALAN: piese distractive; 15,41. Muzică O articole metalo-chimice
B articole de menaj şi de uz casnic
Lcru sînt convinşi şi tovarăşii Bătrîna colectivistă, ţinea Fete de aceeaşi vîrstă. uşoară; 16,15 „înainte tineret“ 11 produse alimentare
— emisiune de cîntece; 16,50 1 | băuturi spirtoase şi lictroruri
e la oficiul raional P.T.T.R. morţiş să-mi spună tot ce ştia
'?beş. Dar numai atit nu e despre tov. Ioan Filip, preşedin Curs dje limba rusă ; 17,30 Sfa
tul medicului: Prevenirea îm
uficient, deoarece practic se în- tele Sfatului popular al comu Buletin
'mplă altfel. De exemplu, ca nei Rapoltu Mare. bolnăvirii de inimă; 17,50 Noi
ficiul raional P.T.T.R. Sebeş să meteorologic reactori şi" céntrale atomóelec-
ducă din gara Vinţu de Jos şi —• Şi aşa maîcă cum îţi spu
neam. Gînd a venit el aici, doar trice în U.R.S.S. Cronică ştiin- •
vreo 20 de inşi erau în colectivă. ¦ Centrul •meteorologic Deva ţifiCa de Teodor Roşescu,' fizi-
ă distribuie chioşcurilor din comunică timpul probabil: cian-chimist V' 19,00 Actualita
ras, ziarele, pierde 15— 24 de O popicărie a nimănui PENTRU 24 ORE tea din ţările socialisté ; 19,40
re. De pildă, ziarele sosesc : n >¦ - Fragmente din opera „Kneazul
i gara Vinţu de Jos la orele Pe lingă uzinele metalurgice ganizează baluri şi alte distrac Vremea în ours de înrăutăţire. Igor" de Borodin; 21,15 Solişti
dimineaţa iar ta orele 9 ajung din Cugir există o asociaţie spor ţii, lipsind astfel pe iubitorii de Cerul acoperit. V-înt moderat cu şi formaţii de muzică populară
z gara Sebeş. Aici însă, le tivă care, prin activitatea ei, a popice de posibilitatea de a prac intensificări tempprare de la romînească oare au concertat în
rinde o altă dimineaţă pen- căpătat un bun renume în re tica acest sport. sud şi sud-vest. Temperatura Uniunea Sovietică; 21,45 Al
•u că nimeni de la oficiul giune. Aici însă, se acordă mai noaptea între 4—9 grade, iar bum artistic; 22,00 Pagini din
'.T.T.R. din Sebeş nu se îngri- multă atenţie fotbalului, lăsînd Pentru înlăturarea acestui nea ziua între 15—20 grade. literatura viorii; 22,30 Moment
?şte de ridicarea şi distribuirea pe planul doi alte discipline juns considerăm că este necesar poetic; Soipaciov ; 22,35 Cînte
cestor ziare. Considerăm că ca popîcăria din Cugir să fie PENTRU URMĂTOARELE ce de dragoste; 23,15 Concert
sie necesar să se pună capăt sportive. Astfel, mulţi membri ai luată sub' patronajul asocia 3 ZILE de noapte:
asociaţiei sînt popicari. Dintre ţiei sportive din localitate care să
aceştia 3 sînt campioni regio se îngrijească de întreţinerea ei Buletine de ştiri: 5,00, 6,00
7.00, 11,00, 13,00, 15,00,
cestui mod defectuos de difuza- nali. Ei însă fac antrenamentele şi de organizarea competiţiilor Vreme schimbătoare cu tem 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
(programul I); 14,00, 16,00,
e a presei. în condiţii necorespunzătoare de sportive de aici. C. COA1AN peratura variabilă. Precipitaţii 18.00, 21,00, 23,00 (programul
I. MIND&p oarece de popicari a din 'Gugir nu
* corespondent se îngrijeşte nimeni. Aici se or corespondent locale. II),
