Page 1 - 1959-11
P. 1
' '«sv’or,; Ieri a început cel de-alPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Luna
nedoara-L)ev
V-lea Congres al A.R.L.U.S. romîno - sovietice
Sîmbătă dimineaţa, la Palatul diului Marii Adunări Naţionale, Expuneri şi conferinţe
Marii Adunări Naţionale s-au conducători ai instituţiilor cen Zilele trecute, în cadrul manifes
deschis lucrările celui de-al V-lea trale şi ai organizaţiilor obşteşti, tărilor cu prilejul „Lunii prie
Congres al Asociaţiei Romîne ziarişti romîni şi corespondenţi teniei ' romîno-sovietice", la spi
pentru legături de prietenie cu ai presei străine. talul Unificat din Hunedoara au
Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. fost organizate. două expuneri des
Sînt de asemenea prezenţi pre progresele medicinei sovietice.
ba lucrări iau parte delegaţii membrii delegaţiei Asociaţiei de
aleşi în adunările ce ău avut loc prietenie sovieto-romîne în frun Prima expunere s-a referii ia viafa
Í A n u l XI Mr. 15111 Duminică 1 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani în Capitală şi în toate centrele te cu E. I. Afanasenko, preşedin şi opera lui Scenov, unul dintre marii
regionale din tară — muncitori tele asociaţiei, ministrul Invăţă- cercetători în domeniul medicinei, iar
fruntaşi Care aplică şi răspîn- mîntului al R.S.F.S.R., precum a doua expunere a fost intitulată
clesc metodele înaintate de mun şi A. A. Epişev, ambasadorul „Ortopedia, traumatologia şi chirur
Peniru realizarea angajamentului de că sovietice, inovatori şi raţio- U.R.S.S. la Bucureşti şi membri gia, în lumina învăţăturii Lui Pav-
133.000.000 tei economii nalizatori din fabrici, uzine, mi ai ambasadei sovietice. lov".
ne, fruntaşi ai recoltelor bogate,
faMifii innforiiop academicieni şi alţi oameni ele Guvîntui de deschidere ă con .Ambele expitneri s-au bucurat de
ştiinţă, artă şi,cultură, profesori gresului a fost rostit de acad. o largă participare a personalului me
Ilie Murgulescu, vicepreşedinte dico-sanitar al spitalului, care şi-a
manifestat cu acest prilej admiraţia
şi învăţători, activişti ăi al Consiliului Genera! A.R.L.U.S. faţă de progresele uriaşe înfăptuite
Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas două luni. In acest, A.R.L.U.S. care s-au distins în Congresul a adoptat în unanimi în medicina sovietică, prietenia de
timp, colectivele de muncă din întreprinderile regiunii noas-, muncă- pe tărîmul întăririi prie tate următoarea ordine de z i : nezdruncinat dintre poporul romln ş
;tre îşi intensifică eforturile pentru a da viaţă angajamentelor\ teniei romîno-sovietice. sovietic.
luate. O contribuţie de seamă o aduc colectivele de inovatori. 1. Darea de seamă ă Consi
Participanţii la congres au în- liului General A.R.L.U.S. cu pri Ex<puneri pe diferite terne, tn '»a*
20 înovaţii-1© ap artam en te fîmpinat cu puternice aplauze pe vire la activitatea desfăşurată drul „Lunii prieteniei romtno-scoie-
tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- între cele două congrese'; tice“ , cui mai avut loc şi în alte lacuri
C olectivele de inovatori din cadrul Întreprinderilor trustului* Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe A- de muncă şi localităţi din raionul Hu
minier din Deva, au propus în cursul acestui an 40 de ino-' posiol, Constantin Pîrvulescu. ¦ 2. Alegerea noului Consiliu nedoara. 'Astfel, tn secţia I-a fur- l
vaţii. Dintre acestea 20 sînt acceptate, iar una este trimisă pen-' General A.R.L.LLS. ’"*• nale din C.S. Hunedoara, a avut loe
’tru generalizare. După antecalcule, valoarea celor 20 de inova-! In sală se află numeroşi in conferinţa ,',Muncitorul epocii comu
ţii se ridică la 784.000 lei adică costul a 19 apartamente. * vitaţi — membri ai C.C. al Intrîndu-se în ordinea de zi-a nismului", la uzina „Victoria“ Cătan,
P.M.R., ai guvernului şi Prezi- expunerea „Dezvoltarea industriei si
Cele mai multe inovaţii au fost prezentate de către colecti-] ( Continuare în pag. 4-a) derurgice sovietice“ , în comuna Mân
vul de inovatori din cadrul trustului, urmaţi de cei de la mina dru, conferinţele „Comunismul pătrun
Deva. ? de in satele sovietice", „Munca col
La mina Petrifa hoznicilor îşi schimbă înfăţişarea“ ,
,jTractorul lucrează fără tracţonsf."
| a cabinetul tehnic al minei a mai fost înregistrata de cu-ţ Wîv.*.ÎM4v.VK-t-bR-i etc.
rînd o nouă inovaţie, a 34-a în acest an. Dintre acestea pînă i
Seri literare
în prezent, 17 au fost deja aplicate şi au adus minei economii dej In aceste zile ale „Lunii prlette*
niei romîno-sovietice“ , în numeroase
aproape 160.000 Iei. Prin urmare, inovatorii de aici îşi aduc oi clujbiiri . şi cinematografe din oraşul
şi raionul Hunedoara, cm fost orga
Printre mărite obiective industria }ş ridicate in anii din armă la Hune .preţioasă contribuţie la realizarea celor 3.600.000 lei, angaja-ţ nizate mai multe seri literare inchD
doara, se numără şi disliiărm de gud roane. note prieteniei poporului' nostru cu
meniul minerilor petrileni pentru acest an. ţ marele popor Sovietic. Astfel, de cu
IN C L IŞ E U : Subsefţia de prepa rare a fenolilor şi naftalinei crista rind, în sala cinematografului „Ma
liza te. Tehnicianul Ştefan Tesler a propus una dintre cele mai va- 1 xim Gorki" ¦din Hunedoara a fost or
ganizată o şezătoare literară pe tema
Icroase inovaţii: „Sistem de deschidere şi închidere a uşilor de' „Cartea sovietică — prieten şi edu
cator“ , la care au participat peste 200
la puţul orb nr. 7“ , care aduce economii anuale de peste’ 90.000! Toamna a adus de oameni ai muncii. Seri literare au
rod bogat şi în mai fost organizate şi la clubul „11
Colectiviştii au obţinut rezultate bune !lei. Pe asemenea, preţioasă este şi inovaţia: „Modificarea siste-* vii. Strugurii mari, Iunie" din Cătan. Peste 120 de mun
copţi, simt culeşi citori, tineri şi femei, au participai
,mu!ui de iluminat la locomotivele cu troiey". cu grijă şi trimişi la seara literară „Marea Revoluţie
Ia teascuri. Gurînd, Socialistă din Octombrie — oglindită
Prinir-o muncă politică susţi Şi în gospodăria colectivă „9 Preparatorii - fa Ioc mustul rubiniu va in literatură",' organizată zilele, tre
nută desfăşurată de către comi Mai“ din Mărtineşti, rezultatele de frunte umple căz'ile cra cute. La acelaşi club, s-a organizai
tetul comunal de partid, sfatul oMinute în această campanie de melor. de asemenea o seară a activului cul
popular al comunei Mărtineşti, toamnă sînt bune. Pînă la data conomiile aduse de cele 29 de inovaţii aplicate în primele, tural în care s-a prezentat muzică şi
organizaţia U.T.M. şi comisia de 27 octombrie colectiviştii au dansuri populare româneşti şi sovietice.
de femei, la gospodăria agricolă _ •* 9*Si*I luni ale acestui an la preparaţia Petrifa se cifrează la'
colectivă din Turmaş svSu ter însămînţat cu grîu 70 din cele Recenzii de cărţi,
minat însămînţările cerealelor 120 ha. planificate, 30 ha. cu 271.000 Iei. Activitatea inovatorilor este însă mult mai bogată1
păinase de toamnă pe o suprafa orz şi au recoltat porumbul dc.
ţă de ol ha. pe o suprafaţă de 80 ha. 1decît arată această cifră. In afară de faptul că au propus peste]
OH. OPREAN corespondent 150 de inovaţii în cursul acestui an, în cadrul manifestaţiilor]
Lunii prieteniei romîno-sovietice ei au chemat la întrecere toate!
• — -----------—- 3%58L) colectivele de inovatori din Vaiea Jiului, pe bază de angaja-,
Cu angajamentele depăşite mente concrete. Rezultatele obţi nute pînă acum Ie dau dreptul
1să creadă în victorie. 1
Cei peste 70 utemişti de la coopera ra angajamentelor, ei au mai prestat Consfătuire cm părinţii
tiva „Viaţă nouă" din Orăştie, s-au muncă voluntară la săpatul unui şanţ
angajat ca în cinstea zilei de 7 No de scurgere de la I.C.I.A., au ajutat
iembrie, să scoată prin muncă volun colectiviştii din Turdaş la recoltatul în scopul educării elevilor In necesar ca părinţii să dea mai In fo rm a ţiile zilei spectacole de teatru
tară, din pepiniera ocolului silvic, un porumbului şi în alte acţiuni. spiritul dragostei faţă de mun multe'sfaturi copiilor in această
număr de 5.000 bucăţi puieţi şi să a- că, conducerea şcolii medii din direcţie. 0 Sîmbătă a avut ioc plenara în sporirea producţiei agricole La clubul „11 Iunie" din Cătan, s-'aU-
jute gospodăria de stat ia culesul po In aceste munci s-au evidenţiat ute- Haţeg, a organizat de curind o Comitetului orăşenesc P.M.R. şi zootehnice. organizat recent mai multe recenzzi
rumbului. mlştii Eugenia Tănase, (iross Kurth. consfătuire cu părinţii elevilor. Pe marginea celor expuse de Deva, în care s-a analizat acti de că/ţi ale autorilor sovietici. Ast
Maria Oprescu, Măria Cornea, Wurm Cu acest prilej, tov. îlie Duică tov. Ilie Duică, s-au purtat dis vitatea economico-financiară a 0 Pe stadionul „Cetatea" din fel, au fost prezettiaie recenziile ro
Angajamentul luat a fost depăşit. Hermina şi alţii. a vorbit despre felul cum tre cuţii. Printre numeroşii părinţi întreprinderii „1 A4ai" Deva. Pe oraşul Deva va avea loc astăzi manelor „Mama" de M. Gorki şl ,N ă s
Numai în două zile ei au reuşit să buie crescuţi şi educaţi copiii care au luat parte la discuţii, marginea raportului prezentat de după-amiază un interesant cu cuţi în furtună" de N. Oslrovski, la
scoată din pepinieră 23.800 bucăţi pu Uteiniştii de la cooperativa „Viaţă in spiritul dragostei faţă de amintim pe iov. Gheorghe Raţ, tov. Iustin Haiduc, directorul în plaj de fotbal. Se vor întîini e- care au participat peste 300 de mun
ieţi pe care apoi i-au îngropat în pă- nouă“ au hotărît ca pînă ia 7 Noiem muncă. Din cele spuse de vor Elena Sistac, Margareta Dumi treprinderii, s-au purtat ample chipele Aurul Brad — C.F.R. Si- citori, tehnicieni şi ingineri, prieteni
mînt după indicaţiile tehnicienilor. De brie fiecare să totalizeze peste 100 ore bitor a reieşit că unii elevi mai tru şi alţii, care au venit cu discuţii. Plenara a adoptat hotă- meria şi AMneruI Deva — Mine ai literaturii ruse şi sovietice.
asemenea, tinerii au ajutat gospodă de muncă voluntară, pentru a primi au încă o concepţie greşită fa propuneri preţioase pentru o mai rul Aninoasa.
ria agricolă de stat, culegînd porum insigna de brigadier. ţă de munca practică şi că este bună educaţie a elevilor. In sala C.F.U. a Combinatului si
derurgic din Hunedoara, a avut loc c i
bul de pe o suprafaţă de 3 ha. In afa ELENA 10AN SIDONIA RUSAN prilejul „Lunii prieteniei romîno-so
corespondentă vietice“ , un speC'tascol de teatru cu
corespondentă piesa „Ursul" de A. Cehov, prezentat
Urmînd exemplul Iul Nicolae Militarii
ALTFEL M ERGE TREABA Pregătesc o piesa rîri corespunzătoare. 0 O interesantă competiţie de formaţia teatrală a clubului „A-
ACUM de teatru 0 In aceste zile, în toate şco sportivă va avea Ioc astăzi şi la Icxandru Sahia” . La spectacol au fost
Hunedoara. Se vor desfăşura în de faţă mai mult de 400 de munci
lile din oraşul şi raionul Hune trecerile de lupte libere în .ca tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari,
doara a fost prezentată în faţa
Tinerii din satul Nălaţi, raio din toate secţiile combinatului.
nul Haţeg, vin de două' ori pe elevilor conferinţa „Organizarea drul „Cupei oraşelor".
S 'oarele, care strălucea 'puternic, pe omul din brigada lui Vîjdea. A săptămînă la- căminul cultural învăţămîntului în U.R.S.S.".
l-a făcut pe Hunyadi, să-şi frece intrat în vorbă cu el. N-au., discutai le greutăţi, peste multe obiceiuri ale pentru a face repetiţii la piesa Toate forţele pentru terminarea
ochii de parcă abia atunci s-ar fi despre mină. Au vorbit despre noile unor oameni care tui se încadrau în „Noapte albă“. Această piesă va ® în aproape toate secţiile
trezii din somn. Era o zi caldă, care stofe din 'magazine, despre aparatele lupta colectivului. fi prezentată cu ocazia celui Combinatuiui siderurgic Hune grabnică a însămîntărilor!
nu se potrivea deloc cu. peisajul de de radio şi despre alte noutăţi din de-al doilea concurs bienal de doara au avut Ioc prezentarea 9
toamnă. După ce ochii s-cui obişnuit oraşul Vulcan. Pînă la urmă însă or încet şi cu multă răbdare, le-a p:is teatru „I. b'. Caragiale". Faptul unor expuneri pe tema „Meca
cu lamina zilei şi-a îndreptai paşii tacul lui Vîjdea a spus că nu stă pe toate la punct. Şi, parcă in ciuda că majoritatea tinerilor vin ia nizarea în industria şi construc Din situaţia operativă comu însămînţărilor în raionul Haţeg.
înspre biroul sectorului. Ăşa-i e obi prea bine ou banii. Hunyadi atît a acestor greutăţi, plusul de cărbune căminul din Nălaţi, unde pe lin ţiile din U.R.S.S.". Expunerile nicată secţiunii agricole regio Din cele 8.430 ha. care trebuie
ceiul, Vrea să vadă cum stau celelalte aşteptat. creştea în fiecare zi, iar procentul de gă repetarea piesei amintite par au fost urmărite cu interes de nale la data de 30 octombrie însămîhţate cu cereaie păioase
brigăzi, ce rezultate are sectorul / şi realizare a planului se apropia uimi ticipă la şezători, conferinţe etc., numeroşi siderurgişti. reiese, că în majoritatea raioa de toamnă, nu s-au însămînţat
ar fi vrut să-i spună şefului de sector — 'Ascultă, ortace, de ce nu daţi tor de repede de o sută (pornise de constituie un succes, deoarece nelor, recoltarea culturilor tîrzii pînă în prezent, decît 4.341 ha.
că in ziua aceea, m i-aa venit vage- feşt? Ce vă lipseşte? Maşini bune ia 50). La sfîrşitul lunii, suia a fost pînă nu de mult, activitatea cul ® Astăzi se deschide în loca şi însămînţările cerealelor păioa- Organele de partid şi de stat
netele la timp. aveţi, cărbune — cit vreţi, voinici sin- întrecută cu 12. Vechea sa cunoştin turală de aici era aproape'inexis lii! secţiei agricole a Sfatului se de toamnă se apropie de sfîr- din raionul Haţeg trebuie să ia
teţi. Atunci ? ţă, ortacul căruia i se spusese că va tentă. popular raional Brad o expoziţie cele mai eficace măsuri, ca în-
In faţa uşii pe epré trebuia să intre pleca cu punga goală la salariu, a agrozootehnică. Expoziţia va o- şit. . , sămînţările să fie urgentate în
stăteau mai mulţi mineri. . Printre N-a primit răspuns. ' . . ..... ciştigat 102 lei pe post. Faţă de 36 VASILE COCHECI glindi realizările obţinute de co In raioanele Albă şi Brad, de
ei se afla şl un- ortac al său, unui lei, cît cîşliga înainte, e ceva!
mai fmăr. Poate că n-ar fi luat faptul doua zi Hunyadi s-a dus la şeful - «»»¦*»«« corespondent lectiviştii, întovărăşi ţii şi ţăra
de sector, 'la secretarul organiza N. ARIMESCU
nii muncitori din raionul Brad
in seamă dacă discuţia purtată de ţiei de partid şi le-a cerut să-i dea pildă, porumbul a fost recoltat toate gospodăriile colective şi
tovarăşul 'său de muncă nu i-ar fi conducerea brigăzii lui Vîjdea. Şiia în întregime. Cartofii' au fost re întovărăşirile agricole.
atras atenţia. că ortacii acestuia sînt oameni de coltaţi în proporţie de sută la Suprafaţa însămînţată pe re
—¦ ...toi cu punga 'goală pleci. Ce, nădejde, cu care va putea face treabă sută în toate raioanele, cu ex giune se ridică la 85,40 la sută.
cepţia raionului Haţeg. Sfecla .E necesar ca în toate gospodă-
este deajuns să munceşti? Dacă bună. Nu s-a gîndit că va găsi. şi de zahăr a fost recoltată în în
tregime în raionul Alba, iar în
nu dai cărbune, se- cheamă că mun oameni cărora nu le place lucru, că o restul raioanelor în proporţie de riile colective şi întovărăşirile ă-
ceşti. prost. Ehei, firtate, mineritul a să ciştige mai puţin. Ştia că secto 87—90 la sută, în afară de ra gricoie să se menţină acelaşi
'devenit o ştiinţă, nu aşa cum faceţi rul era în urmă cu planul. Şi mai a- ionul Haţeg, unde procentul re ritm intens de lucru, în scopul
voi din el... Ce mai, sînteţi depă flase că in afară de abatajul său şi coltării sfeclei atinge doar 56,12. încheierii campaniei de însămîn-
ş iţii Tare aş vrea să te văd la sa de cel a! lui Vîjdea nu mai era nici Şi însămînţările de toamnă au ţări în cursul săptămînii ce ur
lariu: n-o să ai curaj ¦să bei nici unul care să aibă condiţii pe-niru a fost intensificate în ultima pe- mează.
măcar o halbă 1 extrage cărbune mult. Aşadar, de e l' roadă, obţinîndu-se rezultate
depindea îndeplinirea planului pe Situaţia însămînţărîlor
Interlocutorul său, un ortac de-al sector. bune. pe raioane la data de
iui Vîjdea, se înroşise pînă în vîrful
urechilor. Ciné !-a pus să susţină dis Dorinţa i-a fost împlinită; a doua De remarcat este faptul, că
zi a intrat într-un abataj în care nu în raionul Ilia, datorită îndru
eurţia aceasta? Nu putea să nu ia In mai lucrase, 'cu ortaci pe care-i cu mărilor corespunzătoare date de 30 octombrie
seamă ironia pe care i-o aruncase noştea prea puţin. De cum a intrat către organele de partid şi teh
ortacul lui Hunyndi? El n-are nici o insă, şi-a dat seama că aici lucrul nicienii agronomi s-au însămîn- ILIA 93%
oină dacă. treMrile merg prost. Doar nu e bine organizat. Abatajul era ţat pînă în prezent 9.691 ha., SEBEŞ
munceşte cit ponte.- prost întreţinut, uneltele se aruncau ceea ce reprezintă 93 la sută 92,8%
Aşa gîndea ortacul lai Vîjdea.
După ce a ascultat cuvintele de la întîinplare, oamenii umblau ' 'care' din suprafaţă. In raionul TÎiă,
kîrfoqnă ale tovarăşului' său, Hunyadi încotro. De fapt, , de atei a şi început. multe gospodării agricole colec A L B A 91%
a intrai zâmbind Ia şeful de sector. A stat de vorbă cu noii ortaci, i-a tive, ca Herepeia, Mintia şi al
Ii părea -bine că omul său a ciştigat arătat fiecăruia - ce are de făcui, le-a tele, îndrumate permanent de HUNEDOARA 90%
în discuţia aceasta. Plăcerea a fost atras atenţia- că ziua de -lucru are 8- către organele de partid şi de
tnsă de moment, pentru că imediat ore şi nu mai puţin, le-a mai spus că stat, ău terminat de cîteva zile ORAŞTIE 89%
¦după aceea s-a gindiţ :, la Urma ur „in abataj se lucrează şi nu vine ni însămînţările cerealelor de
mei ce-i cu Vîjdea? Are oameni buni meni să ¦se odihnească", şi:., gata. Colectivul secţiei circulare á .fabricii de ciorapi din Sebeş şi-a întrecut în primele 8 luni ale acestui an, toamnă. BRAD 76%
şi nici abatajul nu-l rău. Nu cumva 'Adică, a crezut că-i gala. Zilele care. cu 12.300 lei angajamentul anual privind realizarea de economii. In cinstea zilelor de 7 Noiembrie şi 30 Decem In raioanele Sebeş şi Alba,
e! e capul răutăţilor ? 'au urmat i-au dovedit- însă că nu-i brie, muncitorii de aici s-au angajat să obţină alte economii suplimentare. HAŢEG 51,5%
chiar aşa. A avut de trecut peste mul- ¦] procentul însămînţărilpr se ri
Ieşind din birou, l-a ajuns 'din Urină In clişeu: Un grup de muncitori din secţie, disculînd măsurile pentru realizarea noului angajament. dică la 92,80 şi respectiv 91,
z.rnT!cz: tsrxar.v v hJAtlCtJUaircziJxrsiirrKTcrro'- .—m t i I Mai slab se prezintă situaţia’